Hia’ai fa’atītī
Taahiraa 4: Parau mau


“Taahiraa 4: Parau mau,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa: Hoê Arata‘i no te Faaoraraa i Te Feia Tei Roohia i Te Faatîtîraa (2005), 21–28

“Taahiraa 4,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa, 21–28

Taahiraa 4

Parau mau

Parau Tumu Faufaa : A matutu ma te mata‘u ore i te hoê tapura o to outou huru i te pae morare.

Ito outou raveraa i te taahiraa 3, ua faaoti outou i te ti‘aturi i te Fatu. Ua tuu outou i to outou hinaaro e i to outou oraraa Na’na e haapa‘o. I roto i te taahiraa 4 e faaite outou i to outou hinaaro ia ti‘aturi i te Atua. E papa‘i outou ma te papû e te taiâ ore i te hoê tapura hi‘opo‘ a o to outou oraraa, ma te haapoto i te mau mana‘o, te mau ohipa, te mau aehuehuraa, e te mau ohipa o to outou oraraa, ma te tamata i te hamani ti‘a maitai i te reira tapura ta outou.

E ere i te mea ohie no te papa‘i i te hoê tapura hi‘opo‘ a ma te taiâ ore e te papû maitai no ni‘a i to outou oraraa. Ia parau ana‘e matou e, taiâ ore, aita matou e parau nei e, eita e tupu mai te mana‘o taiâ i roto ia outou. E mea papû e, e tupu mai te mana‘o aehuehu a hi‘opo‘a ai outou i to outou oraraa, e tupu atoa mai paha te au ore e aore râ te haamâ e aore râ te ri‘ari‘a. Te auraa no te parau e, taiâ ore, maori râ, eita outou e vaiiho i to outou ri‘ari‘a ia tape‘a ia outou ia rave papû maitai i ta outou hi‘opo‘araa. I roto i te taahiraa 4, teie to’na auraa, oia ho‘i, e fafau outou e, e hi‘opo‘a maite outou i te mau ohipa o to outou oraraa ma te haavare ore, e tae roa’tu i to outou iho mau paruparu, eiaha râ te mau paruparu o vetahi ê.

I mua ra, ua tamata paha outou i te faati‘ati‘a i ta outou ohipa ino, e ua faahapa ia vetahi ê, te mau vahi, e aore râ te mau mea no te mau fifi ta outou i faatupu. I teie nei râ, e haamata ïa outou i te amo i te hopoi‘a no te mau ohipa ta outou i rave i mua ra e i teie nei, e noa’tu e, e mau ohipa, e mau mana‘o, e mau feruriraa mauiui, e mea haama, e aore râ e mea teimaha te reira ia faaite.

Mai te mea e, e mea teimaha roa ia papa‘i i te hoê tapura hi‘opo‘a papû e te taiâ ore no ni‘a ia outou iho, ia ite mai outou e, aita outou i vai otahi noa. Tei roto outou i to matou aau. Te haamana‘o nei matou i ta matou tautooraa no te farii i te hinaaro ia faaoti i teie taahiraa. E rave rahi o matou tei uiui e, e ti‘a anei e faaore i te taahiraa 4, e ia ora i te mau faatîtîraa. I te pae hopea ua titauhia ia matou ia ti‘aturi i te parau a te mau taata tei rave i teie mau mea na mua’tu ia matou : « Mai te mea e, aita e ravehia te hoê tapura hi‘opo‘araa morare ma te papû e te taiâ ore… eita ïa e roaa te faaroo i titauhia i roto i te oraraa i te mau mahana atoa » (Twelve Steps and Twelve Traditions [1981], 43).

Na te faatîtîraa e faataupŭpŭ i to tatou aravihi ia feruri ma te parau ti‘a i ni‘a i to tatou iho oraraa. Na’na e faaiti i to tatou aravihi ia haroaroa i te ino e te fifi—te hopoi‘a—ta’na i faatupu i roto i to tatou mau auraa atoa. Hou a nehenehe ai ia tatou ia ti‘aturi i ni‘a i te Faaora, ua titauhia ia tatou ia faataa i te hoê oti‘a e ti‘a ai Ia’na ia tatuturu ia tatou ia faatiti‘aifaro i to tatou oraraa tahito. Na te taahiraa 4 e horo‘a mai i taua oti‘a ra ; o taua tautooraa itoito ra e te mauiui ho‘i no te iteraa e, eaha taua mau hopoi‘a ra i roto ia tatou » (Twelve Steps and Twelve Traditions, 42).

Ua riro atoa te tapura hi‘opo‘a ei taahiraa no te tauturu ia tatou ia faatuea i to tatou oraraa i ni‘a i te hinaaro o te Atua. Na roto i teie tapura hi‘opo‘a e iteahia ia tatou te mau mana‘o, te mau aehuehuraa e te mau ohipa tano ore e faatere nei i to tatou oraraa. Na roto i te iteraa i te reira mau mea ino i roto i to tatou oraraa, te rave ra ïa tatou i te taahiraa matamua no te faatiti‘aifaro i te reira. E ere i te mea ohie ia hamani i te hoê tapura hi‘opo‘a, tera râ, na te reira taahiraa e iriti i te uputa e roaa ai te faaroo e te ti‘aturiraa i titauhia e tatou no te rave tamau i to tatou faaoraraa e ia upooti‘a i ni‘a i te mataroraa.

Nahea ia papa‘i i te hoê tapura hi‘opo‘a

Ia farii ana‘e tatou i te taahiraa 4, teie ïa te uiraa i muri iho e, « nahea ïa vau ia papa‘i i te hoê tapura hi‘opo‘a ? Eaha te mauhaa ta‘u e hinaaro ? » Te tapura hi‘opo‘ a o te hoê ïa faanahoraa na te taata iho, e aita e hoê noa rave‘a tano no te rave i te reira. E nehenehe outou e farerei i te mau taata tei papa‘i a‘e nei i te hoê tapura hi‘opo‘a, e ia imi i te arata‘iraa a te Fatu no te papa‘i ta outou iho tapura hi‘opo‘a. E tauturu ïa Oia ia outou ia vai parau mau e ia vai te here a hi‘opo‘a ai outou i to outou mau haamana‘oraa e i to outou mau mana‘o.

Te hoê rave‘a no te papa‘i i te tapura hi‘opo‘a o te papa‘iraa ïa i te hoê tapura haamana‘oraa i te taata ; te mau faanahoraa aore râ te mau taiete ; te mau ture, te mau mana‘o e aore râ te mau ti‘aturiraa ; te mau ohipa i tupu, te mau hi‘oraa, e aore râ te mau mea i faatupu i te mau mana‘o maitai e te mau mana‘o tano ore (mai te oto, te tatarahapa, te riri, te inoino, te ri‘ari‘a, te pe‘ape‘a). E riro paha te tahi mau mea i roto i te tapura i te itehia e rave rahi taime. Aita e fifi i te reira. Eiaha e tamata i te faataa e aore râ i te ma‘iti e aore râ i te hi‘opo‘a i teie taime. No teie taime, te ohipa faufaa roa o te imiraa ïa ia noaa mai te mau mea atoa.

A papa‘i ai outou i ta outou tapura hi‘opo‘a, a hi‘o i ô atu i ta outou mau peu tahito, a hi‘opo‘a i te mau mana‘ o, te mau feruriraa e te mau ti‘aturiraa tei arata‘i ia outou i roto i taua mau peu ra. Ua riro ho‘i to outou mau mana‘o, to outou mau feruriraa e to outou mau ti‘aturiraa ei mau aa no ta outou mau peu faatîtîraa. Ia ore outou e hi‘opo‘a i to outou mata‘u, te te‘ote‘o, te inoino, te riri, te hinaaro papû e te mana‘o oto, e mea faufaa ore ïa ta outou haapaeraa. E tamau noa ïa outou i roto i to outou faatîtîraa e aore râ e tomo outou i roto i te tahi atu faatîtîraa. Ua riro to outou faatîtîraa ei tapa‘o faaite e, te vai ra te tahi atu « mau tumu e te tahi atu mau fifi » (Alcoholics Anonymous [2001], 64).

Te vai ra te tahi mau taata e faataa nei i to ratou oraraa ia au i to ratou matahiti, to ratou faito i roto i te haapiiraa, te vahi i orahia e ratou e aore râ to ratou mau auraa. Te tahi pae te haamata nei ratou na roto noa i te hi‘opo‘a-maite-raa i to ratou huru. Eita paha outou e haamana‘o i te mau mea atoa i te taime matamua. A tamau noa i te pure e a faati‘a i te Fatu ia faahaamana‘ o ia outou i te mau mea atoa. Ia vai matara noa teie hi‘opo‘araa, e a tapa‘o i roto i ta outou tapura hi‘opo‘a i te mau mea atoa e haamana‘ohia e outou.

Ia oti ana‘e ta outou tapura, a titau i te arata‘iraa a te Fatu no te iteraa i te mau mea atoa i haamana‘ohia e outou. E faanaho te tahi mau taata i teie tuhaa o ta ratou tapura hi‘opo‘a mai te au i te hoê tatuhaaraa tei roto i reira na ana‘iraa e pae o te upoo parau tata‘itahi mai tei tapurahia i raro nei. E haapotopoto noa ratou i ta ratou mau papa‘iraa. E iriti te tahi atu mau taata i te hoê api no te parau tata‘itahi e vai ra i ni‘a i ta ratou tapura, ei reira ratou e papa‘i ai i te pahonoraa i roto i na tuhaa e pae.

Te ohipa i tupu. Eaha te ohipa i tupu ? A papa‘i poto noa i te mau mea ta outou e haamana‘o ra no ni‘a i te ohipa i tupu. A haapotopoto te mau parau, eiaha e papa‘i i te aamu roa.

Ta’na i faatupu. Eaha ta te reira i faatupu i ni‘a ia outou e aore râ i ni‘a ia vetahi ê ?

Te mau mana‘o. Eaha te mau mana‘o i tupu i roto ia outou i te taime a tupu ai taua ohipa ra ? Eaha to outou mau mana‘o i teie nei no ni‘a i te reira ? A feruri e nahea to outou ri‘ari‘a i faatupu ai i taua ohipa ra.

Hi‘opo‘araa ia outou iho. Eaha te mau paruparu e aore râ te mau puai ta te reira i faatupu mai ? Ua ite anei outou i te tahi faito te‘ote‘o, te mana‘o oto, te pe‘ape‘a, e aore râ te mana‘o papû i roto i to outou huru e ta outou mau ohipa ? Eiaha e haamo‘e i te tapa‘o atoa i te mau taime a rave ai outou i te ohipa ti‘a.

E nehenehe te Varua Maitai e tauturu ia outou ia faahaehaa ia outou iho e ia faaruru atu i te parau mau, noa’tu e, e mea mauiui te reira parau mau. Na roto i te tauturu a te Fatu, e nehenehe ia outou ia ite i to outou mau puai e to outou mau paruparu (a hi‘o Etera 12:27). E nehenehe teie mau huru uiraa e riro ei tautururaa :

  • Eaha te hopea ta‘u i hinaaro i roto i teie huru ohipa e no te aha ?

  • E mea nahea vau i te tamataraa i te arai i te reira fifi ?

  • E ohipa anei na‘u ?

  • Eaha te mau ohipa ta‘u i rave e aore râ i ore i rave no te farii i te mea ta‘u i hinaaro ?

  • Ua tau‘a ore anei au i te mea e tupu mau ra ?

  • Ua tano anei ta‘u mau titauraa no‘u iho e no vetahi ê ?

  • Ua haavare anei au ia‘u iho e aore râ ia vetahi ê ?

  • Ua tau‘a ore anei au i te feruriraa o vetahi ê e ua haapa‘o noa vau ia‘u iho ?

  • E mea nahea vau i te faariroraa ia‘u ei taraehara no te haavî ia vetahi ê, no te fariu mai ia ratou e to ratou aroha i ni‘a ia‘u, no te faariro ia‘u ei taata taa ê, e te vai atu râ ?

  • Ua pato‘i anei au i te tauturu a te Atua e a vetahi ê ?

  • Ua onoono anei au i te parau e, ua tano vau ?

  • Ua inoino anei au o vau i ore i haamauruuruhia e aore râ i tau‘ahia ?

A‘oraa faauruhia. Eaha te a‘oraa ta te Fatu i horo‘a mai no ni‘a i teie fifi ? A haamana‘o e, eita roa outou e ri‘ari‘a mai te mea e, e auraro outou i te Faaora. Tei ô nei outou no te haapii i te maitai e te ino, e e nehenehe te Faaora e tauturu ia outou ia faaore i ta outou iho hapa e i ta vetahi ê. A papa‘i i to outou mau mana‘o e to outou mau feruriraa a feruri ai outou i te a‘oraa faauruhia no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e no roto mai i te feia faatere o te Ekalesia.

E maha tuhaa e titauhia

E titauhia e maha tufaa faufaa roa no te manuïa i te hamaniraa i te tapura hi‘opo‘a morare—te papa‘iraa, te parau ti‘a, te patururaa e te pure. Na teie mau tuhaa o te tapura hi‘opo‘a morare e tauturu ia outou ia ite i te hara e i te mau vahi paruparu e ia upooti‘a i ni‘a i te reira.

Papa‘iraa. E faufaahia te tapura hi‘opo‘a o to outou oraraa, mai te mea e papa‘i outou i te reira. E nehenehe ta outou e tape‘a i te hoê tapura i roto i to outou rima, ia hi‘opo‘a i te reira e e tai‘o pinepine ; ia ore te mana‘o e papa‘ihia, e mo‘e ohie noa ïa te reira, e e mea ohie ho‘i te mau mea arearea i te faaapiapi i to outou feruriraa. A papa‘i ai outou i ta outou tapura hi‘opo‘a morare, e nehenehe ïa ia outou ia feruri maramarama hau atu i te mau ohipa i roto i to outou oraraa, e e nehenehe outou e haapapû i te reira mau ohipa ma te haape‘ape‘a-ore-hia e te tahi atu mau mea.

Te tamata nei te tahi mau taata i te ape i te papa‘i i ta ratou tapura hi‘opo‘a morare, no te haamâ e aore râ e mata‘u i to ratou ite ore e nahea ia papa‘i, e aore râ ia tai‘o te tahi taata i te mea ta ratou i papa‘i. Eiaha e vaiiho i te reira mau mata‘u ia tape‘a ia outou. Aita e pe‘ape‘a te parau no to outou ite ore i te papa‘i. E nehenehe noa ta outou e papa‘i i te tahi mau hoho‘a, mai te mea e, e titauhia, te vahi faufaa, o te papa‘iraa ïa outou i ta outou tapura hi‘opo‘a. Mai te mea e, aita outou e papa‘i i te reira, aita ïa outou i faaoti i te taahiraa maha. A rave hope ai outou i te taahiraa maha, a haamana‘o te faanehenehe-roa-raa—oia ho‘i, te tamataraa outou e papa‘i i ta outou tapura hi‘opo‘a ma te nehenehe maitai ia auhia mai te reira e vetahi ê—e nehenehe te reira e tape‘a ia outou ia faaoti i te reira tuhaa.

E nehenehe te taiâraa ia tai‘o te tahi taata i te mea ta outou i papa‘i ia riro ei haape‘ape‘araa, tera râ, e nehenehe ta outou e haavi i te reira. Te mau taata i rotopu ia matou tei hamani i te hoê tapura hi‘opo‘a, ua farii atoa ratou i te reira mata‘u. Ua faaohipa matou i te mau rave‘a atoa no te paruru eiaha te reira ia tupu, e ua ti‘aturi i te Atua. Na mua roa, e haapa‘o tatou i te parau no to tatou ora, e vaiiho rii i te hiti to tatou huru taata aore râ to tatou roo. No te papa‘i i ta tatou tapura hi‘opo‘a e mea ti‘a ia tatou ia titau tamau noa i te tauturu a te Atua, no te ani Ia’na ia paruru e ia arata‘i mai ia tatou no te faaoti i te reira tapura. Eiaha ia mo‘ehia ia outou e, te taahiraa 4, o te iritiraa mai ïa ia tatou i rapae i te maru o te haamâ e te fariiraa e, e mea ti‘a ia outou ia tatarahapa. Mai te mea e, e pure outou no te ite e, nahea e i hea outou e vaiiho ai i ta outou tapura hi‘opo‘a, e arata‘i ïa te Fatu ia outou ia faaohipa i te rave‘a maitai a‘e.

Parau mau. E nehenehe te faaiteraa i te parau mau no ni‘a i te mau vahi hara o to outou oraraa e riro ei ohipa ri‘ari‘a roa. E mea pinepine te taata i te ore e hi‘o hohonu roa i roto i to ratou oraraa tahito, no te mea, te ri‘ari‘a ra ratou o te hiti mai te parau mau o te huru o to ratou oraraa. I teie nei, ia rave outou i te taahiraa maha, e mea ti‘a ia outou ia faaruru ti‘a’tu i te parau mau no ni‘a i to outou oraraa e to outou mau mata‘u.

I roto i ta outou tapura hi‘opo‘a eita outou e ite i to outou ana‘e mau paruparu, e ite e e mauruuru atoa râ outou i to outou mau puai. A papa‘i atoa i roto i ta outou tapura hi‘opo‘a i to outou mau vahi maitai e te mau ohipa maitai ta outou i rave. Te ti‘araa mau, tei roto ia outou na mea e piti, te paruparu e te puai. Mai te mea e, e ite outou i te parau mau no ni‘a i to outou oraraa tahito—te maitai e te ino—e vaiiho ïa outou i te mau mana o te ra‘i ia heheu mai i te parau mau e ia tauturu ia outou ia vaiho i te mau mea tahito i to ratou vairaa mau. E tauturu ïa te Fatu ia outou ia taui i te tereraa o to outou oraraa e ia faatupu i to outou puai hanahana. E ite ïa outou e, ua aifaito to outou huru e to te mau huru taata atoa, te mau puai e te mau paruparu. Ei reira outou e hi‘o ai ia vetahi ê mai ia outou atoa te huru.

Patururaa. E riro te faaitoitoraa e te patururaa a vetahi ê tei ite i te auraa o te faaoraraa, e tauturu ia outou i roto i ta outou mau tautooraa. E nehenehe ratou e arata‘i ia outou ia ite i teie faanahoraa, te arata‘iraa, e aore râ te huru raveraa o te tano ia outou i roto i ta outou hi‘opo‘araa i to outou oraraa tahito. E nehenehe ta ratou e faaitoito ia outou ia paruparu ana‘e outou.

Pure. Ia hi‘o ana‘e outou i te faufaa rahi o te taahiraa 4 e te titauraa ta te reira e faaite mai, a feruri na e mea nahea to te Fatu tautururaa ia outou i roto i na taahiraa matamua e toru. I to outou fariuraa i te Atua no te tamahanahana, te itoito e te arata‘iraa, ua ite outou i te tauturu e hinaaro-tamau-hia e outou ia papa‘i outou i ta outou tapura hi‘opo‘a. Ua haapii mai o Paulo e, « te Atua no’na ana‘e te mahanahana ; tei haamahanahana mai ia matou i to matou mau pohe » (2 Korinetia 1:3–4). Mai te mea e, e pure outou i te mau taime atoa a parahi ai outou i raro no te papa‘i i ta outou tapura hi‘opo‘a, e tauturu ïa te Atua ia outou. E ite mau outou i te reira a ohipa ai outou i teie taahiraa fifi roa i to outou hi‘oraa—E parahi tamau maite mai te Atua i piha‘iho ia outou mai te mea e, e ani outou.

Te Faati‘amâraa ia outou mai roto mai i te oraraa tahito

Te haape‘ape‘a nei te tahi mau taata ia hi‘o i roto i to ratou oraraa tahito o te hape ratou i te haamana‘oraa i te tahi mau mea i tahito ra. Ia papa‘i outou i ta outou tapura hi‘opo‘a, a haamana‘o noa i te mau mea ohie e nehenehe e faahiti. I ô nei â, te pahonoraa o te ti‘aturi ïa i te Atua. Mai te mea e, e papa‘i outou i ta outou tapura hi‘opo‘a na roto i te pure ma te aau tae, te hinaaro mau e te faaroo ho‘i i te Mesia, e nehenehe ïa ta outou e ti‘aturi Ia’na no te faahaamana‘o ia outou i te mau mea e tauturu i to outou faaoraraa.

Te hoê hopea hanahana no te faaotiraa i te taahiraa 4 o te taahiraa ia outou i te hoê taahiraa rahi i mua i roto i to outou faati‘amâraa ia outou i te mau peu tahito o to outou oraraa. Te mana‘o apî e roaa mai i roto ia outou a faaoti ai outou i teie taahiraa, e faaitoito te reira ia outou ia taui i te avei‘a o to outou oraraa mai te mea e, e hinaaro outou. No te here e te aroha o te Faaora, aita e titauhia ia outou ia riro mai to outou huru tahito ra. Na roto i te aniraa i te Fatu ia arata‘i mai ia outou i te hi‘opo‘araa i to outou oraraa, e ite ïa outou e, ua riro taua mau mea ra ei rave‘a haapiiraa ia outou. E ite ïa outou e, na roto i te hohoraraa i te mau paruparu i farii-maoro-hia e outou, e faahaere te reira ia outou i mua i te hoê oraraa apî.

Te mau Taahiraa Ohipa

A papa‘i i roto i te hoê buka aamu ; a imi i te arata‘iraa a te Varua Maitai

No tatou e rave rahi, ua riro te tapura hi‘opo‘a ei tautooraa matamua na tatou no te papa‘i i te mau mea no ni‘a i to tatou oraraa. E nehenehe to tatou iho buka aamu ia riro tamau noa ei mauhaa puai no te faaoraraa. Ua haapii pinepine te mau peropheta o te Fatu i te faufaa o te mau buka aamu. Ei hi‘oraa, ua haapii mai te peresideni Spencer W. Kimball e, « A papa‘i… i to outou mau haere‘a e to outou mau ho‘iraa mai, to outou mau mana‘o hohonu roa, ta outou mau ohipa i faaoti e to outou manuïa-ore-raa, to outou mau auraa e te mau upooti‘araa, to outou mau feruriraa e to outou mau iteraa papû » (« The Angels May Quote from It », New Era, Atopa 1975, 5).

Ia papa‘i ana‘e outou i te mau mea no ni‘a i to outou oraraa na roto i te pure, te horo‘a ra ïa outou i te rave‘a i te Varua Maitai ia tauturu ia outou ia ite e ia haroaroa i te mau haapiiraa e vai ra i roto i te mau iteraa i fariihia e outou. Mai te mea e, aita outou e papa‘i nei i to outou iho buka aamu i teie taime, te faaitoito atu nei matou ia outou ia haamata i te reira. Mai te mea e, ua haamata outou, te faaitoito atu nei matou ia outou ia pure tamau noa a papa‘i ai outou ia nehenehe te Fatu ia haapii ia outou e ia faananea i to outou iteraa na roto i To’na Varua.

A hamani i te aamu o to outou oraraa, i tahito ra e i teie nei

E taime roa te titauhia no te papa‘i i te hoê tapura hi‘opo‘a. Aita e titauhia ia rû noa i te papa‘i i te reira, e titauhia râ ia haamata outou i te reira. E ere te mea faufaa roa te vahi e haamata ai outou, e mea faufaa râ ia hi‘opo‘a outou i to outou oraraa tahito ia au i ta outou e haamana‘o e ia au i te faaururaa a te Fatu. A papa‘i noa i te mea e puta mai i roto i to outou feruriraa. E mea huna te mau mea ta outou e papa‘i, e e faaite outou i te reira i te taata ana‘e ta outou e ti‘aturi e o ta outou i ma‘iti na roto i te pure a rave ai outou i te taahiraa 5. Ta outou tapura hi‘opo‘a, no ni‘a ïa ia outou e to outou auraa ia outou iho, i te Atua e ia vetahi ê. A imi ai outou i te itoito no te hi‘o ia outou iho ia au i to outou huru mau, e faaaraara te Atua i to outou mata, ei reira outou e haamata ai i te ite ia outou iho mai Ta’na e hi‘o ra ia outou—ei tamarii Na’na tei farii i te ti‘araa hanahana o te fanauraa. A rave i teie taahiraa, e a hi‘o tamau maite i ni‘a i te reira ti‘araa fanauraa.

Eiaha e haamana‘o faahou i ta outou mau hara

Ia oti ana‘e ta outou tapura hi‘opo‘a i te papa‘ihia, e i te taime e au ai, a haamou i te mau tuhaa au ore, e aore râ, te mau parau riri, te mau aamu no to outou raveraa i te hara, e i te tahi atu mau mea o te ore e ti‘a ia faaitehia ia vetahi ê e aore râ, ia faataehia mai i roto i te mau u‘i amuri a‘e. E riro te haamouraa o taua mau mea i papa‘ihia ra ei tapa‘o no to outou tatarahapa e ei rave‘a puai ho‘i no te faaru‘e i te oraraa tahito. Ua fafau te Fatu ia Ieremia no ni‘a i To’na mau taata, « e faaore ho‘i au i ta ratou hara, e ore au e mana‘o faahou i ta ratou ino » (Ieremia 31:34). E ti‘a ia tatou ia pee i te hoho‘a o te Fatu i te faaoreraa i ta tatou iho mau hara e i te mau hara a vetahi ê.

Te Haapiiraa e te Haroaroaraa

E nehenehe teie mau irava e te mau faahitiraa parau a te feia faatere o te Ekalesia e tauturu ia outou ia faaoti i te taahiraa 4. A faaohipa i te reira i roto i te feruriraa hohonu, i te tai‘oraa e i te papa‘iraa. A haamana‘o ia vai parau mau noa e te papû maitai i roto i ta outou papa‘iraa.

Hi‘o-faahou-raa i to outou oraraa

« Te ani nei au ia outou tata‘itahi ia hi‘opo‘a-hohonu-faahou i to outou oraraa. Ua hahi anei outou i te mau ture o ta outou i ite e, e horo‘a mai te reira i te oaoa ? Te vai ra anei te tahi peho po‘iri e ti‘a ia tamâhia ? Te rave ra anei outou i teie nei i te mau mea o ta outou i ite e, e mau mea iino ? Te faa‘î ra anei outou i to outou feruriraa i te mau mana‘o viivii ? Mai te mea e, e taime hau e e nehenehe ta outou e feruri ma te maramarama, e parau mai anei to outou aau ia outou ia tatarahapa ?

« No to outou hau i teie nei e no to outou oaoa amuri a‘e, te ani haehaa nei au ia outou ia tatarahapa. A iriti i to outou aau i te Fatu ra, e a ani Ia’na ia tauturu mai ia outou. E noaa ïa ia outou te haamaitairaa o te faaoreraa hapa, o te hau, e te iteraa e, ua tamâhia e ua faaorahia outou. A imi i te itoito no te ani i te Fatu i te puai no te tatarahapa i teie nei » (Richard G. Scott, i roto i te Conference Report, Eperera 1995, 103 ; e aore râ, Ensign, Me 1995, 77).

  • Ua riro te taahiraa 4 ei hoê rave‘a no te pee i te a‘oraa a Elder Scott. A faataa i te hoê taime hau maitai no te pure no te ani i te arata‘iraa e te itoito no te hi‘o faahou i to outou oraraa. Na roto i te pure a imi i te taime no te faatiti‘aifaro ia outou iho, e a papa‘i i te mau mana‘o e puta mai i roto i to outou feruriraa a tai‘o ai outou i te mau uiraa a Elder Scott.

Faaiteraa i te oraraa tahito

« A faaru‘e na outou i ta outou mau hara ; a ueue atu na outou i te fifi na’na, na tei hinaaro i te tape‘a tamau ia outou, a haere mai na i te Atua, oia te păpă o to outou ora » (2 Nephi 9:45).

  • Eita te faarueraa i te mau hara e te ueueraa i te fifi no te faatîtîraa e nehenehe e haamata e tae roa’tu i te taime ua ite outou e te vai mau nei ihoa te mau hara e te mau fifi. A papa‘i i te pato‘iraa ta outou i farii, a mana‘o ai outou e ua parau outou i te parau mau no ni‘a i to outou oraraa tahito.

Monoraa te parau mau i te huna

« Ia parau tatou e aita a tatou e hara, te haavare nei tatou ia tatou iho, e aore te parau mau i roto ia tatou nei » (1 Ioane 1:8).

  • Te hoê huru mau o te faatîtîraa o te hunaraa ïa e aore râ te haavare-ite-raa—ia huna te hoê taata e e fifi to’na. Eaha te mau huru no te faaoraraa e roaa mai na roto i te monoraa te parau mau i te huna ?

  • Nahea te taahiraa 4 e nehenehe ai e tauturu ia outou i roto i taua ohipa ra ?

Te ti‘aturiraa i te faaoraraa

« Ua haamana‘o ihora vau i ta‘u atoa mau hara e te parau-ti‘a-ore, e mauiui ihora to‘u aau i te reira i te mau ati o hade; e ua ite atu ra vau, i faaru‘e atu na vau i to‘u ra Atua, aore ho‘i au i haapa‘o i ta’na ra mau faaue mo‘a ra » (Alama 36:13).

  • E nehenehe te haamana‘oraa i ta outou mau hara e riro ei ohipa mauiui, e nehenehe atoa râ te reira e tura‘i ia outou i roto i te hoê oraraa hau apî (a hi‘o Alama 36:19–21). A ani i te hoê taata tei faaoti i teie taahiraa, e mea nahea te reira i te tautururaa ia’na. E mea nahea te ti‘aturiraa i te faaoraraa e nehenehe ai e tauturu ia outou mai roto mai i te mauiui o te oto e tae atu ai i te oaoa o te faaoreraa hapa ?

Te parau mau

« E na roto i te mana o te Varua Maitai e ite ai outou i te parau mau i te mau mea atoa ra » (Moroni 10:5).

  • Mea fifi na te tahi mau taata ia haamana‘o e aore râ ia faaite i te parau mau mauiui no ni‘a i te oraraa tahito, e nehenehe râ ta te Varua Maitai e tauturu ia outou ia haamana‘o e ia tamahanahana ia outou a rave ai outou i te taahiraa 4. E nehenehe outou e farii i teie mau haamaitairaa noa’tu e aita outou i farii i te horo‘a a te Varua Maitai. A papa‘i e nahea te Varua Maitai i te arata‘ i ia outou i roto i te ohipa papa‘iraa i te tapura hi‘opo‘a.

  • No te aha e mea faufaa ia ite i te parau mau no ni‘a i to outou huru i teie nei ?

  • No te aha e mea faufaa ia ite i te parau mau e e tamarii outou na te Atua ?

Te Paruparu e te puai

« E ia tae mai te taata ia‘u nei, e faaite atu ai au ia ratou i to ratou paruparu. Te horo‘a noa ra vau i te paruparu i te taata, ia tupu to ratou haehaa ; e e au maitai to‘u aroha i te mau taata atoa i faahaehaa ia ratou iho i mua ia‘u ra ; ia faahaehaa ho‘i ratou ia ratou iho i mua ia‘u, e ia faaroo ia‘u, ei reira e faariro vau i te mau mea paruparu ei mea etaeta no ratou » (Etera 12:27).

  • A faaohipa i teie irava i roto i to outou oraraa na roto i te papa‘iraa i te reira e i te tuuraa i to outou iho i‘oa mai te huru e, te parau afaro ti‘a mai ra te Fatu ia outou. A papa‘i i te mau mana‘o e tupu mai i roto i to outou aau no ni‘a i teie irava e to’na faaohiparaa.

« E na te parau mau outou e faati‘amâ »

« E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faati‘amâ » (Ioane 8:32).

  • Mai te mea e, e mea parau mau outou ia outou iho e i te Fatu, tei parau-atoa-hia « te Varua o te parau mau » (PHPF 93:9), o te taviri ïa te reira e tae atu ai i te ti‘amâraa i te mau haavare e faatîtî nei ia outou. Ia ite ana‘e outou Ia’na, na To’na mana e to’na parahiraa i roto i to outou oraraa e faati‘amâ ia outou i te faatîtîraa. Nahea te iteraa i te parau mau e nehenehe ai e haamaitai i to outou auraa ia Iesu Mesia ?

Nene’i