Hia’ai fa’atītī
Taahiraa 8: Imiraa i te Faaoreraa Hapa


“Taahiraa 8: Imiraa i te Faaoreraa Hapa,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa: Hoê Arata‘i no te Faaoraraa i Te Feia Tei Roohia i Te Faatîtîraa (2005), 47–52

“Taahiraa 8,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa, 47–52

Taahiraa 8

Imiraa i te Faaoreraa Hapa

Parau Tumu Faufaa : A papa‘i i te tapura i‘oa o te mau taata atoa ta outou i faaino e a faatupu i te hinaaro ia rave i te faaho‘iraa i mua ia ratou.

Na mua a‘e i to matou faaoraraa, e au to matou oraraa faatîtî mai te hoê mata‘i puahiohio tei î i te puai, o tei faaino roa i to matou mau auraa, ma te vaiiho i te mau hu‘ahu‘a i muri. Ua riro te taahiraa 8 ei taime no te faaineine i te hoê faanahoraa no te tamâ i te hu‘ahu‘a e no te patu faahou i te mau mea atoa e ti‘a i te faaorahia. I to matou iteraa i te mana faaora o te maitai o te Faaora a ohipa ai matou i roto i te taahiraa 7, ua tupu te mana‘o puai i roto ia matou ia haere e farerei ia vetahi ê e ia faaora faahou i te mau auraa i mutu. Tera râ, ua haapii matou e, ia rûhia te faaoraraa ma te rave ore i te taime no te pure e penei a‘e no te farii i te a‘oraa no roto mai i te hoê taata papû, mai te episekopo e aore râ te tahi atu faatere autahu‘araa, e nehenehe te reira e riro ei raveraa faufaa ore, e au ïa e, aita roa’tu e faaoraraa i ravehia. Ua riro te taahiraa 8 ei haapapûraa eiaha vetahi ê ia haafifihia a haamata ai matou i te farerei ia ratou i roto i te taahiraa 9.

Hou a nehenehe ai ia matou ia patu faahou i te mau auraa, ua titauhia ia matou ia hi‘o eaha te mau auraa tei ino. Ua haamata matou i te tapa‘o i te mau taata ta matou i faaino, tera râ, e rave rahi o matou tei ite e, eita ta matou e nehenehe e tapura i teie mau taata ma te ore e tupu mai te mau mana‘o inoino i te mau taata tei tuino ia matou . Ua tatarahapa matou i to matou mau mana‘o ino i mua i te Fatu. Ei pahonoraa, ua faaite mai Oia ia matou e, ua riro matou mai te taata i roto i te parabole ra, tei titauhia ia faaore i te hapa a vetahi, inaha, i faaorehia ho‘i ta’na ra. Fatata roa matou e faaroo i te reo o te Fatu i te parauraa mai ia matou e, « faaore atoa’tura vau i ta‘u tarahu ia oe ra, o oe i parau mai ia‘u ra : Eiaha oe e aroha atoa’tu i to taea‘e tavini mai ia‘u i aroha’tu ia oe na ? » (Mataio 18:32–33).

Mai te mea e, tei roto outou i teie fifi, e ti‘a paha ia outou ia rave mai ta matou e rave rahi i rave. Na mua a‘e a papa‘i ai outou i te hoê tapura o te mau taata o ta outou e titau ia faaore mai i ta outou hapa, a tapura na mua i te mau taata te ti‘a ia outou ia faaore i ta ratou hapa. Eiaha e maere mai te mea e, e itehia te tahi mau i‘oa i ni‘a i na tapura e piti. E mea pinepine te taata i te topa i roto i te ohipa faainoraa te tahi e te tahi. No te tapu i teie fifi o te riri te tahi e te tahi, e mea ti‘a i te hoê taata ia farii i te faaore i te hapa a te tahi.

No te hamata i teie faanahoraa no te faaoreraa hapa, ua ite matou e te rave‘a maitai roa a‘e o te papa‘iraa ïa. I piha‘iho i te i‘oa o te taata i titauhia ia matou ia faaore i te hapa, ua papa‘i matou i te mau mana‘o tei tupu i roto ia matou i te taime a tupu ai taua fifi ra, e te mana‘o ta matou e tamata noa nei â i te feruri. Ua tauturu taua tapura ra ia matou ia haapapû maitai i ta matou mau parau i roto i te pure a faaite ai matou i te Metua i to matou mau mana‘o afaro ore. Ua taparu matou i te aroha o te Mesia ia tauturu mai ia matou ia faaite ia vetahi i te hoê â maitai Ta’na i horo‘a mai ia matou nei. Mai te mea ua ite matou i te taata i ni‘a i ta matou tapura e mea fifi na matou ia faaore i ta’na hapa, ua faaohipa ïa matou i te a‘o a te Faaora ia pure no to ratou ora maitai, ma te ani i te mau haamaitairaa atoa no ratou o ta matou e hinaaro no matou iho (a hi‘o Mataio 5:44).

Na roto i to matou pureraa no te ani i te tauturu ia faaore i te hapa a vetahi ê—noa’tu e, aita te aau i tae roa i te taime matamua—i te pae hopea, ua haamaitaihia matou na roto i te fariiraa i te aau aroha. Noa’tu te mau fifi teimaha, te mau taata tei rave i teie huru raveraa, ua roaa ia ratou te puai no te faaore i te hapa, hau roa’tu i te ti‘a ia ratou ahiri na roto noa i to ratou puai. Ua pau e rave rahi hepetoma i te hoê tuahine i te papa‘iraa i te mau mea no ni‘a i to’na tamarii-rii-raa, e i te pureraa no to’na metua tane tei hamani ino ia’na. Ua faaite papû oia ma te oaoa e ua faaora te Faaora ia’na i to’na mau mana‘o ino e te mauiui no ni‘a i to’na metua tane. Na roto i to matou rave-atoa-raa i taua mau huru tautooraa ra, ua haapii mai matou e na roto i to matou papa‘iraa i te hoê tapura hi‘opo‘a no to matou mau mana‘o inoino e to matou faaiteraa i te reira i te Faaora, i te pae hopea, aita’tura matou i riro faahou ei taraehara na te feia i haamuiui ia matou. I to matou tamataraa ia faaore i te mau faainoraa i faainohia i ni‘a ia matou, ite a‘e ra matou e, ua ti‘a ia matou ia faaoti i ta matou tapura o te mau taata ta matou i ti‘aturi e faaore mai ratou i ta matou hapa.

Ia tae outou i teie taime e ia haamata i ta outou tapura, e mea ti‘a ia outou ia pure no te ani i te arata‘iraa a te Faaora. E riro teie mau arata‘iraa i te tauturu ia outou. A ui ia outou iho e, « te vai ra anei te hoê taata i roto i to‘u oraraa, i tahito ra e aore râ i teie taime, ta‘u e au ore, e huru ê, e aore râ e haamâ ? A papa‘i i to ratou i‘oa, e a pato‘i i te faahemaraa ia faatano i to outou mau mana‘o e aore râ, ia faati‘a i ta outou mau ohipa tano ore i rave i ni‘a ia ratou. A tapa‘o atoa i te mau taata ta outou i opua e faaino, e tae noa’tu ia ratou aita outou i opua i te faaino. A tapa‘o atoa i te mau taata tei pohe e te mau taata aita outou i ite e nahea ia farerei ia ratou. E ite outou i teie mau fifi taa ê i roto i te taahiraa 9. No teie taime, a rave ai outou i te taahiraa 8, a haapa‘o maitai ia vai papû noa outou i roto i te parau ti‘a.

No te faahope roa i teie taahiraa, a hi‘o i te mau mea aita outou i tau‘a, te mau mea ta outou i vaiiho noa aita i rave e tei faaino ia vetahi ê. Eiaha e haamo‘e i te mau mea ha‘iha‘i. A feruri maite i te fifi ta outou i faatupu i ni‘a ia vetahi ê a parahi ai outou i roto i to outou faatîtîraa, noa’tu e, aita outou i riri ia ratou. A farii i te fifi ta outou i rave i ni‘a i te feia tei herehia e outou e i te mau hoa na roto noa i to outou haapa‘o ore, to outou huru iria, te faaino, te faaoroma‘i ore e te faatura ore. A imi i te mau mea rarahi e aore râ te mau mea ha‘iha‘i o te faateimaha i te hopoi‘a a te tahi atu taata e aore râ o te haape‘ape‘a e aore râ o te faahepo i te tahi taata. A imi i te mau haavare ta outou i parau e aore râ te mau fafauraa ta outou i ofati e ta outou mau taviriraa e aore râ faaohiparaa ia vetahi ê. A tapura i te mau taata atoa tei haafifihia. E riro ta outou tapura hi‘opo‘a i roto i te taahiraa 4 ei arata‘i maitai roa no outou i roto i teie ohipa.

I te pae hopea, ia hope ia outou te tapura i te mau taata atoa ta outou i haamauiui, a tapura faahou â hoê i‘oa i ni‘a i ta outou tapura—to outou iho i‘oa. A vai ai outou i roto i to outou faatîtîraa, ua haamauiui outou ia outou iho mai ta outou i haamauiui ia vetahi ê.

A haa ai outou, eiaha e haamo‘e e, te taahiraa 8 e ere ïa te hueraa te hape e aore râ, te haamâ i ni‘a i te hoê taata—outou iho anei e aore râ, te mau taata i ni‘a i ta outou tapura. E tatara te Faaora i te mau hopoi‘a o te hape e aore râ, te haamâ mai te mea e, e hi‘o faahou â outou ma te haapa‘o maitai i te mau fifi i roto i to outou mau auraa e ta outou hopoi‘a i roto i te reira. Na roto i to outou hinaaroraa ia faatiti‘aifaro ia outou, e fana‘o ïa outou i te hau o te iteraa e, ua mauruuru te Metua i te Ao ra i ta outou mau tautooraa. E tauturu teie taahiraa ia outou ia rave i te mea e faati‘a i te Faaora ia faati‘amâ ia outou i to outou oraraa tahito. No te mea ho‘i e, e hinaaro mau to outou ia faaore i te hapa, ua ineine ïa outou no te rave i te taahiraa 9.

Te mau Taahiraa Ohipa

A faaore i ta outou iho hapa e ta vetahi ê ; a papa‘i i te hoê tapura no te mau taata o ta outou i faaino e aore râ, i haape‘ape‘a

I roto i te taahiraa 8, e haamata outou i te hoê ohipa faahiahia roa i roto i te parau no te hoê aau apî no outou iho, no vetahi ê, e no te oraraa. Ua ineine outou no te faatupu i te hau i roto i te ao nei, eiaha râ te faarahi-faahou-raa i te tama‘i e te mau mana‘o ino. Ua ineine outou no te faaru‘e i te haava ti‘a ore noa i te taata e ia faaea i te hamani i te tapura hi‘opo‘a i te oraraa e te mau hape o vetahi ê. Ua ineine outou no te faaea i te tapo‘ipo‘i i to outou huru e aore râ, i te tatarahapa no te reira. Ua hinaaro outou ia rave faahou i te tahi tapura hi‘opo‘a papû maitai—e i teie taime, e tapura ïa no te mau taata ta outou i haamauiui.

Noa’tu e, e tupu te ri‘ari‘a rahi i roto ia outou, e nehenehe outou e farerei i te taata i ni‘a i ta outou tapura i te taime e ti‘a ai ia outou ia na reira. E nehenehe outou e faaineine ia outou no te imi i te mau rave‘a atoa no te faaafaro e o ratou. E nehenehe outou e ora na roto i te faaroo i te Fatu, eiaha râ na roto i te mata‘u i te mau mea ta vetahi ê e nehenehe e rave mai i ni‘a ia outou. I roto i te taahiraa 8, e nehenehe outou e ora i te hoê oraraa arata‘ihia i ni‘a i te mau ture eiaha râ na roto i te haamâ e te mata‘u.

A imi i te horo‘araa o te aroha ; a pure no vetahi ê

E rave rahi tauatini matahiti to te taata tai‘o-noa-raa i te a‘oraa rahi a Paulo no ni‘a i te aroha e ua tamata i te faaau i to ratou oraraa i ni‘a i te reira. E rave rahi tei rohi no te farii i te aroha e aita râ i manuïa.

Te haapapû mai nei te mau papa‘iraa a te peropheta Moromona ia tatou eaha te aroha, e e mea nahea ia farii i te reira. Ua tatara oia e, o te aroha râ, « o te hinaaro mau ïa i te Mesia » e ua haapii mai oia e, e horo‘a te Metua i te reira i te feia « e pure atu i te Metua ma te puai hope o te aau » e i te « taata atoa e pee mau i ta’na tamaiti ia Iesu Mesia » (Moroni 7:47,78).

Te aroha o te hoê ïa horo‘a ta tatou e farii ia haapii ana‘e tatou i te pee ia Iesu Mesia e ia here ana‘e tatou Ia’na ma to tatou aau atoa, to tatou mana‘o atoa e to tatou varua atoa. Ma te î i taua here mau ra no ô mai Ia’na ra e No’na, e ite tatou e, e ti‘a ia tatou ia here ia vetahi ê mai Ia’na i here ia tatou. I reira e ti‘a ai ia tatou ia faaore i te hapa a vetahi ê e ia faatiti‘aifaro i ta tatou mau hape.

No te faaineine ia rave i te mau faatiti‘aifaroraa, e rave rahi o matou tei ite e, e mea maitai roa teie rave‘a i muri nei. A feruri i te hoê taata ta outou i inoino. I roto i te roaraa e piti hepetoma, a tuturi i raro ma te hinaaro mau e a pure no’na i te mau mahana atoa. A tapa‘o te mau tauiraa i roto i to outou mau mana‘o e to outou mau feruriraa no ni‘a i taua taata ra. (A hi‘o Mataio 22:37–38 ; 1 Korinetia 13 ; 1 Ioane 4:19 ; Moroni 7:44–48.)

Te Haapiiraa e te Haroaroaraa

E tauturu teie mau irava e teie mau faahitiraa parau no roto mai i te feia faatere o te Ekalesia ia outou ia rave i te taahiraa 8. A faaohipa i teie mau irava e te mau uiraa no te feruri hohonu, no te haapii e no te papa‘i.

E mau Pĭpĭ Hau a te Mesia

« E a‘o atu vau ia outou i tei roto i te ekalesia, e tei pee atu i te Mesia ma te hau, e tei roaa ia outou te ti‘aturiraa e nava‘i ïa e ô ai outou i roto i te faaearaa o te Fatu, mai teie nei atu â e ia faaea outou e oia atoa i te ao ra.

« E teie nei, e au mau taea‘e, te parau nei au i taua mau mea ra ia outou no to outou haereraa hau i rotopu i te tamarii a te taata nei (Moroni 7:3–4).

  • I roto i na taahiraa matamua e hitu, ua haamata outou i te haa no te riro mai ei pĭpĭ hau a te Mesia. Ia roaa ana‘e te hau ia outou i te Fatu ra, e rahi a‘e ïa to outou ineine ia hau atoa outou ia vetahi ê. Eaha te tahi atu mau taahiraa e hinaarohia e outou no te faatupu i te hau e te mau taata i roto i to outou oraraa ?

  • A papa‘i no ni‘a i te paari i te raveraa i te mau taahiraa ia au i to ratou ana‘iraa mau.

Te aroha ti‘a mau o te Fatu

« Aore o te aroha ra e mata‘u ; e pee te mata‘u i te aroha ti‘a mau ra : e mauiui ho‘i tei te mata‘u. O tei mata‘u ra, aore ïa i maitai roa i te aroha.

« Te hinaaro nei tatou (i te Atua), no te mea oia na tei hinaaro mai na ia tatou nei » (1 Ioane 4:18–19).

  • E riro te mau faatiti‘aifaroraa ei mea ri‘ari‘a mai te mea e, e feruri tamau outou ia rave maitai hope roa i te reira. Nahea to outou ti‘aturi i te aroha ti‘a mau o te Fatu no outou e no te taata ta outou e opua nei e faaore i te hapa, i te haapuai ia outou ia faaoti ia rave i te faaho‘iraa i te faito e maraa ia outou ?

Haereraa’tu ia vetahi ê

« Eiaha e faaino atu, e eita outou e faainohia mai : eiaha e faahapa’tu, e eita outou e faahapahia mai : e faaore atu i te hara, e e faaorehia mai ta outou :

« E horo‘a, e e noaa ho‘i ta outou ; e î te faito, e nene‘ihia, e ueuehia, e manii noa’tu, na te taata e ninii i roto i to outou ahu. O taua faito ho‘i ta outou e faito ra, o te faito-faahou-hia mai ïa ta outou » (Luka 6:37–38).

  • Noa’tu e e mata‘u outou o te pato‘i mai te tahi mau taata i ta outou mau tautooraa no te faatupu i te hau e o ratou, eiaha e vaiiho i te reira mata‘u ia tape‘a ia outou ia tuu ia ratou i roto i ta outou tapura e ia faaineine ia outou ia haere e farerei ia ratou. E mea rarahi atu te mau haamaitairaa i te mauiui. A tai‘o maitai i teie mau irava, e a papa‘i i te mau haamaitairaa o te hinaaroraa ia faatiti‘aifaro.

« Rahi noa’tu to tatou fatataraa i to tatou Metua i te Ao ra, rahi noa atoa’tu to tatou aroha i te mau varua e pohe ra ; e ite tatou e te hinaaro nei tatou ia faauta ia ratou i ni‘a i to tatou tapono, e ia faaru‘e i ta ratou mau hara i muri i to tatou tua… Mai te mea e hinaaro outou e ia aroha mai te Atua ia outou, a aroha atoa’tu ïa i te tahi e te tahi » (Joseph Smith, i roto i te History of the Church, 5:24).

  • Ia ore Iesu Mesia, e mau varua pohe e te ti‘a ore ana‘e ïa tatou paatoa. Nahea te reira i te tauturu ia outou ia ite e, a rave ai outou i te taahiraa 8, e varua pohe outou e faaineine ra ia faatiti‘aifaro i te tahi atu varua pohe ?

Faaoreraa i te hara e te aniraa i te faaoreraa hara

« Ua haere maira Petero ia’na ra, na ô maira, e te Fatu, ia tuatapapa ta‘u taea‘e i te hamani ino mai ia‘u, ia hi‘a au faaoreraa’tu i ta’na hara ? Ia hitu anei ?

« Ua parau atu ra Iesu ia’na, aore au i parau atu ia oe e, ia hitu : ia hitu râ ahuru i te hituraa » (Mataio 18:21–22).

  • E mea ohie a‘e ia faaore i te hara e ia ani i te faaoreraa hara no te hoê noa iho hape, i te faaore i te hara e aore râ, i te ani i te faaoreraa hara no te tahi mau fifi maoro tei î i te mau ino e rave rahi. A feruri i te mau auraa, i tahito ra e aore râ, i teie nei, tei î i te mau ino e o te titauhia ia faaore i te hara. Nahea e roaa ai ia outou te puai no te faaore i te hara e no te ani i te faaoreraa hara ?

  • Nahea Iesu Mesia i riro ai ei hi‘oraa rahi roa‘e no te faaoreraa i te hara ?A feruri na i To’na hinaaro ia tauturu ia outou ia faaore i te hara a vetahi ê.

« Te parau atu nei au ia outou e, e mea ti‘a roa ia outou ia faaore outou te tahi i ta te tahi ra hapa ; no te mea o oia o tei ore i faaore i te hapa a to’na ra taea‘e ua vai faahapahia oia i mua i te Fatu ; no te mea tei roto noa ia’na te hara rahi a‘e.

« E faaore au, o te Fatu, i te hara a ratou ta‘u i hinaaro i te faaore atu, ia outou râ ua titauhia’tu ra outou ia faaore i te hapa a te taata atoa » (PH&PF 64:9–10).

  • Ua haapii mai Iesu e, ia ore tatou e faaore i ta vetahi ê ra hara, ua rahi a‘e ïa te reira hara i te hara a Adamu ra. Nahea te pato‘iraa i te faaore i ta outou iho hara e aore râ, i ta vetahi ê, i tuati noa ai i te hunaraa i te Taraehara a te Faaora no te hara ?

  • Nahea te inoino e te oto i te faaino ia outou i te tino, i te feruriraa e i te varua ?

Faaoreraa i te tereraa o te oto e te inoino

« Aita e ohipa maitai atu no te arata‘i i te taata ia faaore i te hara maori râ te tape‘araa i to ratou rima, e te araraa i ni‘a ia ratou ma te here. Ia faaite ana‘e mai te taata te vahi iti a‘e o te maitai e te here i ni‘a ia‘u, aue te mana o te reira i ni‘a i to‘u feruriraa, area ia ore ra, e faaara te reira i te mau mana‘o au ore atoa e e faaino hoi i te mana‘o o te taata » (Joseph Smith, in History of the Church, 5:23–24).

  • Ua faataa mai te peropheta Iosepha Semita e mea nahea te maitai e nehenehe e arata‘i i te taata i te tatarahapa e i te faaoreraa i te hara. A feruri hohonu e a papa‘i i to outou hinaaro ia faaore i te tereraa o te oto e te inoino.

  • A feruri i te mau taata tei faaite i te maitai e i te here ia outou. E mea nahea ta ratou mau ohipa i te faaururaa e aore râ, i te tura‘iraa ia outou ia taui i ta outou peu ?

  • A feruri na i te mau auraa fifi i roto i to outou oraraa. E nahea te reira i te taui mai te mea e, e haere outou e farerei i te tahi atu mau taata ma te here e te maitai ?

Nene’i