Hia’ai fa’atītī
Taahiraa 9: Faaho‘iraa e te Faahauraa


“Taahiraa 9: Faaho‘iraa e te Faahauraa,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa: Hoê Arata‘i no te Faaoraraa i Te Feia Tei Roohia i Te Faatîtîraa (2005), 53–58

“Taahiraa 9,” Faanahoraa no te Faaoraraa i Te Feia tei Roohia i te Faatîtîraa, 53–58

Taahiraa 9

Faaho‘iraa e te Faahauraa

Parau Tumu Faufaa : Mai te mea e nehenehe, a farerei tino roa i te mau taata atoa ta outou i haamauiui.

Ahaere ai matou i roto i te taahiraa 9, ua ineine matou no te titau i te faaoreraa hara. Mai te mau tamaiti tatarahapa a Mosia « i te imi-maite-raa ia faaore i te mau ino ta ratou i rave » (Mosia 27:35), ua hinaaro matou e aufau i te hoo. Tera râ, no te rave i te taahiraa 9 ua ite matou e, aita e ti‘a ia matou ia faatupu i to matou hinaaro maori râ ia horo‘a mai te Atua i To’na Varua ia matou. Ua hinaaro matou i te itoito, te mana‘o maitai, te aau aroha, te mana‘o ara e te taime tano. Aita teie mau huru i roto i te rahiraa o matou i taua taime ra. Ua ite matou e te taahiraa 9 o te taahiraa ïa e tamata faahou â i to matou hinaaro ia faahaehaa e ia titau i te tauturu e i te aroha o te Fatu.

No to matou iteraa i te mau mea i roto i teie faanahoraa, te horo‘a’tu nei matou i te tahi mau mana‘o tauturu. E mea faufaa roa eiaha outou e rû noa e aore râ, e tau‘a ore a tamata ai outou i te faatiti‘aifaro. E mea faufaa atoa eiaha outou e faataere i te faatiti‘aifaro. E rave rahi mau taata tei ora e ua topa faahou ratou no te mea ua vaiiho ratou i te mata‘u ia tape‘a ia ratou eiaha ia rave i te taahiraa 9. A ani i te arata‘iraa a te Fatu e a farerei i te hoê tauturu haamaramarama papû no te ani i te tauturu eiaha outou ia topa i roto i teie mau herepata.

I te tahi taime e faahemahia paha outou eiaha e farerei i te hoê taata i ni‘a i ta outou tapura. Tera râ te faaitoito atu nei matou ia outou ia pato‘i i te reira faahemaraa, maori râ, te vai ra te hoê faatureraa e tape‘a ia outou ia farerei i te hoê taata. E nehenehe te varua haehaa e te aau parau ti‘a e tata‘i i te mau auraa fifi mai te mea e faaitoito papû outou i te haere e farerei tino roa. A faaite i te taata e, te haere atu nei outou ia ratou ra no te faaafaro. A faatura i to ratou hinaaro mai te mea e faaite mai ratou e, aita ratou e hinaaro e tuapapa i te hoê parau. Mai te mea e, e farii mai ratou ia tatarahapa outou, a haapoto noa e a haapapû maitai i te tumu parau ta outou e haamana‘o ra. Aita e titauhia ia tata‘u hu‘ahu‘a roa i te mau mea atoa. Te opuaraa e ere ïa i te faataaraa e aore râ, i te tatararaa i te tumu parau ia au i ta outou hi‘oraa. Te opuaraa o te fariiraa ïa i te mau mea ti‘a ore ta outou i rave, ia faaite i to outou tatarahapa, e ia faaho‘i i te mea e ti‘a ia faaho‘ihia. Eiaha e mârô i te taata e aore râ, e faaino ia ratou, noa’tu e, aita ratou e farii e aore râ, aita i tano ta ratou pahonoraa. A farerei i te taata tata‘itahi na roto i te hoê varua haehaa, ma te pûpû i te faahauraa, eiaha ra te faatanoraa.

E mea fifi roa ia tatarahapa i te tahi mau ohipa i ravehia. Ei hi‘oraa, e titauhia paha ia outou ia tuatapapa i te tahi mau mea o te arata‘i ia outou i mua i te ture, mai te taviriraa i te taata e aore râ, te hara rahi o te faaturi. E riro paha outou i te iria e aore râ, i te imi i te otoheraa e te oreraa e faaafaro. Na roto i te pure, e mea ti‘a ia outou ia titau i te parau a‘o a te mau ti‘a faatere o te ekalesia e aore râ, a te feia toro‘a, hou a rave ai outou i te hoê ohipa i roto i teie mau fifi.

I roto i te tahi atu mau huru, aita paha ta outou e rave‘a no te farerei tino roa. Ua pohe paha taua taata ra, e aore râ, aita paha i itehia ia outou to’na vahi faaearaa. I roto i taua huru ra, e nehenehe outou e faaafaro noa’tu e aita outou i farerei tino roa i te taata. E nehenehe outou e papa‘i i te hoê rata i te reira taata ma te faaite i to outou mana‘o tatarahapa e to outou hinaaro ia faahau, noa’tu e, aita te reira rata e tae i roto i to’na rima. E nehenehe outou e horo‘a i te hoê tao‘a horo‘a no te faanahoraa tauturu a taua taata ra. E nehenehe ta outou e imi i te hoê taata o te faahaamana‘o mai ia outou i taua taata ra e ia rave i te hoê ohipa no te tauturu ia’na. E aore râ, e nehenehe paha ia outou ia rave i te hoê ohipa no te tauturu i te hoê melo o te utuafare ma te faaite ore e o vai ra outou.

Te vai ra paha te tahi mau taime ia tamata ana‘e outou i te haafatata’tu i te tahi atu taata e aore râ, ia tamata ana‘e outou e rave i te hoê faaho‘iraa, e riro ïa ei ohipa mauiui no te reira taata e aore râ, ei ohipa ino roa. Mai te mea e, te feruri ra outou e, o te reira te ohipa e tupu mai, a paraparau i te reira tumu parau i te hoê tauturu haamaramarama papû hou a rave ai outou i te reira. Eiaha teie tuhaa o te faaoraraa ia riro mai ei faatupuraa i te tahi atu â ino i ni‘a ia vetahi ê. Te tahi atoa, i te tahi mau taime ua faatupu paha outou i te ino tei riro ei ino e ore roa e ti‘a i te hoê taata ia tata‘i. Teie ta Elder Neal A. Maxwell i parau mai no ni‘a i te reira : « I te tahi taime… aita e ti‘a ia rave i te faaho‘iraa ti‘a mau, mai te riroraa te hoê taata ei tumu no te muturaa te faaroo e aore râ, te viivii ore o te tahi atu taata.Tera râ, na roto i te riroraa ei hi‘oraa maitai papû no te parau ti‘a, e nehenehe te reira e tai‘ohia ei faaho‘iraa » (i roto i Conference Report, Atopa 1991, 41 ; e aore râ, Ensign, Novema 1991, 31). I te taime a faaoti ai outou e haapa‘o i teie mau parau tumu mau ei e‘a apî no to outou oraraa, te haamata ra ïa outou i te faatiti‘aifaro i to outou oraraa.

Ia hope ta outou mau ohipa tahito atoa i te faatiti‘aifarohia, e vai noa â paha hoê e aore râ, e piti taata o ta outou e feruri e, eita e ti‘a ia outou ia farerei tino atu. Eiaha e haaparuparu. E rave rahi o matou tei farerei atoa i te reira huru. Te faaitoito atu nei matou ia outou ia tuu atu i to outou mau mana‘o i mua i te Fatu i roto i te hoê pure parau ti‘a. Mai te mea e, te vai noa ra â to outou mata‘u e aore râ, to outou riri i te hoê taata, e mea ti‘a paha ia outou ia faataime rii te farereiraa ia’na. No te haavî i te mau mana‘o iino, e nehenehe ta outou e pure no te ani i te aroha e no te hi‘o i te reira taata mai ta te Fatu e hi‘o ia’na. E nehenehe outou e imi i te mau tumu maitai e riro ai te faaho‘iraa e te faahauraa ei tauturu. Mai te mea e, e na reira outou ma te faaoroma‘i, e nehenehe ïa ta te Fatu—ia au i Ta’na iho faanahoraa e i te taime Ta’na i faataa—e horo‘a mai ia outou i te ite e i te mau rave‘a semeio no te faahau ia outou i te mau taata atoa i ni‘a i ta outou tapura.

Ia faaoti ana‘e outou i te taahiraa 9 mai te maitai hope ia au i to outou aravihi, ua faaohipa ïa outou i te mau rave‘a atoa no te faaafaro ia outou i ni‘a i te mau faaueraa a te Fatu. Ua haamata ïa outou i te ite i te hoê oraraa apî o te ti‘aturiraa—eiaha i roto ia outou iho, i roto râ i te here o te Atua. Ua pou roa outou i raro i te hohonuraa o te haehaa e ua ite outou i te Fatu i reira i te tia‘iraa no te tauahi mai ia outou. Ua rave outou i te mau mea atoa e ti‘a ia outou ia rave no te faaora i te mau auraa e ia hau outou e o vetahi ê. Ua tomo outou maa vahi iti i roto i To’na faaearaa ; to outou hinaaro rahi roa i taua taime ra, o te parahiraa ïa i reira. Ua haapii outou ia ite e ia pee maitai i te heheuraa o te taata iho, o te arata‘i ia outou ia ora ma te au maite i te mau haapiiraa a te mau peropheta a te Atua i tahito ra e i teie anotau. Noa’tu i roto i to outou mau taime teimaha mau, e ite outou i te hoê huru hau apî. Ua haapii mai outou ia farii i te haamaitairaa ta Paulo i faaite mai a papa‘i ai oia e, « e na te hau a te Atua o tei hau ê atu i te taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou mana‘o i te Mesia nei ia Iesu » (Philipi 4:7).

Te mau Taahiraa Ohipa

A here ia vetahi ê ; a faaea i te haava ia vetahi ê ; ia ineine no te farii i te hoê piiraa i roto i te Ekalesia e i te aufau i te tuhaa ahuru e te mau ô

I tahito ra, mai te peu e, e mea itoito outou i te pae faaroo, no roto mai ïa te reira i to outou mata‘u i te haavaraa a te Atua e aore râ, i te mea ta vetahi ê e feruri. Ua haa paha outou na roto i te mana‘o faatura i ta outou hopoi‘a. I teie mahana te ite nei outou e, ua riro te taviniraa ei rave‘a no te haereraa mai i te Mesia ra. E rave‘a ïa no te faaite i te here i te Atua. Na te reira e faaite i to tatou hinaaro tamau i to’na mana e te mauruuru no Ta’na tauturu hanahana. A hi‘o e, no roto mai anei to outou itoito i roto i te Ekalesia i te mata‘u e aore râ, i te ohipa e aore râ, no roto mai anei i to outou faaroo apî i roto i te Mesia.

A imi i te mau rave‘a no te tavini i te mau huru vahi atoa. A faati‘amâ ia outou e ia vai ineine noa outou no te tavini i roto i te hoê piiraa i roto i te Ekalesia e aore râ, i te tahi atu huru. Ia tavini ana‘e outou i to outou mau taea‘e e te mau tuahine e ia haapii ana‘e outou ia ratou na roto i te parau e te hi‘oraa, e faaite ïa outou ia ratou e te ora mau nei Oia i roto i to outou oraraa. (A hi‘o Mataio 25:40 ; Ioane 13:34–35 ; Ioane 15:15 ; Mosia 2:17.)

A rave i te mea e titauhia no te faatiti‘aifaro

Ia rave outou i te taahiraa 9, eiaha e haaparuparu mai te mea e, aita vetahi ê e farii maitai i ta outou mau tatarahaparaa e aore râ, mai te mea e, aita ratou e ti‘aturi e ua taui mau outou. E riro te faatiti‘aifaroraa i te roa e i te titau i te faaoroma‘i. A vaiiho ia vetahi ê ia ite e, i teie taime, e mea taa ê ïa. I teie taime aita outou e fafau nei i te mau fafauraa haavare ; te ora nei outou no te farii i te faaoreraa hope roa i to outou faatîtîraa e to outou mau paruparu. I te pae hopea, na te haapae e te tauiraa o te huru e faaite i te parau mau.

Te Haapiiraa e te Haroaroaraa

E tauturu teie mau irava e teie mau faahitiraa parau no roto mai i te feia faatere o te Ekalesia ia outou ia rave i te taahiraa 9. A faaohipa i teie mau irava e teie mau uiraa no te feruri hohonu, no te haapii e no te papa‘i. Ia vai parau mau noa outou e te papû maitai i roto i ta outou papa‘iraa.

Tura‘iraa ia vetahi ê ia rave i te maitai

« E te parau maira te Varua o te Fatu ia‘u nei, a faaue atu na oe i ta oe mau tamarii ia rave ratou i te ohipa maitai ; o te arata‘i-ê-hia te aau o te mau taata e rave rahi e ratou i te pohe ; e tena na, te faaue atu nei au ia oe na, e tau tamaiti, i te mata‘u i te Atua ra, ia faaea oe i te rave i ta oe ra mau ohipa ino ;

« Ia fariu mai oe ma to oe aau atoa na, e to oe mana atoa, e to oe puai atoa i te Fatu ra ; eiaha oe ia arata‘i ê â i te aau o te taata ia rave ratou i te ohipa ino ; ia ho‘i faahou râ oe ia ratou, a faî ai i ta oe mau hara, ma te mana‘o i roto ia oe iho, ua hapa ta oe i rave ra » (Alama 39:12–13).

  • Te tahi o te mau ino rahi roa ta tatou i rave i ni‘a ia vetahi ê e mea na roto ïa i te tura‘iraa ia ratou ia topa atoa i roto i te faatîtîraa. A papa‘i no ni‘a i te mau taata i roto i to outou oraraa ta outou i tura‘i i roto i teie haere‘a.

  • I hea e itehia ai ia outou te puai no te faaruru atu i teie mau taata, ia au i te mau haapiiraa a Alama i roto i teie mau irava ?

Taparuraa e aore râ te faaheporaa

« E tena na, e ta‘u tamaiti e, o te hinaaro i te haere mai, e ti‘a ia’na ia haere mai e inu noa i te pape ora ; e o te ore e hinaaro i te haere mai, e ore oia e putôhia mai ; e i te mahana hopea ra e faautuahia’i oia mai te au i ta’na ra ohipa » (Alama 42:27).

  • Na roto i te mau tumu puai e rave rahi no te rave i te taahiraa 9, eiaha outou ia hema i roto i te faatanoraa ia outou iho e aore râ i te haavare e, aita ta outou e rave‘a no te ma‘iti. Te Faanahoraa no te Faaoraraa i te Faatîtîraa e faanahoraa ïa no te taparu, eiaha no te faahepo. A papa‘i e ua taparuhia anei outou e aore râ e ua faahepohia anei outou ia rave i te taahiraa 9. Eaha te mau tumu e taparuhia tei tapurahia i roto i teie irava ?

Faaineineraa no te farerei i te Atua

« Ua hinaaro vau ia haere mai outou, e ia ore outou ia faaetaeta â i to outou aau ; inaha ho‘i, o te taime teie, e te mahana o to outou ora ; e no reira ia tatarahapa outou, e ia ore ia faaetaeta i to outou aau, e faatupu-vave-hia te rave‘a rahi o te ora no outou.

« Inaha ho‘i, tei teie nei oraraa te taime ia faaineine te taata ia farerei i te Atua ; oia ïa, o te mahana ïa, te mahana o teie nei oraraa, ia rave te taata i ta ratou ohipa » (Alama 34:31-32).

  • Eaha’tu â ta outou e rave ia tamaru ana‘e outou i to outou aau e ia haere e faatiti‘aifaro ?

  • Nahea to outou hinaaro no te faatiti‘aifaro e tupu ai i te rahi ia ite ana‘e outou e te faaineine atoa nei outou no te farerei i te Atua ?

Te ohipa i roto i te Ekalesia

« Ua haere (te mau tamaiti a Mosia) e ati noa‘e te fenua ra… i te imi-maite-raa ia faaore i te mau ino ta ratou i rave i te ekalesia ra ; i te faîraa i ta ratou mau hara atoa, i te faaiteraa’tu i te mau mea ta ratou i ite ra, e i te faataaraa’tu ho‘i i te mau tohu, e te parau i papa‘ihia ho‘i i te taata atoa i hinaaro i te faaroo mai ia ratou ra » (Mosia 27:35).

  • No to ratou mau faatîtîraa, e rave rahi te taata e faaea nei i te haere i te pureraa. Te faaohipa nei te tahi pae i te mau hape o vetahi ê no te faatano i to ratou paruparu. A papa‘i i to outou iho iteraa no te ohipa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

  • E mea nahea i te faahatataraa i te Faaora na roto i te faaoraraa i te tautururaa ia outou ia ite e ua amuihia i Ta’na Ekalesia ?

  • E mea nahea to outou itoito i roto i te Ekalesia i te tautururaa ia outou ia faatiti‘aifaro e ia ora hau atu â ?

Hinaaroraa e faaho‘i

« E mea ti‘a ia outou ia faaho‘i i te faito e maraa ia outou i te mau mea atoa i eiahia, i faainohia e aore râ, i haaviiviihia. Te hinaaro e faaho‘i o te faaiteraa papû ïa i te Fatu e, te fafau nei outou e faaohipa i te mau rave‘a atoa no te tatarahapa » (Richard G. Scott, i roto i te Conference Report, Eperera 1995, 102 ; e aore râ, Ensign, Me 1995, 76).

  • A papa‘i e mea nahea te raveraa outou i te taahiraa 9 i te riro ei faaiteraa papû eiaha i te Fatu ana‘e, ia outou iho atoa râ e ia vetahi ê e, ua fafau outou ia ora i te hoê oraraa haehaa e te parau ti‘a.

Te mau hinaaro o to outou aau

« E faaorehia te hara a te taata o te tatarahapa e o te rave noa i te mau faaueraa a te Fatu » (PH&PF 1:32).

  • No te faatiti‘aifaro, e faaruru paha outou i te mau taata o te ore e faaore mai i ta outou hapa. Penei a‘e te etaeta noa ra to ratou aau i ni‘a ia outou, e aore râ, aita paha ratou e ti‘aturi ra i ta outou mau opuaraa. Ua ite outou e, ua ite te Fatu i te mana‘o mau o to outou aau, e e farii Oia i ta outou aniraa ia tatarahapa e ia faaho‘i, noa’tu e, aita te tahi atu mau taata e farii i te reira. Nahea te reira iteraa ia tauturu ia outou ?

Eaha ta te Faaora e nehenehe e rave no outou

« Eita ta te mau taata e nehenehe e faaore i ta ratou iho mau hara ; eita ta ratou e nehenehe e tamâ ia ratou iho i te mau hopearaa o ta ratou mau hara. E nehenehe ta te mau taata e faaea i te rave i te hara e ia rave i te maitai i muri iho, e na roto i te reira, e fariihia ta ratou mau ohipa i mua i te Fatu e ia hi‘opo‘ahia. Tera râ na vai e tata‘i i te mau hape ta ratou i rave i ni‘a ia ratou iho e i ni‘a ia vetahi ê, o te mea ho‘i ïa eita roa ta ratou iho e nehenehe e tata‘i ? Na roto i te taraehara a Iesu Mesia e tamâhia ai te mau hara a te feia tei tatarahapa ; noa’tu e ua uteute roa te reira, e teatea roa ratou mai te vavai ra te huru. Tera te fafauraa tei horo‘ahia ia outou » (Joseph F. Smith, Gospel Doctrine, nene‘iraa 5. [1939], 98–99).

  • A faatiti‘aifaro ai outou, eiaha e haparuparu i mua i te mau mana‘o mai teie te huru, « Eiaha e haere ! Aita roa ta‘u hoê rave‘a no te faatiti‘aifaro i te hape ta‘u i rave i ni‘a i teie taata ! » Noa’tu e e parau ti‘a te reira, a feruri i te mana o Iesu Mesia no te tata‘i i taua mau mea ra eita e ti‘a ia outou ia tata‘i. A papa‘i i te titauraa ia ti‘aturi e e rave Iesu Mesia i te mea eita e ti‘a ia outou ia rave.

  • E nahea outou i te faaite i te Fatu i to outou ti‘aturi Ia’na ? Nahea e ti‘a ai ia outou ia faarahi i taua ti‘aturiraa ra ?

Nene’i