Alma 1–4

Introducere

La scurt timp după ce Alma a devenit judecător-şef, un bărbat pe nume Nehor a început să predice doctrine false şi a introdus vicleşugurile preoţeşti printre nefiţi. El a ucis un bărbat drept şi a fost executat pentru crima sa. Câţiva ani mai târziu, Amlici a încercat fără succes să devină rege al nefiţilor. Când poporul a votat ca el să nu fie rege, acesta şi-a adunat susţinătorii – numiţi amliciţi – pentru a merge la luptă împotriva nefiţilor. Nefiţii au învins, dar zeci de mii de oameni au fost ucişi. Simţindu-se umili din pricina războiului, mulţi nefiţi şi-au amintit îndatoririle lor şi s-au alăturat Bisericii cu miile. Cu toate acestea, după un an, mulţi membri ai Bisericii au devenit mândri şi i-au persecutat pe alţii. Alma a decis să renunţe la îndatoririle sale de judecător-şef şi să se concentreze pe a depune mărturie despre Evanghelia lui Isus Hristos.

Alma 1

Membrii Bisericii prosperă în ciuda răspândirii vicleşugurilor preoţeşti şi persecuţiei.

Uneori, oamenii caută să devină populari. Gândiţi-vă pentru un moment la posibilele pericole ale acestei dorinţe. Ce se întâmplă dacă vă pasă mai mult ce cred prietenii voştri despre voi decât ce crede Dumnezeu despre voi?

După cum este consemnat în Alma 1, un bărbat numit Nehor a devenit foarte popular în rândul unor oameni. Citiţi Alma 1:2–6 şi identificaţi ce a propovăduit Nehor şi cum au reacţionat oamenii la acest lucru.

Citiţi primele rânduri din Alma 1:12, pentru a găsi cuvintele pe care le-a folosit Alma să descrie ceea ce introdusese Nehor în rândul nefiţilor. Apoi, uitaţi-vă la nota de subsol 12a. Citiţi 2 Nefi 26:29, prima trimitere menţionată în nota de subsol, şi identificaţi ce fac şi ce nu fac cei care înfăptuiesc vicleşuguri preoţeşti.

Vicleşugul preoţesc se comite atunci când oamenii predică „doctrine neadevărate… de dragul bogăţiilor şi onorurilor” şi când „se prezintă pe ei înşişi ca fiind lumina lumii” (Alma 1:16; 2 Nefi 26:29). Ei nu caută să clădească împărăţia lui Dumnezeu prin predicile lor. Ci vor să capete câştiguri (cum ar fi bogăţia, avantajul social sau puterea asupra altora) şi lauda altor oameni. Ei vor să îndrepte atenţia asupra lor înşişi, nu asupra lui Dumnezeu şi a Evangheliei Sale. Vicleşugul preoţesc este un păcat grav în ochii lui Dumnezeu, aşa cum Alma a menţionat foarte clar când i-a spus lui Nehor: „Dacă vicleşugul preoţesc s-ar impune în acest popor, atunci acesta ar dovedi distrugerea sa totală” (Alma 1:12).

În timp ce Nehor încerca să „ducă în rătăcire poporul Bisericii”, un bărbat drept numit Ghedeon „l-a înfruntat, mustrându-l cu cuvintele lui Dumnezeu” (Alma 1:7). Ripostând, Nehor şi-a scos sabia şi l-a ucis pe Ghedeon. Nehor a fost judecat pentru crimele sale şi a fost executat. Citiţi Alma 1:16, pentru a afla dacă moartea lui Nehor a pus capăt vicleşugului preoţesc în rândul nefiţilor.

Citiţi Alma 1:26–27 şi identificaţi în ce feluri au acţionat preoţii nefiţi ai lui Dumnezeu diferit faţă de Nehor şi de alţii care au practicat vicleşuguri preoţeşti.

Scrieţi în jurnalul pentru studiul scripturilor felul în care au acţionat preoţii nefiţi. În ce fel se deosebeau acţiunile preoţilor nefiţi de acţiunile celor care practicau vicleşugul preoţesc?

Pe măsură ce vicleşugul preoţesc s-a răspândit pe întreg ţinutul, mulţi oameni au început să persecute membrii credincioşi ai Bisericii. Pentru a vă pregăti să studiaţi restul capitolului Alma 1, gândiţi-vă la cei pe care i-aţi văzut luând în derâdere, ridiculizând sau persecutând pe cei care ţin poruncile lui Dumnezeu.

Citiţi Alma 1:19–20 şi căutaţi motivele pentru care unii oameni au persecutat membri ai Bisericii. Alma 1:21–31 consemnează felul în care membrii Bisericii au reacţionat la persecuţie. Citiţi fragmentul de scripturi de mai jos şi completaţi tabelul:

Alma 1:21–24	Alma 1:25, 27–31
Cum au reacţionat unii membri la persecuţii?	Cum au trăit alţi membri ai Bisericii în ciuda persecuţiei?
Care au fost consecinţele faptelor lor?	Ce binecuvântări au primit?

Scrieţi un principiu pe care l-aţi învăţat studiind acest tabel:

Unul dintre principiile pe care le-aţi putea identifica este că: Atunci când trăim în acord cu Evanghelia, putem avea pace în vieţile noastre, chiar dacă suntem persecutaţi.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, explicaţi felul în care dobândirea unei înţelegeri despre principiul de mai sus vă poate ajuta când vă confruntaţi cu persecuţie sau cu presiunea de a nu vă supune poruncilor. Apoi, răspundeţi la una dintre următoarele întrebări:
1. Când aţi ţinut poruncile în ciuda persecuţiei sau a presiunii de a nu le ţine şi ce binecuvântări aţi primit?
2. Cum veţi răspunde celor care vă duşmănesc?

Alma 2

Amliciţii şi lamaniţii îşi unesc forţele în bătălie împotriva nefiţilor.

Alma 2 relatează despre încercările ulterioare ale nefiţilor. Citiţi introducerea capitolului, pentru a afla despre un bărbat numit Amlici şi susţinătorii lui care s-au opus nefiţilor. Amlici a vrut să devină rege al nefiţilor, dar nefiţii au votat şi au ales să-l respingă şi să continue sistemul lor de judecători. Susţinătorii lui Amlici s-au adunat şi l-au făcut pe acesta regele lor. Amlici le-a poruncit susţinătorilor lui să meargă la război împotriva nefiţilor şi, la scurt timp după aceea, lamaniţii s-au alăturat amliciţilor în lupta lor împotriva nefiţilor.

Deoarece nefiţii au fost credincioşi Domnului, Domnul i-a ajutat în bătăliile lor împotriva amliciţilor şi lamaniţilor. Citiţi Alma 2:18, 28–31, 36 şi marcaţi cuvintele a întări şi putere de fiecare dată când sunt menţionate. Descoperiţi felul în care Domnul i-a întărit pe nefiţi.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi despre un moment în care aţi simţit că Domnul v-a întărit în timp ce aţi încercat să faceţi ceea ce este drept.

Alma 3

Amliciţii s-au despărţit de Dumnezeu.

Gândiţi-vă la mesajele pe care unii oameni încearcă să le transmită despre ei înşişi prin alegerile pe care le fac cu privire la îmbrăcăminte, coafură, cercei şi alte bijuterii, tatuaje şi perforări ale diferitelor părţi ale corpului.

Amlicit punând un semn pe fruntea unui alt amlicit.

Citiţi Alma 3:4 şi identificaţi felul în care şi-au schimbat amliciţii înfăţişarea.

De cine „erau [amliciţii] deosebiţi”?

Cu cine voiau să se asemene mai mult?

Schimbarea înfăţişării amliciţilor era o manifestare a răzvrătirii lor. După cum este consemnat în Alma 3, Mormon ne-a reamintit de blestemul şi însemnul ce fuseseră puse asupra lamaniţilor cu sute de ani mai devreme din pricina răzvrătirii lor împotriva lui Dumnezeu (vezi Alma 3:6–10; vezi, de asemenea, 2 Nefi 5:20–24). Amliciţii se însemnaseră de bunăvoie pe frunte, dar scopul însemnelor era asemănător aceluia pentru care Domnul pusese un însemn asupra lamaniţilor.

Marcaţi expresia din Alma 3:18 care descrie atitudinea amliciţilor faţă de Dumnezeu. De asemenea, marcaţi în Alma 3:19 ce au adus amliciţii asupra lor din pricina răzvrătirii lor.

Ce învăţaţi din Alma 3:18–19 despre cei care sunt blestemaţi de Domnul? (Cei care se ridică în răzvrătire deschisă împotriva lui Dumnezeu aduc un blestem asupra lor înşişi.) Este important să înţelegem că blestemul era o stare de spirit, fiind „alungaţi din prezenţa Domnului” (2 Nefi 5:20). Prin faptele lor, amliciţii se separaseră singuri de Dumnezeu.

Din exemplul amliciţilor învăţăm că separarea de Dumnezeu este o alegere personală. Cei care „[se ridică] în răzvrătire deschisă împotriva lui Dumnezeu” (Alma 3:18) se separă singuri de Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, aduc un blestem asupra lor înşişi.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la întrebarea următoare: Spre deosebire de amliciţi, ce puteţi face acum în viaţa voastră pentru a fi siguri că nu vă separaţi de Dumnezeu?

Alma 3:20–25 relatează felul în care nefiţii i-au învins pe lamaniţi într-o altă bătălie, dar mulţi oameni din ambele tabere au murit. Citiţi Alma 3:26–27 căutând lecţia importantă pe care Mormon a vrut ca noi s-o învăţăm din relatarea despre amliciţi şi bătăliile dintre nefiţi şi lamaniţi.

Completaţi următorul principiu inspirându-vă din cele citite de voi în Alma 3:26–27: Dobândim fericire sau nenorocire în funcţie de

Gândiţi-vă un moment pe cine alegeţi să urmaţi în viaţă. Reflectaţi la următoarele întrebări: Ce fel de plată sau răsplată oferă Satana celor care îl urmează? (De obicei, la început aceasta este foarte ispititoare dar, în cele din urmă, duce la nefericire şi dependenţă.) Spre deosebire de aceste lucruri, ce răsplată aţi primit de la Domnul pentru că aţi ales să Îl urmaţi?

Scrieţi în jurnalul pentru studiul scripturilor despre un moment în care faptul că aţi ales să-L urmaţi pe Domnul v-a adus fericire.

Alma 4

După o perioadă de creştere a Bisericii, membrii Bisericii devin mândri, iar Alma renunţă la poziţia lui de judecător-şef pentru a-i chema la pocăinţă.

În urma războiului cu lamaniţii şi amliciţii, nefiţii au fost „treziţi ca să-şi aducă aminte de datoria lor” şi „au început să întemeieze Biserica în întregime” (Alma 4:3–4). Drept rezultat, aproximativ 3.500 de oameni s-au alăturat Bisericii (vezi Alma 4:5). Din păcate, după doar un an, mulţi oameni din Biserică au început să devină mândri. Citiţi Alma 4:8–12 şi identificaţi faptele ticăloase care au avut loc din pricina mândriei din rândul membrilor Bisericii. Un principiu pe care îl putem învăţa din acest fragment din scripturi este că: Dacă suntem un exemplu rău, acţiunile noastre îi pot împiedica pe alţii să accepte Evanghelia. (Vezi Alma 4:10.)

Scrieţi în jurnalul pentru studiul scripturilor un exemplu de faptă sau atitudine rea de care au dat dovadă nefiţii, după cum este consemnat în Alma 4:8–12. Explicaţi de ce este important, ca membri ai Bisericii, să evităm în aceste zile acea faptă sau atitudine.

Ca urmare a ticăloşiei din Biserică, Alma a desemnat un bărbat să-l înlocuiască în poziţia sa de judecător-şef, pentru a-şi dedica tot timpul în slujba chemării sale de înalt preot care prezida asupra Bisericii şi pentru a ajuta membrii să înlăture mândria şi păcatele lor „printr-o mărturie pură” (Alma 4:19). Citiţi Alma 4:19 şi subliniaţi ce a dorit să facă Alma pentru a-i ajuta pe oamenii săi.

Alma 4:19 ilustrează aceste principii: Pentru a ne îndeplini responsabilităţile spirituale, poate fi nevoie de sacrificiu. Slujitorii Domnului depun mărturie şi cheamă păcătoşii să se pocăiască. Depunerea unei mărturii pure îi ajută pe alţii să se apropie mai mult de Dumnezeu.

Vă puteţi imagina pe cineva renunţând la o poziţie politică importantă, cum ar fi cea de preşedinte al unei ţări, pentru a sluji în misiune? Alma a făcut asta!

Scrieţi în jurnalul pentru studiul scripturilor ce credeţi că sugerează expresia „printr-o mărturie pură” (Alma 4:19) despre felul în care Alma urma să predice. De asemenea, consemnaţi felul în care aţi fost influenţaţi să vă schimbaţi sau să vă perfecţionaţi, auzind pe cineva depunând mărturie despre Evanghelie.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

Am studiat Alma 1–4 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: