Hia’ai fa’atītī
Omuaraa


“Omuaraa,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa: Hoê Arata‘i no te Faaoraraa i Te Feia Tei Roohia i Te Faatîtîraa (2005), v–vi

“Omuaraa,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa, v–vi

Omuaraa

Noa’tu e o outou iho tei roohia i te faatîtîraa e aore râ, ua apiti atu e te tahi atu taata i roto i taua fifi ra, e nehenehe teie buka arata‘i e riro ei haamaitairaa no to outou oraraa. Ua faaauhia teie na Taahiraa Hoê Ahuru Ma Piti a te mau Taata Inu Ava Ite-ore-hia i te tereraa o te mau haapiiraa tumu, te mau parau tumu e te mau ti‘aturiraa a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua hohorahia te reira i roto i teie buka arata‘i i te omuaraa o te tuhaa tata‘itahi, ei mau parau tumu faufaa. E tauturu teie buka arata‘i ia outou ia ite e nahea ia faaohipa i teie mau parau tumu faufaa ; o te nehenehe e taui i to outou oraraa.

Ua faataahia teie buka arata‘i ei buka ohipa e ei buka faahororaa na te feia e amui nei i roto i te mau pŭpŭ tauturu no te faaora i te faatîtîraa, paturuhia e te LDS Family Services (Te mau Pû Ohipa Utuafare na te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei). Area râ, te mau haapiiraa tumu e te mau parau tumu tei haapiihia i roto e riro atoa ei maitai rahi no te feia e ora nei i te mau vahi aita e nehenehe ia ratou ia amui i roto i te hoê pŭpŭ tauturu. E nehenehe teie buka arata‘i e faaohipahia e te feia e hinaaro nei e taui i to ratou oraraa, te feia ihoa râ e hinaaro nei ia rave tino roa i piha‘iho i te episekopo e aore râ i te hoê taata aravihi.

Ua ani te LDS Family Services i te mau tane e te mau vahine, tei farii i te mau ino o te mau faatîtîraa huru rau e tei ora mai, ia faaite i to ratou mau iteraa i to ratou faaohiparaa i teie mau ture i roto i to ratou oraraa. E faaohipahia to ratou mau mana‘o (te parau ra « matou » i roto i teie buka arata‘i) no te faaite i te hepohepo o te faatîtîraa e te oaoa o te faaoraraa e te ora. E roaa ia outou te mahanahana, te patururaa e te hoê auraa e o ratou.

Ua amui-atoa-hia mai te feia faatere o te Ekalesia e tae noa’tu i te mau taata aravihi i roto i te papa‘iraa e i te faahoturaa i teie buka arata‘i. Ua riro te amuitahiraa o te paari e te mau iteraa o teie mau taata papa‘i e rave rahi te tahi faahou â ite no te parau mau o te Taraehara a Iesu Mesia e te faatea-ê-raa’tu i te faatîtîraa.

Ua ite na matou i te oto rahi, ua ite râ matou i te mana o te Faaora i te huriraa i to matou pohe rahi ei rê pae varua hanahana. O matou atoa tei ora na i te mau mahana atoa i roto i te hepohepo, te pe‘ape‘a, te mata‘u e te riri, te farii nei ïa i teie nei i te oaoa e te hau. Ua ite matou i te mau semeio i roto i to matou iho oraraa e i roto i te oraraa o vetahi ê tei topa i roto i te faatîtîraa.

Ua aufau matou i te hoê hoo huru ri‘ari‘a na roto i to matou haamauiuiraa ia matou iho no to matou mau faatîtîraa. Tera râ, ua niniihia mai te mau haamaitairaa na roto i to matou peeraa i te mau taahiraa tata‘itahi e tae atu ai i te ora. Na roto i to matou araraa i te pae varua, ua rohi matou i te mau mahana atoa no te haamaitai i to matou auraa e te Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Ua faaorahia matou na roto i te Taraehara a Iesu Mesia.

Te ani atu nei matou ia outou ma to matou here atoa ia amui mai ia matou i roto i te hoê oraraa hanahana no te ti‘amâraa e te hau, ma te haatihia i te rima o Iesu Mesia, to tatou Taraehara. Ua ite matou na roto i te mea ta matou i ite, e nehenehe ta outou e haamatara ia outou i te mau taamu no te faatîtîraa. Noa’tu te faito o to outou mo‘emo‘e e to outou tia‘i ore, e tamarii outou na te hoê Metua here i te Ao ra. Mai te mea e, ua matapôhia outou i teie parau mau, na teie ïa mau ture i haamaramaramahia i roto i teie buka arata‘i e tauturu ia outou ia ite faahou i te reira e ia haamau hohonu i te reira i roto i to outou aau. E nehenehe ta teie mau ture e tauturu ia outou ia haere mai i te Mesia ra e ia vaiiho Ia’na ia taui ia outou. Ia faaohipa ana‘e outou i te reira mau ture, e huti mai ïa outou i te mana o te Taraehara, e e haamatara te Fatu ia outou i te faatîtîraa.

Te faariro nei te tahi mau taata i te mau faatîtîraa ei mau peu ino noa o te nehenehe e haavîhia na roto noa i te mana‘o puai, tera râ, e rave rahi feia o te vî nei i roto i te hoê peu e aore râ te hoê raau taero e aita ratou e taa faahou e nahea ia faaru‘e i te reira. E mo‘ehia ia ratou te hi‘oraa atea e te iteraa i te tahi atu mau mea faufaa i roto i to ratou oraraa. Aita’tu e ohipa faufaa a‘e no ratou maori râ te haamaharaa i to ratou hiaai maha ore. Ia tamata ana‘e ratou i te haapae i te reira, e tupu ïa te hiaai rahi i roto ia ratou i te pae tino, te pae o te feruriraa e i te pae o te mana‘o. No te mea ua matau roa ratou i te rave i te ma‘itiraa hape, e ite ïa ratou e ua iti roa e aore râ, ua ta‘oti‘ahia to ratou aravihi i te ma‘iti i te maitai. Mai ta te Peresideni Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i haapii mai : « E ti‘araa to te faatîtîraa ia tapu i te hinaaro o te taata e ia haamou i te ti‘amâraa morare. E nehenehe ta’na e faaere i te hoê taata i te puai no te rave i te faaotiraa » (i roto i te Conference Report, Atopa 1989, 16 ; e aore râ, Ensign, Novema 1989, 14).

I roto i te parau no te faatîtîraa, te vai ra te parau no te faaohiparaa i te tahi mau mea mai te avaava, te ava, te taofe, te ti e te raau taero (te mea faati‘ahia e te mea na rapae i te ture), te vai atoa ra te parau no te peu, mai te pere moni, te peeraa i te tahi, te mata‘ita‘iraa i te hoho‘a faufau, te peu taotoraa tano ore, e te amuraa maa tano ore. Na teie mau maa e teie mau peu e faaiti roa i te ti‘araa o te hoê taata ia farii i te Varua. E faaino ratou i te tino e i te feruriraa e tae noa’tu i te ora maitai i te pae sotiare, i te pae o te feruriraa e i te pae varua. Ua haapii mai o Elder Dallin H. Oaks no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e : « E mea ti‘a ia tatou ia haapae i te mau peu atoa e faatupu i te faatîtîraa. Te mau huru faatîtîraa atoa e faaino i to tatou hinaaro. Ia tuu tatou i to tatou hinaaro i roto i te mau hinaaro haavî na roto i te faatîtîraa, te tavini ra ïa tatou i te mau opuaraa a Satane e te faaino ra i ta te Metua i te Ao ra. E tano teie parau no te faatîtîraa no te raau taero (mai te narcotic, te ava, te nicotine, e aore râ, te taofe), e tano atoa no te faatîtîraa a te tahi mau peu mai te pereraa moni, e te tahi atu huru faatîtîraa. E nehenehe ta tatou e ape i te mau faatîtîraa na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua » (« Free Agency and Freedom », Brigham Young University 1987–88 Devotional and Fireside Speeches [1988], 45).

Na roto i te haehaa e te haavare ore e te aniraa i te tauturu i te Atua e ia vetahi ê, e ti‘a ïa ia outou ia upooti‘a i ni‘a i to outou mau faatîtîraa na roto i te Taraehara a Iesu Mesia. Mai ia matou tei ora mai, e nehenehe outou e ora atoa e e fana‘o i te taatoaraa o te mau haamaitairaa o te evanelia a Iesu Mesia.

Mai te mea e, te mana‘o ra outou e, tei roto outou i te faatîtîraa, e mai te mea e, te tupu ra i roto ia outou te hoê hinaaro iti ha‘iha‘i roa no te faaore i te reira, te ani atu nei matou ia outou ia amui mai ia matou i roto i te haapiiraa e i te faaohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia mai tei haapiihia i roto i teie buka arata‘i. Te haapapû atu nei matou e, mai te mea, e pee outou i teie haere‘a ma te aau tae mau, e roaa ïa ia outou te puai e titauhia e outou ia ora mai roto mai i te faatîtîraa. Mai te mea e, e haapa‘o maite outou i teie nau ture hoê ahuru ma piti, e haapuai ïa te Faaora ia outou e i reira outou e « ite ai i te parau mau, e na te parau mau outou e faati‘amâ ». (Ioane 8:32).

Nene’i