Hia’ai fa’atītī
Taahiraa 7: Haehaa


“Taahiraa 7: Haehaa,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa: Hoê Arata‘i no te Faaoraraa i Te Feia Tei Roohia i Te Faatîtîraa (2005), 41–46

“Taahiraa 7,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa, 41–46

Taahiraa 7

Haehaa

Parau Tumu Faufaa : A ani i te Metua i te Ao ra ma te haehaa ia iriti i to outou mau paruparu.

Emea titauhia te haehaa i roto i te mau taahiraa atoa, tera râ, i roto i te taahiraa 7 e mea haapapû-maitai-hia te reira : « A ani i te Metua i te Ao ra ma te haehaa ia iriti i to outou mau paruparu ». Na te aau haehaa ta matou i faatupu i roto i te taahiraa 6 i tuu ia matou i ni‘a i to matou na turi i roto i te taahiraa 7 no te ani i te Fatu ia iriti i to matou mau paruparu. I to matou taeraa mai i teie faito, ua ineine ïa matou no te pure eiaha no te tahi atu tumu ê, maori râ to matou hinaaro ia hoê matou i te Metua i te Ao ra e i te Fatu ia Iesu Mesia i roto i te aau e i roto i te mana‘o. Aita i maoro roa ua mauruuru matou i te tauiraa i ta matou mau peu e aore râ i te huru o to matou oraraa. Ua tae i te taime e ua ineine roa matou ia vaiiho i te Atua ia taui i to matou natura taata mau.

Ua riro te taahiraa 7 no matou tata‘itahi ei tuuraa ia matou i raro roa i mua i te Faaora, i reira e rave rahi o matou i oto ai i roto i to matou aau, mai ia Alama i na reira, « e Iesu e, te Tamaiti a te Atua ra, aroha mai oe ia‘u nei » (Alama 36:18). Ua î to matou aau i te tatarahapa mau, eiaha no te mea ua mauiui matou e aore râ ua haamauiui matou ia vetahi ê, no te mea râ e, ua tatarahapa matou, e noa’tu e tei roto matou i te faaoraraa, eita hoa ta matou e nehenehe e iriti i to matou iho mau paruparu.

No te mea ho‘i e, ua ite matou i te tahi tuhaa iti o te here o te Atua, ua hinaaro a‘e ra matou e faaru‘e i ta matou mau hara taatoa, e tae roa’tu i te hinaaro ia rave i te hara, ia maitai roa’tu ho‘i to matou ite Ia’na. I te hopea ra, ma to matou iho hinaaro, ma to matou aau atoa, ua pûpû atu ra matou i to matou varua atoa i te Atua ra, e ua ani atu ra Ia’na ia faaore mai i ta matou hara e ia faariro ia matou mai Ia’na ra te huru. I te hopea ra ua ite a‘e ra matou e, aore e i‘oa ê atu, aore e e‘a ê atu, aore ho‘i e rave‘a ê atu e vai ra no te faaore hope roa i ta matou mau hara. Ma te huna ore i te hoê mea, ua taparu atu ra matou i te Metua, i roto i To’na aroha faito ore, ia faaore mai Oia i to matou te‘ote‘o, ta matou mau hara, e to matou mau paruparu. Ua ani matou e ia horo‘a mai Oia i to’na aroha, e na roto ho‘i Ia’na ia ti‘a ia matou ia tape‘a maite i teie huru oraraa apî.

Aita te Fatu i haamata i taua tauiraa rahi ra i roto ia matou e tae roa’tu i te taime a faati‘a ai matou Ia’na ia na reira. Te taahiraa 7 o ta matou ïa faaotiraa. Ua titauhia ia matou ia faahaehaa ia matou ma to matou iho hinaaro. Ua titauhia ia matou ia faahaehaa i te mau hu‘ahu‘a taatoa o te te‘ote‘o e ia farii e aita i nava‘i ta matou mau tautooraa no te faaora ia matou iho. Ua titauhia ia matou ia ite e ia ora i te parau mau ta te arii Beniamina i haapii mai e—E taata tao‘a ore ana‘e tatou paatoa i mua i te Atua e aita e roaa ia tatou te faaoraraa na roto i ta tatou iho mau tautooraa, na roto ana‘e râ i te maitai e te aroha o Iesu Mesia (a hi‘o Mosia 2:21 ; 4:19–20).

Ua riro te taahiraa 7 no matou tata‘itahi ei faaiteraa i te taime a pee ai matou ma te oti‘a ore i te parau mau mure ore tei haapiihia i roto i te Mosia 16:4 : « E na reira te taata e hope roa‘e i te hi‘a ; e inaha, ua mo‘e ratou e amuri noa’tu, ahiri aita te Atua i faaora i to’na ra mau taata i to ratou vai-pohe-raa e te hi‘araa ra ». Ua haapii mai matou e, na roto i te raveraa i te tahiraa 7 aita matou i haapaehia i te ohipa i titauhia ia matou ia rave. Ua titauhia ia matou ia vai faaoroma‘i noa e « ia haere ti‘a’tu… i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia » (2 Nephi 31:20).

Aita matou i ti‘amâ roa i te hinaaro ia rave i te hara. Ua titauhia ia matou ia haapii i te farii i te oraraa ia au i ta te Atua faanahoraa e ia tia‘i ia au i Ta’na opuaraa e i te taime Ta’na i faataa— e tae noa’tu i te faaoreraa i to matou mau paruparu. Na roto i te raveraa i te tahiraa 7, ua haapii matou ia ora ma te haehaa e te faaoroma‘i i mua i te Atua ta Alama e to’na mau taea‘e i faaite ra a haamâmâhia ai ta ratou hopoi‘a, aita râ i faaore-roa-hia : « E ua auraro ihora ratou ma te aau tae e te faaoroma‘i i te hinaaro atoa o te Fatu » (Mosia 24:15). I te pae hopea ua faaru‘e matou i te mana‘o ra e, e maitai matou na roto noa ia matou iho, e ua farii matou i te parau mau e, te hinaaro nei te Atua ia haavî matou i to matou mau ino i roto i teie oraraa na roto i te haereraa mai i te Mesia ra e ia maitai roa i roto Ia’na ra. Ua ite a‘e ra matou e, na roto i To’na aroha, ua tauturu Oia ia matou ia faataa ê ia matou i te mau mea ti‘a ore atoa e ia haroaroa e, e tae mai te faaoraraa eiaha na roto noa i to tatou mana na roto râ i To’na. (A hi‘o Moroni 10:32).

Te vai nei i roto i te taahiraa tata‘itahi te hoê faaararaa e i roto atoa i te taahiraa 7. E ti‘a ia matou tei farii i teie nei mau ture e faaara’tu ia outou e eita e nehenehe ia outou e rave i teie taahiraa ma te ore e rave i te faatusiaraa—e e mea ti‘a ïa te reira. I roto i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 59:8 ua faaue te Fatu, « E pûpû atu oe i te hoê tusia i te Fatu ra o to oe Atua na roto i te parau ti‘a, oia ho‘i i te aau oto e i te varua haehaa ra ». Teie tusia o te tumu hoê roa ïa no te taahiraa 7. Noa’tu e e ite outou i te mauiui o to outou fanauraa apî, a haamana‘o e na To’na mauiui, e ere to outou, i haapapû i to outou faaora-raa-hia i te hara. Ua riro noa ta outou tusia ei haamana‘oraa haehaa no Ta’na tusia rahi e te hopea » no tatou (Alama 34:14).

Ia tuu ana‘e outou i te mau mea atoa i roto i te rima o te Atua, ua rave ïa outou i te mau rave‘a atoa e ti‘a ai ia outou ia farii i Ta’na faaiteraa papû e ua faaorehia ta outou mau hara, e to outou oraraa tahito ra, aita ïa to’na e tai‘o faahou. Mai te mau taata i faafariuhia i roto i te Buka a Moromona, e nehenehe outou e faaite papû e, « i tae‘a outou i te mana e te Varua ho‘i no te Atua, o tei roto ïa ia Iesu Mesia » (3 Nephi 7:21). E mai ia Alama ra, e nehenehe atoa outou e parau e : « Aore i ti‘a ia‘u ia haamana‘o â i to‘u ati ; oia ïa, e aore ho‘i au i aehuehuhia â i te haamana‘oraa i ta‘u ra mau hara. Aue ho‘i te oaoa e te maramarama maere ta‘u i ite i reira ; î a‘e ra to‘u aau i te oaoa, ua tae atu ra ho‘i ïa i te faito o to‘u ra mauiui i te rahi ! » (Alama 36:19–20).

Te mau Taahiraa Ohipa

A imi i te mana o te Taraehara o te Faaora ia ohipa maitai i roto i to outou iho oraraa na roto i te feruri-maite-raa i ni‘a i te mau pure o te oro‘a mo‘a

Te hoê huru o te feruri-maite-raa o te haamana‘oraa ïa i te hoê irava e aore râ, i te hoê pereota o te papa‘iraa mo‘a ma te pure ia ti‘a ia outou ia haroaroa i te auraa o te reira e ia faaohipa i te reira i roto i to outou oraraa. No te mea ho‘i e ua titauhia ia tatou tata‘itahi ia rave i te fafauraa tei faahiti-tamau-hia i roto i te mau pure o te oro‘a mo‘a, e nehenehe outou e feruri maite i ni‘a i te reira.

I muri a‘e i te peeraa’tu i te aniraa a te mau peropheta ia faaohipa i te mau papa‘iraa mo‘a i roto i to outou oraraa, e ti‘a ia outou ia tai‘o i te Moroni 4:3 e te 5:2 e ia feruri ma te haehaa i teie mau parau mo‘a ei mau parau na outou iho : ei hi‘oraa, « e te Atua, te Metua Mure Ore, te ani tu nei [au] ia oe na roto i te i‘oa o to Tamaiti o Iesu Mesia, e haamaitai mai e e haamo‘a mai i teie nei pane na [to‘u varua] e rave nei… ma te haapa‘o maitai i ta’na ra mau faaue ta’na i tuu mai [ia‘u nei], ia vai noa to’na Varua i roto [ia‘u] ».

A pure i te Atua ma te haehaa ia rave Oia i te mea e ore e ti‘a ia outou ia rave no outou iho

Na roto i te hoê pure ohie i roto i to outou aau, mai teie te huru « e te Fatu, eaha ta oe e hinaaro ia‘u ia rave ? » E aore râ « ia haapa‘ohia to oe hinaaro », e haamana‘o tamau noa ïa outou i to outou ti‘aturiraa hope roa i ni‘a i te Fatu. Te here o te Atua, to outou here No’na e To’na no outou, na te reira e tauturu ia outou ia faatupu i te hoê auraa i reira ho‘i outou e horo‘a ai ia outou iho ma te oti‘a ore. Ua imi outou i te reira here i te mau matahiti atoa a vai ai outou i roto i te faatîtîraa. I roto i te taahiraa 7, e itehia ia outou te rave‘a e roaa ai ia outou te hau a tomo ai outou i roto i te « faaearaa o te Fatu » (Moroni 7:3 ; a hi‘o atoa Alama 58:11 ; Ezra Taft Benson, « Jesus Christ—Gifts and Expectations », Ensign, Titema 1988, 2).

Te Haapiiraa e te Haroaroaraa

E tauturu teie mau papa‘iraa mo‘a e teie mau faahitiraa parau na roto mai i te feia faatere o te Ekalesia ia outou ia rave i te taahiraa 7. A faaohipa i teie mau papa‘iraa mo‘a e teie mau uiraa no te feruri maite, no te haapii e no te papa‘i. Ei papa‘iraa ti‘a e te papû maitai ta outou e ti‘a ai.

Ma‘itiraa ia vai haehaa noa

« E mai ta‘u i parau atu ia outou na e, no te mea ua tuu-haehaa-hia ho‘i outou i raro, e ao to outou, aita anei outou e mana‘o e, e ao a‘e to ratou o te faahaehaa mai ia ratou iho no te parau ? » (Alama 32:14).

  • Ua haere te rahiraa o matou i roto i te mau putuputuraa faaoraraa ma te pe‘ape‘a rahi, no te mau hopearaa o to matou mau faatîtîraa. Ua faahepohia matou ia faahaehaa. Tera râ te haehaa i tuatapapahia i roto i te taahiraa 7, e tumu taa ê to’na. E haehaa te reira no roto mai i te mana‘o tae. O te reira te hopea o ta outou ma‘itiraa ia faahaehaa ia outou iho. Eaha te tauiraa o to outou haehaa mai te taime a haamata ai outou i te ora ?

Faaîhia i te oaoa

« I hi‘opo‘a na ho‘i ratou i ta ratou vai-tahuti-raa, e mea ino a‘e ïa i te repo o te fenua. Pii hua’tura ratou atoa ma te reo hoê, i te na ôraa’tu e, a aroha mai ia matou nei, a tuu mai i te toto taraehara o te Mesia, ia faaorehia ta matou nei mau hara, ia mâ to matou aau ; te faaroo nei ho‘i matou ia Iesu Mesia i te Tamaiti a te Atua ra, tei hamani i te ra‘i, e te fenua, e te mau mea atoa ra, o te tae mai i raro nei i rotopu i te tamarii a te taata nei.

« Oti a‘e ra taua mau parau nei i te parauhia e ratou, o te Varua o te Atua i ni‘a maira ia ratou ra, î ihora ratou i te oaoa, i matara ho‘i ta ratou mau hara, e ua hau to ratou aau, no te mea tei ia ratou te faaroo rahi ia Iesu Mesia ra o te tae mai » (Mosia 4:2–3).

  • Ua pûpû te mau taata o te arii Beniamina i te huru pure ta tatou i pûpû a rave ai tatou i te taahiraa 7. Ua itea ia ratou te hau e te oaoa i te taime a tae mai ai te Varua o te Fatu i ni‘a ia ratou ra, e ua haamatara ho‘i i ta ratou mau hara. A feruri na i te mau iteraa tei roaa ia outou na roto i teie mau mana‘o. A papa‘i eaha ra te huru ahiri e riro mai teie mau mana‘o ei e‘a no to outou oraraa.

Ti‘aturi i te Atua

« A faaroo i te Atua ; a faaroo e, te vai ra oia, e na’na iho i hamani i te mau mea atoa ra, tei te ra‘i e te ao atoa ho‘i ; a faaroo e, tei ia’na te paari hope, e te mana atoa i te ao nei, e i te ra‘i atoa hoi ; a faaroo e, aita e ti‘a i te taata ia haroaroa i te mau mea mai ta te Atua e haroaroa ra.

« E tena na, a faaroo outou e, ua tatarahapa outou i ta outou mau hara e tia‘i, e ia haapae i te reira, e ia faahaehaa ia outou iho i mua i te Atua ra ; a ani ai ma te aau tae ia faaorehia ta outou e ana ra ; e tena na, te faaroo na outou i taua mau mea ra, e haapa‘o ïa outou.

« E parau faahou atu vau ia outou na mai ta‘u ho‘i i parau a‘e nei, ua tae outou i te ite i te hanahana o te Atua, e ua ite outou i to’na ra hamani maitai, e ua tamata i to’na ra aroha, e ua roaa ia outou te matararaa i ta outou mau hara, e popou roa nei to outou aau, e ua hinaaro vau ia haamana‘o maite e tape‘a tamau ho‘i i te mana‘oraa i te rahi o te Atua ra, e ta outou faufaa ore, e to’na ra hamani maitai e te faaoroma‘i-roa-raa ia outou, e te taata au ore e, e ia faahaehaa na outou ia outou iho i raro, i te haehaa roa ra, ma te pii atu i te i‘oa o te Fatu eiaha ei mahana tuua, e ma te tamau maite i te faaroo i te tae mai, i tei parauhia mai ho‘i e te vaha o te melahi ra

« … Ia rave outou i te reira, e oaoa ïa outou eita e faaea, e faaîhia ho‘i outou i te aroha o te Atua, e vai matara noa ta outou mau hara ; ei reira e tupu ai to outou ite i te hanahana no’na no tei hamani ia outou, oia ho‘i, i te ite i ta te mea ti‘a e te parau mau » (Mosia 4:9–12).

  • Na roto i te pure a tapura i te mau mea ta te arii Beniamina i parau e rave tatou. Nahea teie mau mea e tu‘ati ai i ni‘a i te taahiraa 7

  • Eaha te mau fafauraa e tae mai na roto i te raveraa mai ta te arii Beniamina i haapii mai ? (A hi‘o i te irava hopea.)

  • Mai te mea e farii outou i teie mau fafauraa, eaha ïa te mea e taui i roto i to outou oraraa ?

Haapa‘oraa i te ture e te mau faaueraa

« E no reira ho‘i i tuuhia mai ai te ture ra ; ua riro ïa te ture ei mea pohe ia tatou, e ua faaorahia tatou i te Mesia ra na roto i to tatou faaroo : area, no te mau faaue ra, e haapa‘o ai tatou i te ture ra » (2 Nephi 25:25).

  • Ua « faaorahia tatou i te Mesia ra na roto i to tatou faaroo » Ia’na. Eaha te auraa no te parau ra e, ua riro te ture ei mea pohe ia tatou ? No te aha tatou e tamau noa ai i te haapa‘o i te ture e aore râ e haapa‘o ai i te mau faaueraa ?

  • Eaha to outou mana‘o i teie mahana no ni‘a i te parau no te haapa‘oraa i te ture ?

  • Nahea te haapa‘oraa i te mau faaueraa i riro ai ei faaiteraa no to outou here i te Atua ?

Te here o te Atua

« Ia tuu ana‘e tatou i te Atua na mua roa, e hope paatoa te tahi atu mau mea i te vai i to ratou ra vairaa mau, e aita ra, e mo‘e ê atu ïa ratou i to tatou nei oraraa. Na to tatou here i te Fatu e faatere i te mau titauraa i to tatou aroha, te faateimaharaa i to tatou taime, te mau mea ta tatou e titau nei, e i te ana‘iraa mau o ta tatou mau mea faufaa » (Ezra Taft Benson, i roto i te Conference Report, Eperera 1988, 3 ; e aore râ, Ensign, Me 1988, 4).

  • Te iteraa i te maitai e te hamani maitai o te Atua, e mea papû e, ua haamata ïa outou i te ite i te here o te Atua—te here Ia’na e To’na here. A feruri e a papa‘i no ni‘a i te tupuraa i te rahi to outou aroha a haapa‘o ai outou i te mau taahiraa.

  • Nahea te taahiraa 7 e riro ai ei ohipa rahi roa a‘e no to outou here ?

Raveraa i ni‘a ia outou i te i‘oa o te Mesia

« E o te na reira ra, e itea ïa oia i te rima atau o te Atua, e ite ho‘i oia i te i‘oa i parauhia ai oia ; e parauhia ho‘i oia i te i‘oa o te Mesia » (Mosia 5:9).

  • Te feruri nei te rahiraa o tatou i te parau no te raveraa i te i‘oa o te Mesia i ni‘a iho ia tatou i te taime no te bapetizoraa e no te oro‘a mo‘a, e ua ti‘a roa te reira. A feruri na maa taime iti i te auraa ia piihia outou i te i‘oa o te Mesia e ia riro to outou huru mai To’na ra te huru.

  • Eaha te titauhia ia outou ia rave e itehia ai outou i te rima atau o te Atua ? Eaha ta outou e fafau ia bapetizohia outou e ia amu outou i te oro‘a mo‘a ?

  • A papa‘i i te mau mana‘o e tupu mai i roto ia outou ia feruri ana‘e outou i To’na hinaaro e horo‘a mai i To’na i‘oa e aore râ To’na roo ei taui no to outou mau paruparu atoa.

Tuuraa i to outou mau paruparu i raro

« Te haapa‘oraa aita e titau ia faatusiahia te mau mea atoa, e ore ïa e nava‘i to’na mana no te faatupu i te faaroo e titauhia no te oraraa e no te faaoraraa » (Joseph Smith, haaputuraa, Lectures on Faith [1985], 69).

  • Te tai‘o nei te tahi mau taata i teie mau parau e te mana‘o nei ratou e, te auraa no te parau ra « te mau mea atoa » o te mau tao’a atoa ïa. Nahea te tuuraa i to outou mau paruparu atoa i mua i te Fatu i te faarahi i to outou haroaroa i te auraa o te parau ra, e faatusia i te mau mea atoa ?

Nene’i