Învățături desprinse din întâmplarea de la fântână

Susan H. Porter

prima consilieră în Președinția generală a Societății Primare

Noi ne putem întoarce spre Salvator pentru a primi tăria și vindecarea care ne vor permite să îndeplinim tot ce am fost trimiși să facem aici.

Ce bucurie să fiu aici împreună cu fiecare dintre dumneavoastră, la această sesiune a femeilor din cadrul conferinței generale!

Am crescut în vestul statului New York și am participat la adunările unei mici ramuri a Bisericii, la aproximativ 32 de kilometri de casa noastră. În timp ce stăteam în clasa pentru Școala de duminica din subsolul capelei noastre vechi, închiriate, doar alături de prietena mea Patti Jo, nu mi-aș fi putut imagina niciodată că o să fac parte dintr-o organizație mondială de surori formată din milioane de femei.

Acum cinci ani, soțul meu, Bruce, s-a îmbolnăvit grav în timp ce slujeam alături de sfinții dedicați din Zona Est, Europa. Ne-am întors acasă și el a decedat după doar câteva săptămâni. Viața mea s-a schimbat peste noapte. Eram îndurerată și mă simțeam slabă și vulnerabilă. L-am implorat pe Domnul să-mi îndrume pașii: „Ce vrei Tu ca eu să fac?”.

După câteva săptămâni, în timp ce-mi verificam corespondența, o mică ilustrație dintr-un catalog mi-a atras privirea. Când m-am uitat mai atentă, mi-am dat seama că era reprezentarea de către un artist a scenei de la fântână cu femeia samariteană și Isus Hristos. În acel moment, Spiritul mi-a vorbit clar: „Aceasta este ceea ce trebuie să faci”. Un Tată Ceresc iubitor mă invita să vin la Salvator și să învăț.

Doresc să vă împărtășesc trei învățături pe care le desprind pe măsură ce continui să beau din fântâna Sa de „apă vie”¹.

Prima: circumstanțele noastre trecute și prezente nu ne determină viitorul

Dragi surori, știu că multe dintre dumneavoastră simțiți ce am simțit eu, sunteți nesigure cu privire la modul în care să înfruntați încercări dificile și pierderi – pierderi, deoarece viața dumneavoastră nu se desfășoară așa cum ați sperat, cum v-ați rugat și cum ați planificat.

Indiferent de circumstanțele noastre, viața noastră este sacră și are semnificație și scop. Fiecare dintre noi este o fiică preaiubită a lui Dumnezeu, născută având divinitate în suflet.

Salvatorul nostru, Isus Hristos, prin sacrificiul Său ispășitor, a făcut posibil ca noi să fim curățate și vindecate, dându-ne puterea să ne îndeplinim scopul pe pământ indiferent de hotărârile membrilor familiei, starea noastră civilă, sănătatea fizică și mintală sau orice altă situație.

Gândiți-vă la femeia de la fântână. Cum era viața ei? Isus Și-a dat seama că avusese cinci soți și că, în momentul respectiv, nu era căsătorită cu bărbatul alături de care trăia. Totuși, în pofida dificultăților vieții ei, una dintre primele declarații publice ale Salvatorului despre faptul că El era Mesia, a fost făcută în fața ei. El a spus: „Eu, Cel care vorbesc cu tine, sunt Acela”².

Ea a devenit o martoră puternică, declarând celor din cetatea ei că Isus era Hristosul. „Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii.”³

Circumstanțele ei trecute și prezente nu i-au determinat viitorul. Asemenea ei, noi putem alege să ne întoarcem astăzi spre Salvator pentru a primi tăria și vindecarea care ne vor permite să îndeplinim tot ce am fost trimiși să facem aici.

A doua: puterea este în noi

Într-un verset familiar din Doctrină și legăminte, Domnul încurajează femeile și bărbații să se „angajeze cu sârguință într-o cauză bună, și să facă multe lucruri de bunăvoie, și să realizeze multă dreptate; pentru că ei au în ei puterea”⁴.

Surori, în noi este puterea de a realiza multă dreptate!

Președintele Russell M. Nelson a mărturisit: „Fiecare femeie și fiecare bărbat care fac legăminte cu Dumnezeu și care țin aceste legăminte și care iau parte, fiind demni, la rânduieli ale preoției au acces direct la puterea lui Dumnezeu”⁵.

Am ajuns să înțeleg că, pe măsură ce ne străduim să onorăm legămintele sacre făcute la botez și în templele sfinte, Domnul ne va binecuvânta „cu puterea Sa vindecătoare și întăritoare” și cu „cunoștințe spirituale și conștientizări pe care nu [le-am] mai avut vreodată”⁶.

A treia: „din lucrurile mici iese ceea ce este mare”⁷

În cuvântarea de pe munte, Isus i-a învățat pe ucenicii Săi: „Voi sunteți sarea pământului”⁸ și „Voi sunteți lumina lumii”⁹. Mai târziu, El a comparat creșterea împărăției cerurilor cu aluatul, „pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala”¹⁰.

Sare
Plămădeală
Lumină

Chiar dacă în măsură foarte mică, fiecare influențează tot ce este în jurul său. Salvatorul ne invită să folosim puterea Sa pentru a fi ca sarea, plămădeala și lumina.

Sare

Este surprinzător cât de mult schimbă un praf de sare savoarea a ceea ce mâncăm. Și, totuși, sarea este unul dintre cele mai puțin scumpe și mai simple ingrediente.

În cartea 2 Împărați, citim despre „o fetiță”¹¹ care a fost capturată de sirieni și a devenit roaba soției lui Naaman, căpetenia oștirii siriene. Ea a fost ca sarea; era tânără, fără importanță în societate și viața ei ca roabă într-o țară străină nu era, cu siguranță, ceea ce sperase.

Cu toate acestea, ea a spus două propoziții cu puterea lui Dumnezeu, depunând mărturie nevestei lui Naaman: „Oh, dacă domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar tămădui de lepra lui!”¹².

Cuvintele ei pline de credință au fost transmise lui Naaman, care a acționat conform acestora, vindecându-se atât fizic, cât și spiritual.

Deseori, ne concentrăm asupra slujitorilor care l-au convins pe Naaman să se scalde în râul Iordan, după cum a indicat profetul Elisei, dar Naaman nu ar fi ajuns la ușa lui Elisei dacă nu ar fi fost „o fetiță”.

Poate că sunteți tinere sau vă simțiți fără importanță, dar puteți fi ca sarea în familia, școala și comunitatea dumneavoastră.

Plămădeală

Ați mâncat vreodată pâine fără plămădeală sau drojdie? Cum ați descrie-o? Densă? Grea? Tare? Cu doar o cantitate mică de plămădeală, pâinea crește, dospind pentru a deveni mai ușoară și mai moale.

Când invităm puterea lui Dumnezeu în viața noastră, noi putem înlocui un „duh mâhnit”¹³ cu perspectiva inspirată care îi înalță spiritual pe alții și permite ca inimile să fie vindecate.

O prietenă de-a mea stătea în pat în dimineața de Crăciun, copleșită de tristețe. Copiii ei au implorat-o să se ridice, cu toate acestea, ea era copleșită de durerea divorțului ei în curs de desfășurare. Stând în pat plângând, ea și-a revărsat sufletul în rugăciune către Tatăl ei Ceresc, spunându-I despre disperarea ei.

În timp ce își încheia rugăciunea, Spiritul i-a șoptit că Dumnezeu știa de durerea ei. Ea s-a umplut de compasiunea Lui pentru ea. Această experiență sacră i-a confirmat justețea sentimentelor ei și i-a oferit speranța că nu era singură în suferința ei. S-a ridicat, s-a dus afară și a făcut un om de zăpadă alături de copiii ei, înlocuind mâhnirea din acea dimineață cu râsete și bucurie.

Lumină

De câtă lumină este nevoie pentru a străpunge întunericul dintr-o încăpere? O singură rază mică. Și, acea rază de lumină într-un loc întunecat poate avea drept sursă puterea lui Dumnezeu din dumneavoastră.

Chiar dacă v-ați putea simți singure în timp ce furtunile vieții se dezlănțuie, puteți face ca o lumină să strălucească în întunericul neînțelegerii, confuziei și necredinței. Lumina dumneavoastră a credinței în Hristos poate fi statornică și sigură, conducându-i pe cei din jurul dumneavoastră la siguranță și pace.

Surori, în inimi pot avea loc schimbări și vieți pot fi binecuvântate când oferim un pic de sare, o lingură de plămădeală și o rază de lumină.

Depun mărturie că Salvatorul este sarea din viața noastră, invitându-ne să gustăm din bucuria și dragostea Sa.¹⁴ El este plămădeala când viața noastră este grea, aducându-ne speranță¹⁵ și ridicându-ne poverile¹⁶ prin puterea și dragostea Sa mântuitoare fără seamăn.¹⁷ El este lumina noastră¹⁸, luminându-ne calea înapoi spre casă.

Mă rog ca noi să putem veni la Salvator, asemenea femeii de la fântână, și să bem din apa Sa vie. Alături de oamenii din Samaria, vom putea declara atunci: „Acum… credem… din pricină că L-am auzit noi înșine, și știm că acesta este într-adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii”¹⁹. În numele lui Isus Hristos, amin.