Hia’ai fa’atītī
Taahiraa 11: Heheuraa o te Taata iho


“Taahiraa 11: Heheuraa o te Taata iho,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa: Hoê Arata‘i no te Faaoraraa i Te Feia Tei Roohia i Te Faatîtîraa (2005), 65–70

“Taahiraa 11,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa, 65–70

Taahiraa 11

Heheuraa o te Taata iho

Parau Tumu Faufaa : A imi na roto i te pure e te feruriraa hohonu ia ite i te hinaaro o te Fatu e ia roaa te puai no te faaohipa i te reira.

Ahaapii ai e a faaohipa ai matou i te mau taahiraa o te faaoraraa, ua matau e ua au ho‘i matou i te hoê oraraa i haamauhia i ni‘a i te haehaa e te fariiraa i te hinaaro o te Atua. Ua ore te riri, te mau tau ahoaho a pure ai matou no te taatoaraa, ua pure matou i roto i te hoê huru aau hinaaro mau aore râ te oto i roto ia’na iho. Ua haamata matou i te ora i te hoê oraraa o te faaite i te a‘oraa a te peresideni Ezra Taft Benson : « Te uiraa tamau e o te hiti tamau mai i roto i to tatou feruriraa, no ni‘a i te mau mana‘o atoa e te mau ohipa atoa o to tatou oraraa, teie ïa, ‘e te Fatu, eaha vau, eaha to oe hinaaro ?’ (Te Ohipa 9:6.) Te pahonoraa i te reira uiraa no roto mai ïa i te Maramarama o te Mesia e te Varua Maitai. E fana‘o to te feia e ora mai te reira te huru ia faa‘ihia to ratou tino i na mea toopiti ra » (« Jesus Christ—Gifts and Expectations », Ensign, Titema 1988, 2).

I roto i te taahiraa 11, ua fafau matou i te hoê fafauraa no te oraraa taatoa, oia ho‘i, ia imi i te mahana tata‘itahi ia ite i te hinaaro o te Fatu e ia roaa te puai no te rave i te reira. To matou hinaaro rahi roa o te haamaitai ïa i to matou aravihi no te farii i te arata‘iraa no ô mai i te Varua e ia faatere i to matou oraraa mai te au i te reira mau arata‘iraa. Ua riro teie hinaaro ei taa-ê-raa rahi i mua i to matou huru a vai ai matou i roto i to matou faatîtîraa.

Ahiri outou mai ia matou atoa, hou a haamata ai outou i te ora ua feruri outou e, e tae mai te tia‘iraa, te oaoa, te hau e te tupuraa na roto mai i te hoê mea no te fenua nei. O ava anei, te raau taero anei, te peu taotoraa te tane e te vahine anei, te hauti moni anei, te haamau‘araa ti‘a ore anei, te tamaaraa ino anei, e aore râ, te auraa ino anei —noa’tu te huru o to outou faatîtîraa—ta outou mau tautooraa o te oraraa ïa outou i roto i te ao nei ma te taa ore, ma te mo‘e e te mo‘emo‘e. Ia tamata vetahi ê e here ia outou, aita paha outou e ite ra i te reira. Aita roa to ratou here e nava‘i. Aita roa hoê mea e haamaha i to outou po‘ia. Area râ, na roto i to outou haapa‘oraa i te mau parau tumu o te faaoraraa, ua taui a‘e ra to outou aau e to outou oraraa.

Ua haamata outou i te haroaroa e i te mauruuru i to outou hinaaro i te Faaora, o Iesu Mesia, e i Ta’na ohipa i roto i to outou oraraa e ia poihere ho‘i i te Maramarama o te Mesia. Ua haamata outou i te ite e, aita outou e paraparau nei ia outou iho ana‘e, ia ite outou i to outou aau ia arata‘i ia outou. I te haamataraa ua feruri paha outou e, e mea huru maau outou e te ite ore, i teie nei râ, te pure nei outou i te Metua i te i‘oa o te Mesia ia fatata atu a‘e outou Ia’na ra. Ma te hinaaro mau ua « titau outou i teie nei Iesu, i ta te mau peropheta e te mau aposetolo i papa‘i ra » (Etera 12:41).

Te tai‘o nei outou i te mau papa‘iraa mo‘a no te mea te faaite nei te reira Ia’na i roto i te mau mea atoa, te Buka a Moromona iho â râ. I roto i tera e tera iteraa papû, te faataa mai nei te mau peropheta o te Buka a Moromona e, te imiraa e te fariiraa i te hoê haroaroaraa maitai a‘e i te Metua, na roto ïa i te Varua Maitai. Ua tamata ho‘i outou i te mau papa‘iraa mo‘a e ua ite outou e, e parau mau te reira. Ua riro a‘e ra te pure e te feruri-hohonu-raa ei toto ora no to outou oraraa apî. I te vahi aita e tau‘ahia te pure e te feruri-hohonu-raa, area te hinaaro o to outou aau ra o te tuturiraa ïa i mua i to Metua i te po‘ipo‘i e te ahiahi e ia ninii i to outou aau i mua Ia’na ma te mauruuru no Iesu Mesia e no te Varua Maitai.

A haa ai outou i roto i te taahiraa 11, e rahi roa’tu ïa to outou ite e, na roto i te Varua Maitai e farii ai outou i te ite e aore râ, i te heheuraa o te hinaaro o te Metua no outou. Na roto i te Taraehara, e roaa ïa ia outou te mana (e aore râ, te aroha) no te haapa‘o i te hinaaro o te Metua. E ite ïa outou e, ua haamaitaihia e ua paturuhia outou na na taata hanahana e toru—te Atua te Metua, Iesu Mesia, e te Varua Maitai—tei hoê i roto i te mana e te ohipa no te faatupu i to outou tahuti ore e to outou ora mure ore.

E tupu outou i te rahi i roto i to outou aravihi no te pato‘i i te faahemaraa a tai‘o ai outou i te mau papa‘iraa mo‘a e a pure ai e a feruri hohonu ai outou i ni‘a i te reira. E titauhia te faaohiparaa e te faaoroma‘i no te haapii ia farii i te heheuraa. E nehenehe outou e faaineine ia outou iho na roto i te tai‘oraa i te mau mea i parauhia mai e te mau peropheta e te mau aposetolo e na roto ho‘i i te tamataraa i te haapa‘o i ta ratou mau haapiiraa. E nehenehe outou e faaineine ia outou na roto i te ineineraa ia farii, ia papa‘i, ia feruri, e ia pee i te arata‘iraa e fariihia e outou. Mai te mea e, e faaite outou i te mauruuru i te Fatu no te mau haamaitairaa i fariihia e outou, e tupu ïa i te rahi to outou aravihi no te farii i te arata‘iraa.

A faatea ê ai outou ia outou i te faatîtîraa, e rahi atu ïa te maitai o to outou fariiraa i te arata‘iraa a te Varua Maitai. Ua haapii mai o Elder Dallin H. Oaks no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e : « E paruru te Varua Maitai ia tatou eiaha ia vare, no te faatupu râ i taua haamaitairaa nehenehe ra e ti‘a ïa ia tatou ia rave i te mau mea e titauhia no te tape‘a i taua Varua ra. E ti‘a ia tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa, ia pure no te ani i te arata‘iraa, e ia haere i te pureraa e e amu i te oro‘a mo‘a i te mau sabati atoa. E eiaha roa tatou e rave i te hoê mea o te faaatea ê i taua Varua ra. E ti‘a ihoa ra ia tatou ia ape i te mau hoho‘a faufau, i te ava, te avaava e te raau taero, e ia haapae roa i te ofati i te ture o te viivii ore. Eiaha roa’tu tatou e tuu i roto i to tatou tino e aore râ e rave i ni‘a i to tatou tino i te tahi mau mea o te faaatea ê i te Varua o te Fatu ma te faaru‘e mai ia tatou aore e paruru varua i mua i te haavare » (i roto i te Conference Report, Atopa 2004, 49 ; e aore râ, Ensign, Novema 2004, 46).

Ua riro te pure e te feruri-hohonu-raa ei raau no te tinai i te mata‘u e te teimaha. « Aita outou i tae i taua vahi iti nei, maori râ na roto i te parau a te Mesia e te faaroo aueue ore ia’na ra, i te ti‘aturi-maite-raa i te maitai no’na, no Tei Puai ia faaora » (2 Nephi 31:19). Na roto ana‘e i te haereraa mai i te Metua ra na roto ia Iesu Mesia, i To’na ra i‘oa, e To’na Varua i ni‘a ia outou, e ti‘a ai ia outou ia tamau noa i te haere i mua e ia tupu i te rahi i te pae varua. Ua riro te taahiraa 11 ei fafauraa ia haamaitai i to outou auraa i te Atua na roto i te haaraa e hope noa’tu te oraraa no te titau i te arata‘iraa i te mau mahana atoa e i te haapa‘oraa i te mau faaueraa.

Te mau Taahiraa Ohipa

A haere mai i te Metua ra na roto i te i‘oa o Iesu Mesia no te arata‘iraa e te mana na roto i te pure mo‘emo‘e e te feruri-hohonu-raa ; a farii e a tai‘o i to outou haamaitairaa patereareha

I roto i te ohipa no te faaoraraa, e rave rahi o matou tei haapii ia ti‘a oioi i ni‘a i te po‘ipo‘i e ia imi i te hoê taime maniania ore no te tai‘o e no te pure. Mai te mea e, aitâ outou i na reira’tura, a faanaho i te taime no te pure e no te feruri-hohonu-raa, i te po‘ipo‘i anei paha. I roto i taua area taime ra e nehenehe ta outou e tuu i te Atua na mua roa, na mua i te tahi atu taata e aore râ, i te tahi atu mea i taua mahana ra. A tuturi i raro mai te mea e, e ti‘ahia i to outou tino. A pure, haapinepine ma te puai, i te Metua, ma te titau i te Varua ia arata‘i ia outou (a hi‘o Roma 8:26). I muri iho, a tai‘o, ma te faaohipa i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau haapiiraa a te mau peropheta no teie anotau no te arata‘i i to outou feruri-hohonu-raa. A tai‘o pinepine i to outou haamaitairaa patereareha. Na roto i te pure a feruri maite i ni‘a i te arata‘iraa e itehia ia outou i roto. (Mai te mea e, aita outou i farii i te hoê haamaitairaa patereareha, a paraparau i to outou episekopo no ni‘a i te fariiraa i te hoê haamaitairaa patereareha.)

E riro â te papa‘iraa ei mauhaa puai no te faaite i to outou iho mana‘o e no te hi‘opo‘a a papa‘i ai outou i to outou mau mana‘o e te mau feruriraa i roto i te hoê buka aamu. E nehenehe atoa ta outou e tapa‘o i te mau mana‘o a‘o, te mau mana‘o tamahanahana e te mau mana‘o paari o te hiti mai na roto i te Varua Maitai.

Ia hope ana‘e teie taime faufaa rahi o te feruri-hohonu-raa i te vahi mo‘emo‘e, eiaha e faaea i te pure. E riro mai te pure muhu ore, i roto i te hohonuraa o to outou aau e te feruriraa, ei rave‘a feruriraa na outou i roto i te roaraa o te mau mahana. I roto i to outou auraa e vetahi ê, a rave ai outou i te mau faaotiraa, no te arai i te mau mana‘o e te mau faahemaraa—a paraparau i te Fatu. A ani e a titau i To’na Varua ia parahi tamau noa i piha‘iho ia outou, ia arata‘ihia ho‘i outou ia rave i te ohipa ti‘a. (A hi‘o Salamo 46:1 ; Alama 37:36–37 ; 3 Nephi 20:1.)

A feruri hohonu i roto i te roaraa o te mahana i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e i te tahi atu mau papa‘iraa ; a pure tamau noa

I roto i te mau huru e rave rahi, ua riro te taahiraa 11 ei puoiraa maere ore no ta outou mau tautooraa i roto i te taahiraa 10 no te ite-tamau-raa outou i te parau mau i roto i to outou oraraa. Ia faanahonaho ana‘e outou i to outou mahana, a hi‘o i ta outou mau ohipa, e a haere i ni‘a i te ro‘i i te pô, e a vaiiho i to outou mafatu i roto i te pure tamau noa i te Atua. Te tahi mana‘o o te raveraa ïa i te hoê mana‘o mai roto mai i te mau mea ta outou i tai‘o i te po‘ipo‘i e a feruri hohonu pinepine i ni‘a i te reira i roto i ta outou mau ohipa no te reira mahana. E tauturu teie huru raveraa ia outou ia tape‘a noa i to outou varua i ni‘a i te parau mau.

Te hinaaro haapa‘o ore, e huru ïa tera no tatou te taata nei, area râ, na roto i te hi‘oraa ia Iesu Mesia e i te hoho‘a Ta’na i faaite mai, e iteahia ïa ia outou te haehaa no te auraro tamau noa i te Metua. E ti‘a ïa ia outou ia parau, mai te Faaora, ma te hinaaro mau e « ia tupu to Oe hinaaro » (Mataio 26:42) i roto i te roaraa o te mahana. Na te Maramarama o te Mesia e arata‘i ia outou e e faaineine ia outou no te farii i te auhoaraa o te Varua Maitai. Ei reira ho‘i e vai tamau rahi mai ai te auhoaraa o te Varua Maitai, e i reira ho‘i to outou ti‘araa ia ite e ia faaite papû i te parau mau e tupu ai i te rahi.

Te Haapiiraa e te Haroaroaraa

A tai‘o i teie mau irava e teie mau faahitiraa parau no roto mai i te feia faatere o te Ekalesia. E faarahi te reira i to outou haroaroaraa e e tauturu ia outou ia haapii mai. E nehenehe ta outou e faaohipa i teie mau irava, te mau faahitiraa parau e te mau uiraa no te feruri hohonu na roto i te pure, no te haapii ia outou iho, e no te aparauraa i roto i te pŭpŭ.

A haafatata i piha‘iho i te Fatu

« A haafatata mai ia‘u nei e e haafatata atu ïa vau ia outou na ; a imi itoito noa mai ia‘u nei e e ite mai ho‘i outou ia‘u ; a ani mai, e e farii ïa outou ; a patoto mai e e iritihia’tu ïa ia outou na » (PH&PF 88:63).

  • E auraro te Fatu i to outou hinaaro e i to outou ti‘amâraa. E faati‘a Oia ia outou ia ma‘iti i te haafatata’tu Ia’na ma te faahepo ore. E haafatata mai Oia ia outou mai te mea e, e ani outou Ia’na ia haafatata mai. A papa‘i e mea nahea outou i te haafatata’tu Ia’na i teie mahana.

Te aau mehara

« Eiaha e tuutuu i te pure. E haamaitai i te Atua i te mau mea atoa ra, o to te Atua ïa hinaaro i te Mesia nei ia Iesu, ia outou na. Eiaha e tinai i te Varua ra » (1 Tesalonia 5:17–19).

  • Ia haamana‘o ho‘i outou i te haamauruuru no te mau mea atoa i roto i to outou oraraa, tae noa’tu i te mau mea aita outou i maramarama, ei reira ïa outou e vai taamu-noa-hia ai i te Atua ra, ta Paulo ho‘i i parau ra e, « eiaha e tuutuu i te pure ». A tamata i te haamaitai i te Atua i te roaraa o te mahana. Eaha ta teie huru peu e faatupu i ni‘a i to outou haafatataraa i te Varua ?

Ia popou i te parau a te Mesia

« Te parau atu ra te mau melahi na roto i te mana o te Varua Maitai; no reira e parau ai ratou i te parau a te Mesia. I parau ai ho‘i au ia outou na, a popou na outou i te parau a te Mesia : inaha ho‘i, e faaite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o » (2 Nephi 32:3).

  • I roto i teie irava, ua haapii mai Nephi e, ia popou ho‘i outou i te parau a te Mesia ra, e arata‘i ïa te reira ia outou i roto i te mau mea atoa e titauhia ia outou ia ite e ia rave. A feruri na eaha ra ïa te huru ia haere Iesu Mesia na piha‘iho ia outou e ia paraparau mai Oia ia outou i te taatoaraa o te mahana. A papa‘i i te mau mana‘o o te tupu mai ia feruri ana‘e outou no ni‘a i teie hoho‘a.

Heheuraa a te taata iho

« Ua parau te Faaora e ‘e faaite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai’ (PH&PF 8:2, faahauhia te papa‘iraa opa)… E mea papû maitai te hoê iteraa i roto i te aau. E nehenehe e faaroohia e aore râ, e itehia e e papa‘ihia te mau parau papû maitai, mai te huru ra e, e mea parauhia mai te mau arata‘iraa. Te hoê faaiteraa i roto i te aau e iteraa rahi ïa » (Richard G. Scott, « Helping Others to Be Spiritually Led », Doctrine and Covenants and Church history symposium, 11 no atete 1998, 2).

  • Ia rahi ho‘i to outou haroaroa i te parau no te heheuraa a te taata iho, e pinepine ïa outou i te ite i te reira, e i roto i te mau huru rau atu â. A papa‘i e mea nahea to outou iteraa i te mau faaiteraa e te mau heheuraa no ô mai i te Fatu ra.

« Te parau atu nei au ia outou na e, na roto i te Varua Maitai o te Atua i ite ai au i te reira. Inaha ho‘i, i haapae a‘e nei au i te maa, e i pure a‘e nei ho‘i au i na mahana e rave rahi, ia itea taua mau mea nei ia‘u iho. E te ite maite nei au e, o te parau mau ïa ; na te Fatu na te Atua iho ho‘i i faaite mai ia‘u i te reira i to’na ra Varua Maitai ; o te Varua heheuraa parau teie tei roto ia‘u nei » (Alama 5:46).

  • Ua faaite papû o Alama e, ia pure e ia haapae ana‘e oia i te maa, e rahi atu to’na aravihi ia farii i te heheuraa. Te haapaeraa i te mea i faatîtî ia outou, e au ïa te reira mai te hoê haapaeraa i te maa. A papa‘i e mea nahea te haapaeraa i faarahi i to outou aravihi ia farii i te varua o te heheuraa.

« Tera mana‘o e, e nehenehe te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a e horo‘a mai i te faaururaa e te heheuraa, o te haapapûraa te reira e, te papa‘iraa mo‘a, e ere ïa no te taime noa a papa‘ihia ai, no te taata tai‘o atoa râ o teie anotau. Hau roa’tu, na roto i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, e horo‘a atoa mai te reira i te heheuraa no ni‘a i te mau huru mea atoa ta te Fatu e hinaaro e horo‘a mai i te taata tai‘o i taua taime ra. Aita tatou e faarahi ra ia parau ana‘e tatou e, e nehenehe te mau papa‘iraa mo‘a ia riro ei Urima e te Tumima no te tauturu ia tatou tata‘itahi ia farii i te heheuraa na tatou iho » (Dallin H. Oaks, « Scripture Reading and Revelation », Ensign, Tenuare 1995, 8).

  • Fatata roa te haapiiraa i te reo o te mau papa‘iraa mo‘a mai te haapiiraa i te hoê reo ê ê. Te rave‘ a maitai a‘e no te haapii i te reira o te tuuraa ïa ia outou e hope roa i roto, ia tai‘o e ia tuatapapa i te reira i te mau mahana atoa. A papa‘i i te hoê tuhaa o te papa‘iraa mo‘a tei horo‘a mai i te hoê iteraa apî ia outou, e tei riro ei heheuraa no outou iho.

Fariiraa i te a‘o no ô mai i te Fatu ra

« Eiaha outou e titau ia faaa‘o atu i te Fatu, ia farii mai râ i ta’na ra a‘oraa mai. Inaha ho‘i, te ite na outou iho e, te a‘o maira oia ma te paari, e ma te parau ti‘a, e ma te aroha rahi i ni‘a iho i ta’na atoa ra mau ohipa » (Iakoba 4:10).

  • Aita paha ta tatou mau pure i faufaa-roa-hia i te matamua ra i te mea e, ua rahi a‘e te taime tatou i te a‘o atu i te Fatu—oia ho‘i, te parauraa Ia’na i te mea ta tatou i hinaaro—i te imiraa i To’na hinaaro no ni‘a i ta tatou mau faaotiraa e i to tatou huru. A feruri na i te hoê mea tei tupu aita i maoro a‘e nei no ni‘a i te pure. Ua î anei te reira i te a‘o i te Fatu e aore râ, i te a‘o no ô mai i te Fatu ra ? A papa‘i i to outou hinaaro ia faaroo e ia farii i Ta’na a‘o ia outou na.

Nene’i