Buka a te Paraimere ’e Taime fa’a’itera’a
Setepa : E porohia te Evanelia e ati a‘e te ao nei.


Setepa

E porohia te Evanelia e ati a‘e te ao nei

« E e porohia’tu teie nei evanelia i te nunaa atoa, i te mau opu atoa e i te mau reo atoa, e i te mau taata atoa » (PH&PF 133:37).

A faananea i te mau mana‘o i horo‘ahia i ô nei ma te horo‘a’tu i to outou iho mana‘o. A faanahonaho i te mau rave‘a no te faaite i te haapiiraa tumu i te mau tamarii e a tauturu ia ratou ia taa maitai i te reira e ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. A ui ia outou iho, « Eaha râ ïa ta te mau tamarii e rave no te haapii mai, e nahea vau i te tauturu ia ratou ia farii i te Varua ? »

Hepetoma 1 : Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a e haapiihia te evanelia e ati a‘e te ao nei.

A faaite i te haapiiraa tumu : A ani i te hoê tamarii paari ia tai‘o puai Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 133:37. A parau i te mau tamarii e te haapii nei te mau misionare i te evanelia i roto e rave rahi mau fenua na te ao nei, na roto e rave rahi mau reo taa ê. A ani i te mau tamarii ia tai‘o amui faahou i te papa‘iraa.

Tauturu ia taa maitai : A faaite i te mau tamarii i te hoê hoho‘a fenua o te ao nei e aore râ, a papa‘i hoho‘a i te hoê hoho‘a fenua ohie noa i ni‘a i te tapura ereere. A ani ia ratou ia faaite mai te mau vahi i reira te feia ta ratou i ite e te tavini ra i te hoê misioni. A faaite teie mau vahi i ni‘a i te hoho‘a fenua. A ani i te mau tamarii ia faaite mai i tei hea vahi ratou e hinaaro ai e tavini i te hoê misioni, e a vaiho ia ratou ia faaite mai i te reira mau vahi i ni‘a i te hoho‘a fenua. A faataa e te mau piiraa no te misioni no ô mai i te Fatu ra na roto mai i te peropheta, e e tavini te mau misionare i te vahi ta te Fatu i pii ia ratou. A tauturu i te mau tamarii ia faaohipa i te parauraa i te i‘oa o te Ekalesia na roto i te tahi mau reo taa ê. A parau i te mau tamarii e te vai ra te tahi mau vahi e aita e ti‘a i te mau misionare ia haere e poro. A faataa e ua ani te Peresideni Thomas S. Monson ia tatou ia « pure ia iritihia teie mau fenua, e ia faaite tatou i te [mau taata atoa te] oaoa no te evanelia » (i roto i te Conference Report, Atopa 2008, 4 ; e aore râ Ensign, Novema 2008, 6).

Tauturu no te faaohiparaa : A ani i te mau tamarii ia papa‘i i te hoê rata na te hoê misionare no ta outou paroita e aore râ te mau misionare e tavini ra i roto i to outou fenua. A horo‘a i te mau rata i te feia faatere misioni o te paroita no te hapono i te mau misionare.

Hōho’a
Children holding up and showing a map in Primary sharing time. The teacher is helping.

No teie ohiparaa, o te tahi noa mau tamarii o te haere mai i mua i te piha. Ia nehenehe i te mau tamarii atoa ia amui mai, a ani ia ratou ia muhumuhu i to ratou hoa i piha‘iho i hea ratou e hinaaro ai e tavini.

E roaa te hoho‘a fenua i ni‘a sharingtime.lds.org

Hepetoma 2 : E haamaitairaa te ohipa misionare no te taatoaraa.

Tauturu ia taa maitai : A ani i te hoê misionare tei ho‘i mai ia haere mai i te Paraimere e ia parau i te mau tamarii no ni‘a i te tahi mau haamaitairaa ta’na i farii na roto i te raveraa i te ohipa misionare. A ani i te tahi atu mau taata (te mau taata faafariu-api-hia, te mau tamarii, e aore râ te mau utuafare) ia faaite mai i te hoê iteraa misionare o ta ratou i farii e aore râ te hoê hi‘oraa e mea nahea te ohipa misionare i te haamaitairaa i to ratou oraraa. A ani i te mau tamarii ia himene « Proclamons la verite » (CPE, 92–93) na te mau manihini.

Hepetoma 3 : E nehenehe au e faaineine i teie nei no te tavini i te hoê misioni.

Tauturu ia taa maitai : A faaite i te hoê hoho‘a no Amona e a parau i te mau tamarii e misionare rahi oia tei haapii i te evanelia i te mau Ati Lamana A faataa e ua faaineine oia no te tavini ei misionare na mua‘e oia a haere ai i ta’na misioni. A tai‘o puai (e aore râ a ani i te hoê tamarii paari ia tai‘o) Alama 17:2–3 A ani i te tahi atu mau tamarii ia faaroo e ia afa‘i i to ratou rima i ni‘a ia faaroo ana‘e ratou i te mau rave‘a a faaineine ai o Amona no te riro ei hoê misionare. A ani i te hoê tamarii ia papa‘i i ta ratou mau pahonoraa i ni‘a i te tapura ereere. A parau i te mau tamarii e nehenehe ratou e rave i teie atoa mau mea a faaineine ai ratou no te riro ei mau misionare. A himene « J’espere qu’on m’enverra en mission » (CPE, 91). A himene ai ratou, a ani i te mau tamarii ia aparima ohie mai i te ohipa ta te mau misionare e rave, mai te patotoraa i te opani, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te taahiraa i te peroo tataahi.

Tauturu no te faaohiparaa : A parau i te mau tamarii e te vaira te mau mea ta ratou e nehenehe e rave i teie nei no te faaineine ia riro ei misionare, mai te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a, te fariiraa i te hoê iteraa papû, te haapa‘oraa i te mau faaueraa, te aufauraa i te tuhaa ahuru, e te haaputuraa i te moni. A horo‘a i te tamarii tata‘itahi i te hoê vehi rata tuhaa ahuru, e a faaite ia ratou e nahea ia faaî i te reira. A tauturu i te mau tamarii ia faaineine i te hoê vahi taa ê i reira ratou e vaiho ai i ta ratou moni tuhaa ahuru e ta ratou moni haaputu no ta ratou misioni. Te hoê afata anei, hoê mohina na‘ina‘i anei, e aore râ hoê vehi rata faataa maitai no te tuhaa ahuru e no te moni haaputu.

Hōho’a
A boy writing words on a chalkboard. There is a picture of Ammon defending the king's flocks also on the board.

Te aniraa i te hoê tamarii ia papa‘i i ni‘a i te tapura ereere e au ra e haafaufaahia ra ona E tauturu atoa te reira i te ara maitai o te tahi atu mau tamarii.

Hepetoma 4 : E nehenehe au e riro ei misionare i teie nei.

Tauturu ia taa maitai : A papa‘i i te mau irava i muri nei i ni‘a i te tapura ereere : « E nehenehe au e riro ei misionare i teie nei na roto  ». A ani i te mau tamarii ia feruri i te mau mea o ta ratou e nehenehe e rave no te riro ei misionare i teie nei. A ani ia ratou ia faaite i to ratou mau mana‘o i te taata e parahi ra i piha‘iho ia ratou. A ani e rave rahi mau tamarii ia papa‘i i ta ratou pahonoraa i ni‘a i te tapura ereere.

Tauturu ia taa maitai : A ani i te hoê tamarii paari ia faati‘a mai i te aamu o te Orama Matamua, e ani i te tahi atu tamarii ia faaite mai i to’na mana‘o no ni‘a i te Buka a Moromona. (A ani te reira i te mau tamarii na mua‘e ia nava‘i te taime no te faaineineraa ia ratou). A faaitoito i te mau tamarii atoa ia faati‘a i te aamu no te Orama Matamua e aore râ ia faaite i to ratou mana‘o no ni‘a i te Buka a Moromona i to ratou utuafare.

Tauturu no te faaohiparaa : A ani i te mau tamarii ia feruri i te hoê ohipa o te faaite e nahea tatou ia riro ei misionare e ia ora i te evanelia i teie nei. A ma‘iti i te hoê tamarii ia haere mai i mua i te piha e ia faaite mai i ta’na ohipa i te toe‘a o te Paraimere. A ani i te mau tamarii ia rave i te ohipa a himene ai ratou « Do As I’m Doing » (CS, 276) Mai te mea e taime a tapiti faahou e te tahi atu mau tamarii.

Nene’i