Dar noi nu i-am luat în seamă
Legămintele și rânduielile noastre ne îndrumă către legătura noastră cu Domnul Isus Hristos și ne ajută să ne aducem întotdeauna aminte de ea, pe măsură ce înaintăm pe cărarea legămintelor.
Soția mea, Susan, cei trei fii ai noștri și soțiile lor, toți nepoții noștri și vârstnicul Quentin L. Cook, care stă lângă mine în Cvorumul celor Doisprezece de aproape 15 ani, pot confirma imediat faptul că nu cânt bine. Dar, deși nu am voce, îmi place să cânt imnurile restaurării. Combinația de versuri inspirate și melodii maiestuoase mă ajută să învăț principii esențiale ale Evangheliei și îmi inspiră sufletul.
Un imn care mi-a binecuvântat viața în moduri remarcabile este „Cu toți în munca Domnului să înaintăm”. Recent, am cugetat asupra unei anumite expresii din refrenul acelui imn și am desprins învățături. „La cei răi atenție nu le vom da. Doar pe Domnul Îl vom asculta.”1
Atenție nu le vom da.
Când cânt „Cu toți în munca Domnului să înaintăm”, mă gândesc adesea la oamenii din viziunea lui Lehi care înaintau pe cărarea care ducea la pomul vieții și care nu doar „au apucat”2, ci „[s-au ținut] tot timpul bine de bara de fier, până când au ajuns și au căzut jos și au luat din fructul pomului”3. Lehi a descris mulțimile de oameni din clădirea mare și spațioasă care arătau „cu degetul cu dispreț către [el] și către cei care… luau din fruct”4. Reacția sa la batjocuri și insulte este magnifică și memorabilă: „Dar noi nu i-am luat în seamă”5.
Mă rog ca Duhul Sfânt să ne binecuvânteze și să ne lumineze, pe fiecare în parte, în timp ce ne gândim împreună cum putem fi întăriți să „nu [luăm] în seamă” influențele rele și glasurile batjocoritoare ale lumii contemporane în care trăim.
Nu luați în seamă
Expresia a lua în seamă sugerează faptul de a observa pe cineva sau ceva sau de a-i da atenție. Astfel, versurile imnului „Cu toți în munca Domnului să înaintăm” ne avertizează să luăm hotărârea pozitivă de a nu da atenție „[celor] răi”. Iar Lehi și oamenii care erau cu el și care luau din fructul pomului oferă un exemplu puternic de a nu da atenție batjocurii și disprețului care vin, atât de des, din clădirea mare și spațioasă.
Doctrina lui Hristos, scrisă „cu Duhul Dumnezeului celui Viu… pe niște table care sunt [inimile noastre] de carne”6, ne mărește capacitatea de a „nu [lua] în seamă” numeroasele distrageri, ironii și diversiuni din lumea noastră decăzută. De exemplu, credința concentrată în și asupra Domnului Isus Hristos ne întărește cu tărie spirituală. Credința în Mântuitor este un principiu al acțiunii și al puterii. Când acționăm în acord cu adevărurile Evangheliei Sale, suntem binecuvântați cu capacitatea spirituală de a înainta prin încercările vieții muritoare în timp ce ne concentrăm asupra bucuriilor pe care Salvatorul ni le oferă. Într-adevăr, „dacă vom fi drepți, frică noi nu vom avea, căci Domnul ne-ajută, mereu lângă noi va sta”7.
O legătură personală prin intermediul legămintelor
Faptul de a face legăminte sacre și de a primi, fiind demni, rânduielile preoției ne înjugă alături de Domnul Isus Hristos și de Tatăl Ceresc și ne leagă de Ei.8 Aceasta înseamnă, pur și simplu, că ne încredem în Salvator ca fiind Avocatul9 și Mijlocitorul10 nostru și că ne bizuim pe meritele, mila și harul11 Său în timpul călătoriei prin viață. Când suntem statornici în a veni la Hristos și suntem înjugați alături de El, primim binecuvântările care curăță, vindecă și întăresc ale ispășirii Sale infinite și eterne.12
Respectarea și îndrăgirea angajamentelor luate prin legământ creează o legătură cu Domnul care este profund personală și puternică spiritual. Când onorăm condițiile legămintelor și rânduielilor sacre, noi ne apropiem de El13 treptat și progresiv și avem parte de influența divinității și realității Sale vii în viața noastră. Apoi, Isus devine mult mai mult decât personajul principal din povestirile din scripturi; exemplul și învățăturile Sale ne influențează fiecare dorință, gând și acțiune.
Sincer, nu am capacitatea de a descrie în mod adecvat natura și puterea precise a legăturii noastre prin legământ cu Fiul înviat și viu al lui Dumnezeu. Dar, eu depun mărturie că legăturile cu El și cu Tatăl Ceresc sunt reale și sunt sursele supreme de siguranță, pace, bucurie și tărie spirituală care ne permit să urmăm invitația: „Fără teamă, nu te speria”14. În calitate de ucenici ai lui Isus Hristos care fac legăminte și le țin, putem fi binecuvântați să avem „curaj, [căci] Domnul e de partea [noastră]”15 și să nu dăm atenție influențelor rele și batjocurii laice.
Când vorbesc cu membri ai Bisericii în întreaga lume, le adresez adesea următoarea întrebare: Ce vă ajută să „nu [luați] în seamă” influențele, batjocura și disprețul lumești? Răspunsurile lor sunt cele mai instructive.
Membrii curajoși subliniază adesea importanța faptului de a invita puterea Duhului Sfânt în viața lor prin studiul plin de însemnătate al scripturilor, rugăciunea fierbinte și pregătirea corespunzătoare pentru a lua parte la rânduiala împărtășaniei. De asemenea, sunt menționate frecvent sprijinul spiritual al membrilor credincioși ai familiei și al prietenilor de încredere, învățăturile esențiale dobândite prin slujire și ajutorare în Biserica restaurată a Domnului și capacitatea de a discerne deșertăciunea absolută a tot ce se află în clădirea mare și spațioasă sau care vine din ea.
Am remarcat, în răspunsurile acestor membri, un anumit tipar care este deosebit de important. Mai întâi și cel mai important, acești ucenici au mărturii ferme despre planul fericirii întocmit de Tatăl Ceresc și rolul lui Isus Hristos de Mântuitor și Salvator al nostru. Și, în al doilea rând, cunoașterea și convingerea lor spirituale sunt individuale, personale și concrete; ele nu sunt generale și abstracte. Ascult aceste suflete devotate vorbind despre legămintele care le oferă tărie pentru a birui opoziția și despre legătura lor cu Domnul cel Viu care le sprijină atât în vremurile bune, cât și în cele rele. Pentru aceste persoane, Isus Hristos este cu adevărat un Salvator personal.
Legămintele și rânduielile Evangheliei funcționează în viața noastră asemănător unei busole. Busola este un dispozitiv folosit pentru a arăta punctele cardinale nord, sud, est și vest având drept scop navigarea și orientarea geografică. În mod asemănător, legămintele și rânduielile noastre ne îndrumă către legătura noastră cu Domnul Isus Hristos și ne ajută să ne aducem întotdeauna aminte de ea, pe măsură ce înaintăm pe cărarea legămintelor.
Îndrumarea principală pentru noi, toți, în viața muritoare este de a veni la Hristos și a ne perfecționa în El.16 Legămintele și rânduielile sfinte ne ajută să ne păstrăm concentrarea asupra Salvatorului și să ne străduim, cu harul Său17, să devenim mai asemănători Lui. Cu siguranță, „forța Domnului pe noi ne va ajuta, căci dreaptă ne e cauza”18.
Să ne ținem bine de bara de fier
Legătura noastră prin legământ cu Dumnezeu și cu Isus Hristos este canalul prin care putem primi capacitatea și tăria de a „nu [lua] în seamă”. Iar această legătură este întărită pe măsură ce ne ținem bine, în mod continuu, de bara de fier. Frații lui Nefi au întrebat: „Ce înseamnă bara de fier pe care tatăl nostru a văzut-o?
Iar [Nefi le-a] spus că era cuvântul lui Dumnezeu; iar aceia care vor asculta de cuvântul lui Dumnezeu și se vor ține [bine] de el, aceia nu vor pieri niciodată; și, de asemenea, nici ispitele și nici săgețile de foc ale dușmanului nu-i vor învinge până la orbire ca să-i ducă la distrugere”19.
Vă rog să remarcați că abilitatea de a se împotrivi ispitelor și săgeților de foc ale dușmanului este promisă acelor persoane care „[se țin] bine” de cuvântul lui Dumnezeu, nu doar se „[apucă]” de el.
În mod interesant, apostolul Ioan L-a descris pe Isus Hristos ca fiind Cuvântul.20
„La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu…
Toate lucrurile au fost făcute prin El; și nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El…
Și Cuvântul S-a făcut trup, și a locuit printre noi, plin de har, și de adevăr. Și noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.”21
Așadar, unul dintre numele lui Isus Hristos este „Cuvântul”22.
Mai mult, al optulea articol de credință afirmă: „Noi credem că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu, în măsura în care este tradusă corect; noi credem, de asemenea, că și Cartea lui Mormon este cuvântul lui Dumnezeu”23.
Astfel, învățăturile Salvatorului, așa cum sunt consemnate în scripturile sfinte, sunt, de asemenea, „cuvântul”.
Permiteți-mi să vă sugerez că a ne ține bine de cuvântul lui Dumnezeu implică 1) aducerea aminte de legătura personală pe care o avem cu Salvatorul și cu Tatăl Său prin legămintele și rânduielile Evangheliei restaurate, cinstirea și întărirea ei și 2) folosirea, cu ajutorul rugăciunii, în mod sincer și consecvent, scripturilor sfinte și învățăturilor profeților și apostolilor în viață ca surse sigure ale adevărului revelat. Pe măsură ce suntem legați și ne „[ținem] bine” de Domnul și suntem transformați trăind potrivit doctrinei Sale24, vă promit că, atât individual, cât și colectiv, vom fi binecuvântați să „[stăm] în locuri sfinte și nu [vom] fi mișcați”25. Dacă rămânem în Hristos, atunci El va rămâne în noi și va merge alături de noi.26 Cu siguranță, „la-ncercări, pe sfinți, Domnul îi va-ncuraja; adevărul va triumfa”27.
Mărturie
Înaintați. Țineți-vă bine. Nu luați în seamă.
Depun mărturie că loialitatea față de legămintele și rânduielile Evangheliei restaurate a Salvatorului ne permite să înaintăm în lucrarea Domnului, să ne ținem bine de El ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu și să nu luăm în seamă ademenirile dușmanului. În lupta pentru dreptate, fie ca noi, fiecare în parte, să mânuim o spadă, chiar „spada adevărului”28, în numele sacru al Domnului Isus Hristos, amin.