Buka a te Paraimere ’e Taime fa’a’itera’a
Novema : Te tahopuraa o te here ia e te faaturaraa i te Atua


Novema

Te tahopuraa o te here ia e te faaturaraa i te Atua

« Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa » (Mataio 22:37).

A faananea i te mau mana‘o i horo‘ahia i ô nei ma te horo‘a’tu i to outou iho mana‘o. A faanahonaho i te mau rave‘a no te faaite i te haapiiraa tumu i te mau tamarii e a tauturu ia ratou ia taa maitai i te reira e ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. A ui ia outou iho, « Eaha râ ïa ta te mau tamarii e rave no te haapii mai, e nahea vau i te tauturu ia ratou ia farii i te Varua ? »

Hepetoma 1 : Te tahopuraa o te here ia e te faaturaraa i te Atua.

A faaite i te haapiiraa tumu : A faaite i te hoê hoho‘a no te hoê tamarii e pure ra, e a faataa e te faaite ra te tamarii i te here e i te faatura i te Atua. A parau i te mau tamarii e te haamana‘o ra outou i te hoê ta‘o e iva reta o te faaite i te here e te faatura i te Atua. A reni e va‘u reni i ni‘a i te tapura ereere, hoê no te reta tata‘itahi o te ta‘o tahopuraa, e a ani i te mau tamarii ia imi i te mau reta. Ia itehia ia ratou te mau reta ti‘a, a papa‘i i te reira i te reni ti‘a. E nehenehe outou e ani i te hoê tamarii paari a‘e ia tauturu ia outou. No te mau tamarii apî, a faaite i te hoho‘o e a ani ia ratou nahea ratou e ite ai e te tahopu ra te tamarii. A ani i te mau tamarii ia parau amui, « te tahopuraa o te here ia e te faaturaraa i te Atua ».

Tauturu ia taa maitai : A ani i te mau tamarii ia iriti i ta ratou papa‘iraa mo‘a i ia tai‘o Ioane 14:15. (Mai te mea ua tamau aau te mau tamarii i teie irava i te matahiti i ma‘iri a‘e nei, e nehenehe outou e ani ia ratou ia tai‘o mai te reira) A ani i te mau tamarii e nahea tatou ia faaite i to tatou here no Iesu Mesia. A himene « Le recueillement c’est l’amour » (CPE, 12). A ani i te mau tamarii ia tuu i to ratou rima i ni‘a i to ratou upoo i te mau taime atoa a faaroo ai ratou i te ta‘o « recueillement » e aore râ « recueilli ».

Tauturu no te faaohiparaa : A vahi te mau tamarii na roto i te mau pŭpŭ na‘ina‘i, e a ani ia ratou ia aparau i te mau rave‘a ta ratou e nehenehe e faaite i te tahopuraa no te Metua i te Ao ra e no Iesu Mesia i roto i te hoê o te mau huru i muri nei : I te taime e tei te fare pureraa ratou, ia pure ratou, e i te taime e tei te fare ratou e aore râ e to ratou hoa. E nehenehe te mau tamarii apî e papa‘i hoho‘a i te mea ta ratou e nehenehe e rave. A ani i te tahi mau tamarii ia faaite mai i to ratou mana‘o i te taatoaraa o te pŭpŭ. A faaitoito ia ratou ia faaite i to ratou mana‘o i to ratou utuafare i te fare.

Hepetoma 2 : E tauturu te tahopuraa i roto i te oro‘a ia’u ia haamana‘o noa ia Iesu Mesia.

Tauturu ia taa maitai e no te faaohiparaa : A ani i te episekopo e aore râ i te peresideni amaa e i te tahi mau taea‘e no te Autahu‘araa a Aarona ia haapii i te mau tamarii no ni‘a i te oro‘a. Mai te mea e nehenehe, a ani atu ia ratou ia afa‘i i te mau tamarii i roto i te fare pureraa e ia haapii ia ratou eaha ta te oro‘a e faahoho‘a e a faaite atu ia ratou i te amuraa maa o te oro‘a, te vahi i reira ratou e tuturi ai no te pûpû i te pure, e te ahu e faaohipahia no te tapo‘i i te oro‘a. A ani i te tahi atu taea‘e no te Autahu‘araa a Aarona ia faataa eaha ta’na e rave no te opereraa i te oro‘a i te hepetoma atoa i te amuiraa e no te aha te reira i riro ai ei hoê haamaitairaa mo‘a. A ani i te mau tamarii eaha ta te mau taea‘e o te autahu‘araa e rave no te faaite i te faatura i te Atua a haamaitai ai ratou i te oro‘a (tuturiraa no te pure, tapo‘iraa i te oro‘a i te ahi uouo, te ahuraa e te ohiparaa ma te faatura) A ani i te mau tamarii ia parau eaha ta ratou e rave no te faaite i te faatura ia Iesu Mesia i roto i te taime no te faatereraa i te oro‘a.

Hōho’a
A Primary class gathered as a group at the sacrament table learning about the sacrament.

Ia ani outou i te mau taata a‘o i te Paraimere, a faahamana‘o ia ratou ia horo‘a ohie noa i ta ratou poro‘i ia taa maitai i te mau tamarii. No te mau taata a‘o atoa e parau faati‘a na te episekoporaa.

Hepetoma 3 : E nehenehe au e faaite i te tahopuraa no te mau vahi e te mau mea mo‘a.

A faaite i te haapiiraa tumu : A papa‘i « E nehenehe au e faaite i te tahopuraa no te mau vahi e te mau mea mo‘a » i ni‘a i te tapura ereere, e a ani i te hoê tamarii ia tai‘o i te reira i te taatoaraa. A ani i te mau tamarii ia tapiri i to ratou mata e ia afa‘i i to ratou rima i ni‘a ia faaroo ana‘e ratou i te tara e aore râ i te pitopito ia topa i raro. A parau i te mau tamarii e vahi mo‘a te fare pureraa e te faaite ra tatou i te tahopuraa na roto i te faaea-noa-raa ma te hauti ore e te faaroo-maitai-raa. A ani i te mau tamarii ia faaite mai e rave rahi atu mau mea ta ratou e nehenehe e rave i te fare pureraa no te faaite i te tahopuraa.

Tauturu ia taa maitai : A tapiri i te hoê hoho’a no Mose e te pu aihere, e a faati‘a i te aamu e itehia i roto Exodo 3:1–10. A tai‘o puai i te irava 5 e a ani i te mau tamarii ia faaroo maitai no te aha te Fatu i parau ai ia Mose ia iriti i to’na tiaa. A faataa e aita tatou e titauhia ia iriti i to tatou tiaa no te tahopuraa, tera râ te vai ra e rave rahi mau mea ta tatou e nehenehe e rave no te faaite i te tahopuraa no te mau vahi e te mau mea mo‘a.

Tauturu no te faaohiparaa : A tapiri i te tahi mau hoho‘a i muri nei : Hoê hiero e aore râ hoê fare pureraa, hoê fare, hoê utuafare, hoê taata e pure ra, hoê tamarii, te mau papa‘iraa mo‘a, hoê pŭpŭ tamarii, hoê piha Paraimere, e te oro‘a. A tuu i te hoê ahu rarahi i mua i te mau hoho‘a atoa e a iriti hoê hoho‘a. A iriti i te ahu e a ani i te mau tamarii ia parau mai ia outou eaha te hoho‘a o tei mo‘e. A faaite i te hoho‘a tei mo‘e e a ani i te mau tamarii ia parau mai i te rave‘a ta ratou e nehenehe e faaite i te tahopuraa e aore râ i te faatura no te vahi e aore râ no te mea i ni‘a i te hoho‘a. A tapiti faahou no te tahi atu mau hoho‘a.

Hōho’a
A teacher and children standing in front of a group of children. They are lowering a blanket to reveal pictures on the bulletin board.

Eaha ra ïa ta te mau tamarii e rave no te haapii mai ? Te uiraa i teie uiraa a faaineine ai outou i te mau ohiparaa e tauturu ia te reira i te mau tamarii ia haapii mai na roto i te amuiraa mai. Ei hi‘oraa, te toru o te ohiparaa i roto i te hepetoma 3 e tauturu i te mau tamarii atoa ia amui mai na roto i te aparauraa, te hi‘oraa i te mau hoho‘a, e te faaiteraa i te mau mana‘o.

Hepetoma 4 : E tauturu te tahopuraa i te Atua ia’u ia faatura e ia here ia vetahi ê.

Tauturu ia taa maitai : A himene i te mau himene i muri nei. I muri iho i te himene tata‘itahi, a aparau i te mau uiraa e tuati atu.

  • « Le recueillement c’est l’amour » (CPE, 12). A tapiti faahou te reni e parau ra, « Quand je suis recueilli, j’agis et parle bien ». A ui : Eaha te tahi mau ta‘o e aore râ te mau irava e faaite ra i te faatura i te Metua i te Ao ra e aore râ ia vetahi ê ? Eaha te tahi mau mea o ta tatou e rave no te faaite i te faatura no vetahi ê ?

  • « Soyons gentils » (CPE, 83). A ui : Eaha te tahi mau rave‘a no te faaite i to tatou mata aiai i to ratou mau hoa ?

  • « Je viens vers toi » (CPE, 78–79). A ui : O vai te feia e hinaaro i to tatou mata aiai ? Nahea tatou ia faaite i te mata aiai ia ratou ?

Nene’i