Hia’ai fa’atītī
Taahiraa 1: Haavare ore


“Taahiraa 1: Haavare ore,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa: Hoê Arata‘i no te Faaoraraa i Te Feia Tei Roohia i Te Faatîtîraa (2005), 1–6

“Taahiraa 1,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa, 1–6

Taahiraa 1

Haavare ore

Parau Tumu Faufaa : A farii e, ia outou iho, aita to outou e puai no te upooti‘a i ni‘a i to outou mau faatîtîraa, e ua haapa‘o ore roa to outou oraraa.

Erave rahi o tatou tei haamata i to tatou mau faatîtîraa na roto i te mana‘o hi‘ohi‘o noa. Ua roohia te tahi pae o tatou i te faatîtîraa na roto i te raveraa i te hoê raau faati‘ahia e te taote e aore râ ei faaiteraa i te mana‘o pato‘ito‘i. E rave rahi tei haamata i te haere i ni‘a i teie e‘a i te taime i haamata mai ai ratou ei taure‘are‘a. Noa’tu eaha te tumu i haamata ai tatou e te huru o to tatou oraraa, aita i maoro roa, ua ite a‘e ra tatou e, e ere te mauiui tino ana‘e ta te faatîtîraa e tamarû. Ua faatupu râ te reira i te itoito e aore râ, ua haamo‘e te reira i te mau mana‘o pe‘ape‘a e aore râ i te huru o te taata. Ua tauturu te reira ia tatou ia ape i te mau fifi ta tatou e faaruru nei—e aore râ ta tatou i mana‘o na. No te tahi maa taime, aita tatou i ite faahou i te ri‘ari‘a, te haape‘ape‘a, te mana‘o otahi, te mana‘o paruparu, te tatarahapa e aore râ te taahoa. No te rahi râ o te mau titauraa i roto i te oraraa o te faatupu nei i te mau mana‘o rau, no reira tatou i faaohipa pinepine ai i to tatou mau faatîtîraa. Noa’tu râ te reira, e rave rahi o tatou aore e faî ra e aore râ e farii ra e ua ere tatou i te ti‘araa no te pato‘i e no te haapae na roto i to tatou iho puai. Mai ta Elder Russell M. Nelson no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti i parau ra : « I te hopea, e faaere roa te faatîtîraa i te ti‘amâraa ia ma‘iti. Na roto i te mau rave‘a o te raau, e nehenehe te hoê taata e ere roa i to’na hiro‘a » (i roto i te Conference Report, atopa 1988, 7 ; e aore râ, Ensign, Novema 1988, 7).

E mea varavara roa te taata tei topa i roto i te mau huru faatîtîraa i te farii e ua roohia ratou i te reira ma‘i. No te huna i te teimaha o to tatou huru e no te paruru eiaha ia itehia, e no te ape i te mau hopearaa o ta tatou mau ma‘itiraa, ua tamata tatou i te faaiti e aore râ i te huna i ta tatou mau peu. Aita ho‘i tatou i ite e na roto i te haavareraa ia vetahi ê e ia tatou iho, te hee noa’tura tatou i roto i te hohonuraa o to tatou mau faatîtîraa. A rahi noa ai to tatou paruparu i mua i te faatîtîraa, e rave rahi o tatou tei pari te hape i ni‘a i te utuafare, te mau hoa, te feia faatere o te Ekalesia, e i te Atua atoa. Ua rahi roa’tu to tatou vai-otahi-noa-raa, ma te faataa ê ia tatou ia vetahi ê, i te Atua iho â râ.

Ia faaohipa ana‘e tatou, mai te feia e rave nei i te raau taero, i te haavare e i te huna, ma te ti‘aturi e tatarahapa tatou e aore râ, te faahaparaa ia vetahi ê, ua paruparu ïa tatou i te pae varua. Na roto i te ohipa haavare tata‘itahi, te taamu ra ïa tatou ia tatou i « te mau taura vavai » o te riro oioi mai ei mau fifi paari mau (2 Nephi 26:22). E ua tae mai te taime i reira tatou e ti‘a’tu ai i mua i te mea e tupu mau ra. Eita ïa e ti‘a faahou ia tatou ia tamau noa i te huna i to tatou mau faatîtîraa ma te parau i te hoê faahou â haavare e aore râ ma te parauraa e, « e ere i te mea ino roa ! »

Ia parau mai te hoê taata tei herehia e tatou, te taote, te haava, e aore râ te ti‘a faatere no te Ekalesia i te parau mau ia tatou, eita ta tatou e nehenehe e huna faahou—ua vavahi ra te faatîtîraa i to tatou oraraa. Ia hi‘o maitai tatou i muri, e ite tatou e, aita roa hoê ohipa ta tatou i tamata i te rave i manuïa. Ua ite tatou e, te ino roa’tu ra to tatou faatîtîraa. Ua ite tatou e, e ino rahi mau ta to tatou mau faatîtîraa i faatupu i roto i to tatou mau auraa e o vetahi ê, e ua eia i to tatou ti‘araa maitai. I taua taime ra, ua rave tatou i te taahiraa matamua e tae atu ai i te ti‘amâraa e i te ora na roto i te faaitoitoraa ia farii e, aita tatou i haa no te hoê noa fifi e aore râ no te hoê noa peu ino. Ua farii tatou i te parau mau e, aita e faanahoraa faahou to to tatou oraraa, e ua hinaaro mau ihoa tatou i te tauturu no te upooti‘a i ni‘a i to tatou mau faatîtîraa. Te mea faahiahia roa i roto i teie iteraa i to tatou hape, o te iteraa ïa e ua haamata mau te faaoraraa.

Ua faaite maramarama mai o Amona, te peropheta no te Buka a Moromona, i te parau mau ta tatou i ite a riro ai tatou ei taata parau ti‘a i mua ia tatou iho:

« Aita vau i faaahaaha i to‘u iho nei puai, e aore ho‘i i to‘u nei paari ; inaha râ, te oaoa nei au, oia ïa, ua î roa to‘u nei aau i te oaoa, te popou nei to‘u aau i to‘u ra Atua.

« Ua ite noa vau e, o te mea faufaa ore au ; i to‘u nei puai, ua paruparu vau ; e teie nei, e ore roa vau e faaahaaha i roto ia‘u iho, e faaahaaha râ vau i to‘u ra Atua, na roto ho‘i i to’na ra puai, ua ti‘a ia‘u te rave i te mau mea atoa » (Alama 26:11–12).

Te mau Taahiraa Ohipa

Te hinaaroraa ia haapae

Noa’tu e mea taa ê to te tahi faatîtîraa i to te tahi, eita te tahi mau parau mau e taui, mai teie te huru—aita roa hoê mea e haamata noa ma te faatupu-ore-hia te hinaaro. Te faati‘amâraa i te faatîtîraa e te mâraa, e haamata te reira na roto i te tahi maa initi iti o te hinaaro. Te parau nei te taata e, i te pae hopea, e tupu te hinaaro haapae i roto i te taata i te taime e ite ai ratou e, ua hau a‘e te mauiui o te fifi i te mauiui o te faatiti‘aifaroraa. Ua tae anei outou i taua faito ra ? Mai te mea e, aitâ outou i tae atu ra i reira e te tamau noa ra â outou i roto i to outou faatîtîraa, papû maitai e, e tae atu hoa outou i reira no te mea, te faatîtîraa, o te hoê ïa fifi o te haere noa i te u‘anaraa. E au ona mai te hoê ma‘i pohe, e faaino roa ia outou.

Te titauraa hoê roa no te haamata i te faaoraraa, o te hinaaro ïa ia faaea i te rave i te mea e faatîtî ra ia outou. Mai te mea e, e hinaaro ha‘iha‘i roa to outou e te papû ore i teie mahana, eiaha e haape‘ape‘a. E tupu te reira i te rahi !

Te ite nei te tahi mau taata i te hinaaro i te faati‘amâ ia ratou i te faatîtîraa, aitâ râ ratou i hinaaro i te haamata. Mai te peu e, tei roto outou i te reira huru, e nehenehe paha outou e haamata na roto i te iteraa i to outou hinaaro ore e ia feruri i te mea ta to outou faatîtîraa e faatupu nei. E nehenehe outou e tapura i te mau mea faufaa rahi no outou. A hi‘o i to outou auraa utuafare e to outou oraraa sotiare, to outou auraa e te Atua, to outou puai pae varua, to outou aravihi i te tauturu e i te haamaitai ia vetahi ê, to outou ea. I muri iho, a faataa na i te mau taa-ê-raa i rotopu i te mau mea ta outou e ti‘aturi nei e e tia‘i nei e to outou huru. A hi‘o na i te ino ta ta outou mau ohipa e faatupu nei i ni‘a i te mau mea ta outou e haafaufaa nei. E nehenehe outou e pure ia tauturu mai te Fatu ia outou ia hi‘o ia outou iho e i to outou oraraa mai Ta’na e hi‘o ra—to outou huru hanahana atoa—e eaha te mea e tupu mai i ni‘a ia outou mai te mea e, e tamau noa outou i roto i to outou faatîtîraa.

Mai te mea e, e ite outou i te mea e erehia ra e outou na roto i to outou onoono-noa-raa i roto i te faatîtîraa, e riro ïa te reira ei tauturu ia outou ia roaa te hinaaro ia faaea. Ahani e, e roaa ia outou te hoê hinaaro iti ha‘iha‘i roa, e ti‘a ïa ia outou ia haamata i te taahiraa 1. E a tere noa ai outou i tera tahiraa e tera taahiraa o teie faanahonahoraa e a ite ai outou i te mau tauiraa i roto i to outou oraraa, e tupu ïa to outou hinaaro i te rahi.

A faaru‘e i te te‘ote‘o e a imi i te haehaa

E ore te te‘ote‘o e te haavare ore e parahi apipiti. Te te‘ote‘o o te hoê ïa iteraa moemoea, e o te hoê ïa tuhaa faufaa no te mau huru faatîtîraa atoa. E faahuru ê te te‘ote‘o i te parau mau no ni‘a i te mau mea, i teie nei, i mutaa ra, e amuri a‘e. Tera te patu rahi no to outou faaoraraa. Teie te tatararaa a te peresideni Ezra Taft Benson no te te‘ote‘o :

« Ua riro te te‘ote‘o ei hara maramarama-ore-roa-hia…

« Te feruri nei te rahiraa o tatou e, e au te te‘ote‘o mai te hoê faaho‘iraa i te mau mea atoa i ni‘a ia’na iho, te mana‘oraa ia’na iho, te faaahaaharaa, te faarahi, e aore râ, te faateitei. Ua riro teie mau huru atoa ei mau huru no te hara, tera râ, te mafatu e aore râ te huero, aita ïa to roto.

« Te tumu o te te‘ote‘o o te au ore ïa—te au ore i te Atua e te au ore i to tatou taata tupu. Te auraa no te parau Te Au Ore o ‘te hinaaro ore ïa, te riri, e aore râ, te pato‘ito‘i’. O te reira te mana ta Satane i hinaaro no te faatere ia tatou.

« E huru faatitotito to te te‘ote‘o. E faatito tatou i to tatou hinaaro i to te Atua. Ia faatito ana‘e tatou i to tatou te‘ote‘o i te Atua, te parau ra ïa tatou e, ‘ia ti‘a i to‘u hinaaro eiaha râ i to oe’…

« Ia faatito tatou i to tatou hinaaro i to te Atua, i reira te mau mana‘o, te mau hiaai, e to te tino hinaaro atoa ra e vai-tape‘a-ore noa ai (a hi‘o Alama 38:12; 3 Nephi 12:30).

« Eita te feia te‘ote‘o e farii i te mana o te Atua ia horo‘a mai i te arata‘iraa i to ratou oraraa (a hi‘o Helamana 12:6). E faatito ratou i ta ratou hi‘oraa o te parau mau i ni‘a i te maramarama rahi o te Atua, i to ratou aravihi i ni‘a i te mana o te autahu‘araa a te Atua, ta ratou mau ohipa i ni‘a i te mau ohipa mana hope a te Atua » (i roto i te Conference Report, Eperera 1989, 3–4 ; e aore râ te Ensign, Me 1989, 4).

Ia farii ana‘e outou ia haapae e ia farii i te mau fifi ta outou e farerei nei, ei reira te haehaa e mono maru noa ai i to outou te‘ote‘o.

A farii i te fifi ; a imi i te tauturu ; a haere i te mau putuputuraa

Ia fati ana‘e tatou i raro a‘e i to tatou mau faatîtîraa, ua haavare ïa tatou ia tatou iho e ia vetahi ê. Eita râ ta tatou e nehenehe e haavare ia tatou iho. Ua mana‘o tatou e mea maitai tatou, e mea itoito mau e ua rau te mau otoheraa, i roto râ i te hohonuraa o to tatou aau, ua ite tatou. Ua tamau noa te Maramarama o te Mesia i te faahaamana‘o ia tatou. Ua ite tatou e, te hee noa’tu ra tatou i raro i roto i te oto rahi. Te hunaraa i te reira parau mau e ere i te ohipa ohie, i te taime râ e farii ai tatou e, e fifi rahi mau to tatou, e riro mau ïa te reira ei mamaraa rahi no tatou. I muri iho noa mai, e farii tatou ia iriti i te hoê uputa iti ia tomo mai te ti‘aturiraa i roto i te aau. Ia faaoti ana‘e tatou e farii e, e fifi mau to tatou, e e imi tatou i te patururaa e te tauturu, ua vaiiho ïa tatou i te reira ti‘aturiraa ia tupu i te rahi. Ua ineine ïa tatou i reira no te taahi i te taahiraa i muri iho no te haere i te hoê putuputuraa no te faaoraraa.

Eita paha e noaa i te mau huru taata atoa ia amui atu i roto i te hoê pŭpŭ tauturu e aore râ i roto i te hoê putuputuraa faaoraraa. Mai te mea e, aita e noaa ia outou ia haere i roto i te hoê putuputuraa faaoraraa, e nehenehe ia outou ia tamau noa i te haapa‘o i te mau taahiraa tata‘itahi, ma te rave i te tahi maa tauiuiraa iti, a ohipa ai outou i piha‘iho i to outou episekopo e aore râ, i te tahi tauturu haamaramarama aravihi i ma‘iti-maitai-hia.

Mai te mea e e nehenehe ta outou e haere i roto i te hoê putuputuraa faaoraraa, e ite outou e, e tautururaa te reira no teie na tumu e piti. A tahi, i roto i te reira mau putuputuraa e tuatapapa ai outou i te tahi mau parau tumu papû o te evanelia o te tauturu ia outou ia taui i to outou huru, mai te mea e, e faaohipa outou i te reira. Ua haapii mai te peresideni Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e : « Na te tuatapaparaa i te mau parau haapiiraa o te evanelia e haamaitai i te huru, hau atu i te oioi i te haapiiraa i te haamaitai i te huru iho. E nehenehe te mana‘o pe‘ape‘a no ni‘a i te huru ti‘amâ ore e arata‘i i roto i te huru ti‘amâ ore. No reira matou e haapuai ai i te parau no te tuatapaparaa i te mau haapiiraa tumu o te evanelia » (i roto i te Conference Report, Atopa 1986, 20 ; e aore râ, Ensign, Novema 1986, 17). Te piti, ua riro te mau putuputuraa ei hoê vahi no te farereiraa e vetahi mau taata e imi ra i te faaoraraa e te feia tei rave i te reira e‘a e o tei riro ei haapapûraa ora no te manuïaraa. I roto i te mau putuputuraa no te faaoraraa, e ite outou te taa-maitai-raa, te ti‘aturiraa e te patururaa.

Te Haapiiraa e te Haroaroaraa

E tauturu te haapiiraa i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau faahitiraa parau a te feia faatere o te Ekalesia ia outou ia haamata i to outou faaoraraa. Na te reira haapiiraa e faarahi i to outou haroaroaraa e ia tauturu ia outou ia haapii mai.

E nehenehe outou e faaohipa i te mau papa‘iraa mo‘a, te mau faahitiraa parau e te mau uiraa i muri nei no ta outou iho haapiiraa na roto i te pure, no te papa‘iraa e no te aparauraa i roto i te pŭpŭ. E faataiâ paha outou i te parau no te papa‘iraa, tera râ, te papa‘iraa o te hoê ïa mauhaa puai roa no te faaoraraa. E horo‘a te reira ia outou i te taime no te feruri ; e tauturu te reira ia outou ia faahohonu i to outou feruriraa ; e tauturu te reira ia outou ia hi‘o e ia haroaroa i te mau parau, i te mau feruriraa e i te mau huru e haati nei i to outou faatîtîraa. Ia papa‘i ana‘e outou, e riro atoa ïa te reira ei parau papa‘i no to outou mau mana‘o. A haere ai outou i mua i roto i te mau taahiraa, e noaa ïa ia outou ia faito i to outou haereraa i mua. No teie taime, a papa‘i i to outou mau mana‘o, to outou mau feruriraa e te mau iteraa ma te parau ti‘a e te haavare ore.

Haaatihia e te mau faahemaraa

« Te haaatihia nei au i te mau faahema e te mau hara i roohia-ohie-hia’i au nei.

« E ia hinaaro vau i te oaoa, te autâ ra ta‘u aau no ta‘u mau hara ; area râ, ua ite au ia’na ta‘u i ti‘aturi ra.

« O ta‘u Atua tei tauturu mai ia‘u ra ; ua arata‘i mai oia ia‘u na roto i to‘u ra mau ati i roto i te medebara ; e ua faaora oia ia‘u i ni‘a iho i te moana.

« Ua faaî oia ia‘u i to’na ra aroha, e ia paruparu to‘u nei tino » (2 Nephi 4:18–21).

  • Te mana‘o ra anei outou e ua haaatihia outou e aore râ, ua mareihia outou ? Eaha te taime pinepine roa a‘e outou e feruri ai mai te reira ?

  • Eaha te mau taime e aore râ, te mau feruriraa tei haaparuparu ia outou i reira ho‘i outou i fati ai i raro a‘e i to outou faatîtîraa ?

  • I te taime a hepohepo roa ai o Nephi, i ni‘a ia vai to’na tuuraa i to’na ti‘aturiraa ? Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te tuu i te ti‘aturiraa rahi atu i roto i te Fatu ?

« Ua ite au e e mea faufaa ore te taata nei »

« E i muri a‘e ra, ma‘iri a‘e ra na hora e rave rahi ra, roaa faahou maira to Mose puai, mai to te taata ra ; e ua parau ihora oia ia’na iho e : I teie nei, no reira vau i ite ai e, e mea faufaa ore te taata nei, mai tei ore roa i mana‘ohia e au ra » (Mose 1:10).

  • Mai te aha to Mose faaiteraa ia’na iho ia faaauhia i te Atua ?

  • Nahea hoê tamariirii e nehenehe ai e riro ei mea faufaa e ei mea faufaa ore ia faaauhia i to’na na metua ?

  • Nahea outou e riro ai ei mea faufaa ore ia ore ana‘e outou e fana‘o i te tautururaa a te Atua ?

  • Nahea outou e riro ai ei mea faufaa rahi roa ?

  • A papa‘i e nahea te iteraa i to outou iho puai ore i te haavî i to outou faatîtîraa na roto i to outou iho puai e arata‘i ai ia outou ia ite i to outou iho faufaa ore e ia riro mai te hoê tamarii aruaru ra.

Tei po‘ia e tei po‘ihâ

« E ao to tei hiaai i te maitai : e faaîhia hoi ratou » (Mataio 5:6).

« Ua hiaai ihora ta‘u aau, topa turi ihora vau i mua i te aro o tei Hamani ia‘u ra, e ua pii hua’tura vau ia’na ma te pure u‘ana, i te aniraa’tu i te maitai no ta‘u ihora varua ; e te pii noa’tura vau ia’na e hope a‘e ra te ao, oia ïa, e ahiahi ihora, te haapuai noa a‘e ra vau i to‘u reo i ni‘a ra, e tae roa’tura i te mau ra‘i ra » (Enosa 1:4).

  • I roto i teie na irava e piti, te haapii nei tatou e, e nehenehe to tatou varua e hiaai. Ua ite a‘e nei â outou i te pau i roto ia outou, noa’tu e ere i te po‘ia maa ore ?Eaha te tumu no taua pau ra ?

  • Nahea to outou hiaai i te mau mea o te Varua i te tauturu rahi atu ia outou ia riro ei taata haavare ore ?

Haavare ore

« E faariro paha te tahi mau taata i te huru maitai, te haavare ore, e peu mataro-noa-hia. Tera râ, te ti‘aturi nei au e, o te niu mau te reira o te evanelia. Mai te peu e aita e parau ti‘a, e hu‘ahu‘a roa ïa… to tatou mau oraraa i roto i te ha‘iriiri e te ino rahi » (Gordon B. Hinckley, « We Believe in Being Honest », Ensign, Atopa 1990, 2).

  • A papa‘i e mea nahea outou i te haavareraa e i te tamataraa i te huna i to outou faatîtîraa ia outou iho e ia vetahi ê. E mea nahea to teie huru faatupuraa i te « ha‘iriiri e te ino rahi » ?

Haehaa

« E no te mea ua faahaehaahia outou, e ao to outou ; ia faahaehaahia ho‘i te taata, e riro paha oia i te tatarahapa ; oia mau, o te tatarahapa, e arohahia mai ïa oia ; e o te roaa te aroha e te tamau maite e tae noa’tu i te hopea ra, e ora ïa to’na » (Alama 32:13).

  • A papa‘i i te mau tumu i faahaehaa ai outou ia outou e i tatarahapa ai. Eaha te ti‘aturiraa ta Alama i faatupu i roto ia outou ?Nahea e itehia ai ia outou e e nahea outou e farii ai i taua ti‘aturiraa ra ?

Ta te Fatu e au

« E mea faufau na Iehova te vaha haavare : te feia râ e rave i te parau mau ra te au ra oia ia ratou » (Maseli 12:22).

  • A papa‘i ai outou i te mau pahonoraa i teie mau uiraa, ua titau te reira i te parau ti‘a rahi no ni‘a ia outou iho. Nahea teie irava e tuati ai i ni‘a i teie huru parau ti‘a ? Nahea outou e riro ai mai ta te Atua e au ?

Nene’i