Hia’ai fa’atītī
Taahiraa 2: Ti‘aturi


“Taahiraa 2: Ti‘aturi,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa: Hoê Arata‘i no te Faaoraraa i Te Feia Tei Roohia i Te Faatîtîraa (2005), 7–12

“Taahiraa 2,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa, 7–12

Taahiraa 2

Ti‘aturi

Parau Tumu Faufaa : A ti‘aturi e, e nehenehe te mana o te Atua e faaho‘i hope roa ia outou i roto i te ora maitai pae varua.

Ito tatou iteraa i to tatou puai ore i mua i to tatou mau faatîtîraa, te rahiraa o tatou ua ore roa te ti‘aturiraa. Tatou tei paari mai i roto i te ite ore i te Atua ua mana‘o papû tatou e ua tamata tatou i te mau huru rave‘a tauturu atoa. Area o tatou tei ti‘aturi i te Atua, ua mana‘o ïa tatou e ua inoino roa Oia ia tatou e eita Oia e tauturu faahou ia tatou. Noa’tu to tatou huru, te faaite mai nei te taahiraa 2 i te hoê pahonoraa aita tatou i feruri a‘e nei e aore râ, ua tapû-ê-hia te reira e tatou—a fariu i te Atua ra e ia roaa te ti‘aturiraa i roto i te Taraehara a Iesu Mesia.

I te pae hopea, ma te haehaa, ua imi tatou i te tauturu. Ma te pee i te hoê ti‘aturiraa iti ha‘iha‘i roa, ua haamata tatou i te haere i te mau putuputuraa faaoraraa. I te taime matamua a haere ai tatou i te putuputuraa, ua tupu te mana‘o feââ e te mata‘u i roto ia tatou. Ua ri‘ari‘a tatou e ua papû ore tera râ, ua haere mai tatou. I reira, ua faaroo tatou i te mau tane e te mau vahine i te faaiteraa ma te haavare ore i te huru o to ratou oraraa, eaha te ohipa tei tupu i taui ai ratou, e eaha te huru o te oraraa i rapae au i te faatîtîraa. Ua ite a‘e ra tatou e e rave rahi te mau taata ta tatou i farerei i roto i te mau putuputuraa ua vai atoa i roto ia ratou te ti‘aturi-ore-faahou-raa mai ia tatou. I teie nei râ, te ata nei ratou, te paraparau nei, te ataata nei, te haere nei i te putuputuraa, te pure nei, te tai‘o nei i te mau papa‘iraa mo‘a, e te papa‘i nei i to ratou aamu faaoraraa.

Ua haamata maru noa te mau ture ta ratou i faaite mai e i faaohipa i te tauturu ia tatou. A tamau noa ai tatou i te ho‘i mai, ua haamata tatou i te ite i te mea tei ore i ite-faahou-hia e tatou e rave rahi matahiti i teie nei—ua ite tatou i te ti‘aturiraa. Mai te mea e ua noaa te ti‘aturiraa i te tahi atu mau taata tei fatata roa i te haamouraa, te vai atoa ra paha ïa te ti‘aturiraa no tatou atoa ! Ua mauruuru tatou i te faarooraa e, mai te mea e, e fariu ti‘a tatou i te Fatu ra, aita ïa « e peu, aita e faatîtîraa, aita e orureraa hau, aita e raveraa hara, aita e faainoraa, e ore e tae‘ahia i te fafauraa o te faaoreraa hapa hope roa » (Boyd K. Packer, i roto i te Conference Report, Atopa 1995, 22 ; e aore râ, Ensign, Novema 1995, 19).

I roto i teie huru no te faaroo e no te iteraa papû, ua itehia ia tatou te ti‘aturiraa tei haamata i te tauturu ia tatou ia ite i te aroha e te mana o te Atua. Ua haamata tatou i te ti‘aturi e e nehenehe Ta’na e faaora ia tatou i te faatîtîraa. Ua pee tatou i te hi‘oraa o to tatou mau hoa tei ora. Ua haere tatou i te mau putuputuraa, ua pure tatou, ua haamata faahou tatou i te itoito i roto i te Ekalesia, e ua feruri e ua faaohipa tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, e ua haamata ta tatou iho mau semeio i te tupu. Ua ite tatou i te haamaitairaa no te aroha o Iesu Mesia i te tape‘araa i to tatou haapaeraa hoê mahana i te taime hoê. A rave ai tatou i te taahiraa 2, ua tupu te hinaaro i roto ia tatou ia mono te ti‘aturiraa ia tatou iho e to tatou faatîtîraa i te faaroo i roto i te here e i te mana o Iesu Mesia. Ua rave tatou i teie taahiraa i roto i to tatou feruriraa e i roto i to tatou aau, e ua ite tatou i te parau mau e te niu o te faaoraraa i te faatîtîraa ei niu pae varua ïa.

A rave ai outou i te mau taahiraa i titauhia i roto i teie buka arata‘i, e ite atoa ïa outou i taua parau mau ra. E mau‘araa maitai te taime ia tautoo. E faanahoraa pae varua teie, e faanahoraa ohipa ho‘i. Mai te mea e haapa‘o outou i teie mau parau tumu e e vaiiho outou i te reira ia ohipa i roto i to outou oraraa, e ite ïa outou i to outou maitairaa i te pae varua na roto i te auraa apî i rotopu ia outou e i te Fatu. E tauturu ïa To’na Varua ia outou ia haamata i te hi‘o i ta outou mau ma‘itiraa ma te mana‘o ti‘a e te papû maitai ; e rave ïa outou i te mau faaotiraa ia au i te mau parau tumu o te evanelia.

No te tahi pae o tatou, ua tupu oioi noa teie semeio ; no te tahi atu pae, ua tupu maru noa ïa te faaoraraa. Area râ, e tupu mau te reira ia outou, ei reira outou e apiti mai ai ia matou no te parau na roto i te « ti‘a-maite-raa i te Mesia », ua faaorahia outou i te faatîtîraa e ua fana‘o i te « tia‘i papû roa » (2 Nephi 31:20).

Ua haapii mai o Elder David A. Bednar no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te parau no te mana o te Fatu no te tauturu ia outou :

« Eiaha tatou e vahavaha e aore râ e tau‘a ore i te mana o te aroha maru o te Fatu. Na te aroha ohie, te maru, e te tamau maite o te Fatu e faaitoito e e paruru ia tatou i roto i te mau taime fifi ta tatou e ora nei. I te taime e aita e parau no te tamaru ia tatou, e aore râ, aita e parau no te faaite i to tatou oaoa, i te taime e aita e faufaa ia haamaramarama i te mea eita e nehenehe e haamaramarama, i te taime e eita te parau ti‘a e nehenehe e horo‘a mai i te ite no ni‘a i te parau ti‘a ore e te aifaito ore o te oraraa nei, i te taime e eita e nehenehe i te mau mea o te tahuti nei e horo‘a mai i te ohipa e hinaarohia, e i te taime e au ra e o tatou ana‘e ra, e nehenehe e parau e, ua haamaitaihia tatou i te aroha mau o te Fatu e ua haapuaihia tatou i te mana o te ora (a hi‘o 1 Nephi 1:20).

« Ia faaroo ana‘e e aore râ ia tai‘o ana‘e te tahi mau taata i teie parau poro‘i, e riro ratou i te tau‘a ore hape noa, e aore râ i te haapae hape noa i te parau no te aroha mau o te Fatu i roto i to ratou oraraa… E riro paha tatou i te feruri hape e, ua faataahia te reira mau haamaitairaa e te reira huru horo‘a no te tahi atu mau taata parau ti‘a a‘e e aore râ o te tavini nei i roto i te mau piiraa o te Ekalesia. Te faaite papû atu nei au e no tatou paatoa te aroha mau o te Fatu, e e hinaaro papû to te Faaora o Iseraela ia tuu mai i taua mau horo‘a ra i ni‘a ia tatou » (i roto i te Conference Report, Eperera 2005, 106–7 ; e aore râ Ensign, Me 2005, 100–101).

E ite ïa outou i te aroha mau o te Fatu i roto i to outou oraraa a haapii ai outou i te hi‘o maite i te reira e a haamata ai outou i te ti‘aturi e e nehenehe te mana o te Atua e tauturu ia outou ia faaorahia.

Te mau Taahiraa Ohipa

A pure ; a tai‘o e a feruri maite i te mau papa‘iraa mo‘a

A faaru‘e ai outou i te te‘ote‘o e a haamata ai outou i te feruri i te faaho‘i mai i te Atua i roto i to outou oraraa, e haamata ïa outou i te feruri na roto i te pure. E ite ïa outou e ua ineine outou iho i te tuturi i raro e i te pure ma te reo puai. E ite ïa outou e e mea maitai roa ia faaite i to outou mau mana‘o e to outou mau hinaaro i te Atua. E ite ïa outou e ua iriti faahou outou i te aparauraa i te hoê taata o te pahono mai ia outou i te mau taime atoa, eiaha na roto i te hoê ê i te mau taime atoa, e mea papû râ na roto i te here i te mau taime atoa. I te pae hopea e haamata outou i te ite ia outou ia mahuti mai i rapae au i te vai otare-noa-raa.

Na te hinaaro e aparau i te Atua e arata‘i ia outou ia tai‘o i te mau parau a te mau peropheta tahito e to teie tau. A faaroo ai outou ia vetahi ê tei farii i te mau pahonoraa i roto i te papa‘iraa mo‘a, e rahi ïa to outou ti‘aturiraa e e nehenehe atoa ia outou ia farii i te mau pahonoraa. A papa‘i ai outou i to outou mau feruriraa e farii ïa outou i te tahi atu mau mana‘o no ô mai i te Varua ra. A tai‘o na roto i te pure, e e horo‘a mai te Fatu ia outou i te mau pahonoraa i ta outou mau uiraa e to outou mau hinaaro.

Te vahi faahiahia roa no te haamata i ta outou tai‘oraa, tei te mau irava ïa i te pae hopea o te pene tata‘itahi o teie buka arata‘i. Ua ma‘itihia te irava tata‘itahi ma te feruri i te parau no te faaoraraa, e ua uihia te uiraa tata‘itahi ma te ti‘aturiraa e e riro te reira ei tauturu ia outou ia faaohipa i te reira irava i roto i to outou oraraa. A faataa i te tahi tau minuti i te mau mahana atoa no te imi i te mea ta te Fatu e hinaaro ra e paraparau mai ia outou.

A ti‘aturi i te Atua te Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, e i te Varua Maitai

Ua paari te rahiraa o tatou ma te tahi maa ite no ni‘a i te Atua, e o tatou te mau melo o te Ekalesia te vai ra ia te tahi ite to tatou no ni‘a i te Metua i te Ao ra, no ni‘a ia Iesu Mesia e no ni‘a i te Varua Maitai. Te vai atoa ra paha te tahi ti‘aturiraa to tatou ia Ratou, tera râ, e mea pinepine tatou i te faatuati ore i ta tatou mau tautooraa i ni‘a i to tatou hinaaro i te mana o te Atua i roto i to tatou oraraa.

Te ohipa i titauhia i roto i te taahiraa 2 o te faatupuraa ïa i te hiaai ia ti‘aturi i te here e te aroha o te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia e i te fariiraa i te Varua Maitai e i ta’na haamaitairaa. Te faaite papû atu nei matou e, e ite outou i te here papû o te Atuaraa na roto i te hi‘omaite-raa outou i to Ratou here e to Ratou mana i roto i to outou oraraa e i roto i te oraraa o vetahi ê.

Te Haapiiraa e te Haroaroaraa

E nehenehe te mau irava i raro nei e tauturu ia outou ia faaohipa i te taahiraa 2. Te faaitoito atu nei matou ia outou ia faaohipa i teie mau irava e mau uiraa no te aparauraa, te haapiiraa e te papa‘iraa. A haamana‘o ia vai parau ti‘a noa outou e te papû maitai i roto i ta outou papa‘iraa.

Ti‘aturi i te Atua

« A faaroo i te Atua ; a faaroo e, te vai ra oia, e na’na iho i hamani i te mau mea atoa ra, tei te ra‘i e te ao atoa ho‘i ; a faaroo e, tei ia’na te paari hope, e te mana atoa i te ao nei, e i te ra‘i atoa ho‘i ; a faaroo e, aita e ti‘a i te taata ia haroaroa i te mau mea mai ta te Atua e haroaroa ra » (Mosia 4:9).

  • E rave rahi mau ite i te ra‘i ra e i te fenua nei o te faaite nei e te ora mau nei te Atua. Eaha te mau faaiteraa no te Atua e To’na here ta outou i ite ?

Faaroo ia Iesu Mesia

« E a‘o atu ia ratou i te tatarahapa, e te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia ; e haapii atu ia ratou ia faahaehaa ratou ia ratou iho, ia haehaa, e ia mamahu te aau, e haapii atu ho‘i ia ratou ia pato‘i atu ratou i te mau faahema atoa a te diabolo, na roto i te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia » (Alama 37:33).

  • E rave rahi o tatou o tei tamata i te iriti mai ia tatou i rapae au i to tatou mau faatîtîraa na roto i to tatou iho puai e aore râ, na roto i te ti‘aturiraa i roto i te hoê hoa e aore râ, i te hoê taote. Aita i maoro ua ite a‘e ra tatou e, aita to tatou ti‘aturiraa i roto ia tatou iho e aore râ, i roto ia vetahi ê, i tauturu ia tatou ia upooti‘a hope roa i ni‘a i to tatou mau faatîtîraa. A papa‘i i to outou mau mana‘o i teie mahana no ni‘a i to outou aau haehaa e te hinaaro papû ia fariu ti‘a i ni‘a i te Mesia e i Ta’na evanelia taa ê atu i te tahi atu mau huru rave‘a tauturu atoa i roto i ta outou mau tautooraa no te titau i te faaoraraa.

Te aroha o te Faaora

« Ua pii noa maira te metua tane o taua tamaiti ra i reira ra, na ô maira ma te roimata, e te Fatu, ua faaroo vau, e turu mai oe i tau faaroo paruparu nei » (Mareko 9:24).

  • Ua titau teie taata i te tauturu mai ô mai i te Faaora ra e ua farii oia i te reira. Aita Iesu i faahapa ia’na i to’na mana‘o tapetepete. A papa‘i no ni‘a i te aroha e te faaoroma‘i o te Faaora.

  • Eaha to outou mana‘o no ni‘a i te faaiteraa i to outou mau mana‘o i te Fatu ?

Te horo‘araa o te aroha

« … E faafatata noa’tu tatou i te terono o te aroha mau ra, ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra » (Hebera 4:16).

  • I roto i te Bible Dictionary, ua tatarahia te parau ra aroha ei « mau rave‘a no te tauturu e no te puai no te ra‘i mai » tei horo‘ahia mai na roto i « te maitai e te here rahi o Iesu Mesia » (« Grace », 697). Na roto i teie horo‘a no te puai no te ra‘i mai, e ti‘a ai ia outou ia rave i te hoê mea hau atu i ta outou e nehenehe e rave ahiri e o outou ana‘e. E rave te Faaora i te mea o ta outou e ore e nehenehe e rave no outou iho. Na roto i To’na aroha e nehenehe ai ia outou ia tatarahapa e ia taui ia outou. E mea nahea outou i te iteraa i te horo‘a o te aroha i roto i to outou oraraa ?

  • E mea nahea te horo‘a o te puai no te ra‘i mai e nehenehe ai ia tauturu ia outou ia haere tamau noa e tae roa’tu i te faaoraraa ?

Ora

« Ua faaroo anei oe i te mana o te Mesia e ora‘i te taata ?… E faaroo to oe i te ora na te Mesia, e ora oe i reira. (Alama 15:6, 8).

  • Ia feruri ana‘e tatou i te parau no te ora, e feruri tatou i to tatou tino. Eaha te tahi atu mau mea no ni‘a ia outou e titau ai outou i te mana ora o Iesu Mesia ?

  • A papa‘i i te mau mea no ni‘a i to outou hinaaro ia ti‘aturi i ni‘a i te mana faaora (faati‘amâ, taui) o te Mesia.

Araraa

« Inaha râ, mai te mea e ara outou, e e faaitoito ho‘i i to outou aau, i te tamata i ta‘u nei parau, e i te faatupu ho‘i i te faaroo iti ha‘iha‘i noa iho ; oia ïa, aita’tu i ti‘a ia outou, maori râ o te hinaaro i te faaroo ; ia tupu â taua hinaaro i roto ia outou ra e tae noa’tu i te faaroo iti ha‘iha‘i, e ti‘a’i ia outou i te farii i te tufaa o ta‘u nei parau » (Alama 32:27).

  • Te iteraa—e aore râ te araraa e te faaitoitoraa i to outou aau—ua riro ïa ei tuhaa faufaa rahi no te haapiiraa ia ti‘aturi. Ua hau atu anei to outou ite ia Iesu Mesia e i To’na mana i roto i to outou oraraa i teie mahana, i to outou ite i te reira i te hepetoma i ma‘iri a‘e nei ? I te ava‘e i ma‘iri a‘e nei ? I te matahiti i ma‘iri a‘e nei ?

Faaorahia i te tîtîraa

« Tei roto ratou i te tîtîraa, e ua faaora-faahou-hia ratou i te tîtîraa e te Fatu, na roto i te mana o to’na ra parau » (Alama 5:5).

  • E mana rahi to te parau a te Atua no te faaora ia outou i te tîtîraa. E itehia ia outou te parau a te Atua i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i roto i te mau a‘oraa ta outou e faaroo i roto i te amuiraa e ta outou e tai‘o i roto i te mau ve‘a a te Ekalesia. E farii ti‘a atoa outou i te parau a te Atua na roto i te Varua Maitai. A papa‘i i te tahi mau mea ta outou e hinaaro e rave i teie mahana no te farii i te parau Ta’na e parau mai ia outou.

Nene’i