Buka a te Paraimere ’e Taime fa’a’itera’a
Eperera : O Iesu Mesia To‘u Faaora e Taraehara


Eperera

O Iesu Mesia To‘u Faaora e Taraehara

Himene ta outou i ma‘iti no roto mai i te Chants pour les enfants.

« Te ti‘aturi nei matou e, na roto i te Taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:3).

A faananea i te mau mana‘o i horo‘ahia i ô nei ma te horo‘a’tu i to outou iho mana‘o. A faanahonaho i te mau rave‘a no te faaite i te haapiiraa tumu i te mau tamarii e a tauturu ia ratou ia taa maitai i te reira e ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. A ui ia outou iho, « Eaha râ ïa ta te mau tamarii e rave no te haapii mai, e nahea vau i te tauturu ia ratou ia farii i te Varua ? »

Hepetoma 1 : Ua ma‘itihia o Iesu Mesia ia riro ei Faaora no tatou.

A faaite i te haapiiraa tumu : A papa‘i i ni‘a i te tapura ereere « Ua Iesu Mesia ia riro ei Faaora no tatou ». A haapurara te mau reta m, a, i, t, i, h, i, e a na roto i te piha. A vaiho i te mau tamarii ia ana‘i ti‘a i te mau reta no te faatano i te irava. A ani ia ratou ia tai‘o Mose 4:2 no te hi‘o i ta ratou pahonoraa A tai‘o amui i te faahitiraa i ni‘a i te tapura ereere.

Tauturu ia taa maitai : A faaineine e toru api parau tei papa‘ihia hoê o te mau uiraa i muri nei no ni‘a i te himene « J’habitais dans les cieux » (l’Ami, avril 1999, p 5)

  1. O vai tei faaite mai i te hoê faanahonahoraa ia tatou paatoa i te ao ra na mua tatou a haere mai ai i te fenua nei ?

  2. O vai tei parau, « E te Metua, a tono ia’u, e no oe te hanahana ? »

  3. E eaha tei upooti‘a ia Iesu i te peeraa i te faanahonahoraa a te Metua ?

A ani i te mau tamarii e himene i te irava matamua o te himene e ia ti‘a i ni‘a ia himene ratou i te pahonoraa o te uiraa matamua. I muri iho a aparau i te tahi o te tahi atu mau mea ta ratou i haapii mai mai roto mai i teie irava. A himene faahou i te irava i muri iho i to outou aparauraa i te reira. I muri iho a tapiti faahou te ohiparaa e te tahi atu mau irava e mau uiraa.

Hepetoma 2 : O Iesu Mesia to’u hi‘oraa maitai roa‘e

A faaite te haapiiraa tumu : A himene « Do As I’m Doing » (CS, 276), a ani i te mau tamarii ia pee ia outou a aparima ai outou mai te pa‘ipa‘iraa i to outou rima, te titooraa i to outou rima i ni‘a‘e i to outou upoo, e aore râ te taahiraa i vahi hoê. A ani i te mau tamarii ia pii i te tahi mau mea ta ratou i haapii mai na roto i te peeraa i te hi‘oraa maitai o vetahi ê (ei hi‘oraa, te faanahoraa i te ro‘i aore râ te hautiraa i te hoê hauti) A papa‘i i ni‘a i te tapura ereere « O Iesu Mesia to’u hi‘oraa maitai roa‘e ». A faaite papû e o te Mesia ana‘e te taata tei ora na i te fenua nei tei faaite i te hi‘oraa maitai roa‘e o ta tatou e ti‘a ia pee. A ani i te mau tamarii ia tai‘o amui i te irava.

Tauturu i te faaohiparaa : A faaite i te tahi mau hoho‘a o Iesu e here ra e e tavini ra ia vetahi ê. A papa‘i « ua here Iesu i te taatoaraa » e « ua tavini Iesu ia vetahi ê » i ni‘a i te tapura ereere. A papa‘i i te hoê mafatu e te hoê rima i raro a‘e i teie mau irava. A parau i te mau tamarii e mea ti‘a ia tatou ia pee i te hi‘oraa o Iesu na roto i te hereraa e te taviniraa ia vetahi ê. A horo‘a i te tamarii tata‘itahi i te hoê api parau e a ani ia ratou ia papa‘i hoho‘a i te hoê mafatu e aore râ ia reni i to ratou rima I muri mai a ani ia ratou ia papa‘i e aore râ ia papa‘i hoho‘a i te tahi mau mea o ta ratou e nehenehe e rave no te pee i te hi‘oraa o Iesu. A ani i te mau tamarii ia faaite mai i to ratou mana‘o i te Paraimere e ia tuu i ta ratou api parau i raro a‘e i te mau hoho‘a o Iesu. A himene « Jesus Christ est mon modele » (CPE, 40–41).

Hōho’a
Chalkboard with line drawings of a heart and a hand.

Hepetoma 3 : Na roto i te Taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia.

Faaite i te haapiiraa tumu : A tapŭpŭ te mau tamarii e a horo‘a i te pŭpŭ tata‘itahi i te hoê irava o te hiroa faaroo toru. A ani i te pŭpŭ tata‘itahi ia ti‘a, na roto i te ana‘iraa tano, e ia tapiti i te parau ta ratou irava. I muri iho e ti‘a te taatoaraa o te Paraimere e ia tapiti i te parau te taatoaraa o te hiroa faaroo.

Tauturu ia taa maitai : A faaite papû e e faaora te Taraehara a Iesu Mesia ia tatou i ta tatou ihoa ra mau hara. A faaite i te mau tamarii i te hoê hapaina pape mâ e a faataa e faaiteraa te reira i te hoê taata tei mâ i te hara. A topata i te tahi faaûraa no te maa i roto i te pape. A faahi‘o e ua parare te û i te mau vahi atoa o te pape e aita te reira i te mea mâ faahou. A faataa e ia hara tatou, e mea viivii tatou, mai teie pape. I muri iho a topata i te chlorus i roto ia teatea faahou te pape. A faataa e ia tatarahapa tatou, e tamâ te Taraehara ia tatou i te hara e e faaorehia ta tatou hara. A faaite i te hoê hoho‘a o te Mesia i Getemane A vaiho i te mau tamarii ia faaite eaha ta ratou i ite no ni‘a i teie hoho‘a. A faaite papû i te here o Iesu Mesia no tatou e no To’na hinaaro ia aufau i te hoo no ta tatou mau hara.

Hōho’a
Blue ink spreading in a jar of water.

Tauturu i te faaohiparaa : Na roto i te faaohiparaa i te tahi mau rave‘a haapiiraa e faaitehia i roto i teie buka iti, a haapii i te mau tamarii no ni‘a i te tatarahapa, oia ho’i ia oto, ia ani i te faaoreraa hara, ia faaho‘i, e eiaha e tapiti faahou te hara (a hi‘o Paraimere 3, 46–49).

Hepetoma 4 : Ua ti‘afaahou o Iesu Mesia, e na reira atoa ïa vau.

Tauturu ia taa maitai : A faaohipa i te mau hoho‘a no te faati‘a poto noa i te aamu no te pohe o Iesu (a hi‘o Mataio 27:33–60 ; Mareko 15:22–46 ; Luka 23:33–53 ; Ioane 19:17–42). A ani i te mau tamarii ia feruri eaha ta te utuafare e te mau hoa o Iesu i farii a pohe ai Oia. Na mua‘e, a ani e rave rahi mau tamarii (aore râ feia paari) ia haere mai i te Paraimere ia ineine no te faati‘a i te hoê aamu no te hoê ite no te ti‘a-faahou-raa po te Mesia, mai ia Maria i Magadala (a hi‘o Ioane 20:11–18), Petero e Ioane (a hi‘o Ioane 20:2–10), te mau pĭpĭ (a hi‘o Ioane 20:19–22 ; Luka 24:33–53), Toma (a hi‘o Ioane 20:24–29), e te mau Ati Nephi (a hi‘o 3 Nephi 11:8–17). A horo‘a ia ratou i te i‘oa no te faaite no vai te aamu ta ratou e faati‘a ra.

Hōho’a
Christ hanging on a cross at Calvary. Two thieves, also hanging on crosses are at the left and right of Christ. Numerous observers, including Mary, the mother of Christ, Mary Magdalene, other mourners and Roman soldiers are gathered around the crosses. Thunder clouds are gathering in the sky.
Hōho’a
The body of the crucified Christ being wrapped in white burial cloth (presumably by Joseph of Arimathaea and Nicodemus) in preparation for entombment. Several men and women are gathered around the crucified body. They are mourning the Crucifixion.
Hōho’a
The scripture from John 20:15-16 is depicted where the resurrected Christ asks Mary Magdalene "Why weepest thou?"
Hōho’a
The resurrected Jesus Christ appearing to the Apostles in an upper room. Christ has His hands outstretched as He shows the prints of the nails in His hands to the Apostles. The Apostles are gathered around Christ and look at Him in wonder.
Hōho’a
Christ in white robes stands at the top of stone steps and is surrounded by people worshipping Him. Mountains, trees and partially crumbled buildings are visible in the background. Depiction of Christ as a resurrected being appearing to the Nephites. (3 Nephi 11:10)

« E mea pinepine ia taa ohie i te hoê parau tumu o te evanelia ia faaite-ana‘e-hia te reira i roto i te hoê tuhaa o te aamu o te papa‘iraa mo‘a » (HAPT, 55)

Hōho’a
2016 Outline for Sharing Time/Children's Sacrament Meeting Program

Nephi

Nene’i