Moroni 7:1–19

Introducere

Moroni a consemnat predica pe care tatăl său, Mormon, o adresase „[fraţilor săi] preaiubiţi” cu mulţi ani în urmă (Moroni 7:2). Această lecţie cuprinde prima partea cuvântării, care se găseşte în Moroni 7. Ea transmite învăţăturile sale despre faptul că trebuie să realizăm fapte bune având intenţie adevărată şi explicaţiile despre modul în care putem discerne între bine şi rău. În lecţia următoare, veţi studia restul predicii lui Mormon cuprinsă în Moroni 7.

Moroni 7:1–10

Mormon îi învaţă pe ucenicii lui Isus Hristos despre fapte şi intenţie.

Aţi descoperit vreodată ceva care pe dinăuntru nu era le fel de bun cum părea pe din afară? Un exemplu de acest fel ar putea fi un fruct, cum ar fi un măr care era prea acru sau prea copt. Menţionaţi alte două sau trei exemple la care vă puteţi gândi:

Gândiţi-vă cum ar putea fi comparate aceste exemple de lucruri care par să fie bune pe dinafară, dar în realitate nu sunt, cu înfăţişarea exterioară a oamenilor şi motivaţiile lor interioare. Moroni a consemnat cuvintele tatălui său, Mormon, cu privire la starea inimilor noastre în timp ce facem fapte bune. Citiţi Moroni 7:2–3 pentru a identifica cui i se adresa Mormon.

Mormon s-a referit la fraţii săi cărora le vorbea ca fiind cei „care-L [urmează] în pace pe Hristos” (Moroni 7:3). Studiaţi Moroni 7:4–5 pentru a descoperi de unde ştia Mormon că acei nefiţi erau cu adevărat ucenici ai Salvatorului.

Credeţi că o persoană poate doar pretinde că este dreaptă? De ce da sau de ce nu?

Mormon a vorbit despre acest subiect în Moroni 7:6. În timp ce studiaţi acest verset, puteţi marca expresia „intenţii adevărate”. Următoarea explicaţie dată de vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, vă poate ajuta să înţelegeţi ce înseamnă să ai o intenţie adevărată. Subliniaţi acele părţi ale explicaţiei care v-au atras atenţia.

„Nu trebuie doar să facem ceea ce este drept. Trebuie să acţionăm din motive drepte. Termenul modern este motiv bun. În scripturi, deseori, această atitudine mentală corespunzătoare este exprimată prin cuvintele cu toată inima sau cu intenţie adevărată.

În scripturi este consemnat în mod clar că Dumnezeu înţelege motivele noastre şi va judeca faptele noastre în consecinţă”, (Pure in Heart [1988], p. 15).

Mormon a descris rezultatele pe care le poate obţine o persoană care caută să facă fapte bune fără intenţie adevărată. Citiţi Moroni 7:7–10 şi identificaţi ceea ce se întâmplă atunci când facem fapte bune fără intenţie adevărată. Din aceste versete, învăţăm că, pentru a fi binecuvântaţi datorită faptelor bune, trebuie să le facem cu intenţie adevărată, din inimă. Intenţia adevărată include realizarea de fapte bune din dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de alţii.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la întrebarea următoare: Ce deosebiri aţi observat că au existat atunci când aţi făcut fapte bune cu intenţie adevărată faţă de situaţia când aţi făcut fapte bune cu intenţie egoistă?
Pentru a vă ajuta să înţelegeţi mai bine principiul care arată că, pentru a fi binecuvântaţi pentru faptele bune, trebuie să le facem cu intenţie adevărată în inimă, gândiţi-vă la următorul scenariu: Un prieten care a citit Cartea lui Mormon vă cere ajutorul pentru a înţelege Moroni 7:9 şi spune: „Am citit că, dacă o persoană se roagă fără intenţie adevărată, ea «nu va profita de nimic, căci Dumnezeu nu primeşte un asemenea lucru». Deseori, eu simt că nu mă rog cu intenţie adevărată. Ar trebui să nu mă mai rog? În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi cum aţi răspunde la acea întrebare şi explicaţi de ce aţi răspunde în acel mod.

Preşedintele Brigham Young a dat acest sfat util despre modul în care putem avea dorinţa de a ne ruga cu intenţie adevărată: „Nu contează dacă dumneavoastră sau eu vrem să ne rugăm; când vine timpul de rugăciune, rugaţi-vă. Dacă nu dorim să ne rugăm, ar trebui să ne rugăm până când dorim” (Teachings of Presidents of the Church: Brigham Young [1997], p. 45).

Gândiţi-vă în ce mod se poate aplica sfatul preşedintelui Young supunerii faţă de alte porunci, în afară de rugăciune. Faptul de a face, deseori, ceea ce este drept ne poate ajuta să avem dorinţa de a continua să ne supunem acelei porunci din motive bune.

Pentru a pune în practică învăţăturile lui Mormon cu privire la importanţa de a face fapte bune cu intenţie adevărată, alegeţi una dintre următoarele porunci: postul, plata zeciuielii, slujirea altora, studierea scripturilor, cinstirea părinţilor, păstrarea purităţii morale. (A rămâne curaţi din punct de vedere moral include a fi virtuos în timp ce folosim Internetul sau alte mijloace de socializare. De asemenea, include faptul de a nu face nimic care ar putea duce la păcate sexuale.) Apoi, în jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la întrebările următoare:
1. Cum aţi fost binecuvântaţi atunci când aţi căutat să vă supuneţi acelei porunci cu intenţie adevărată?
2. Ce sfat aţi da colegilor voştri cu privire la supunerea faţă de acea poruncă cu intenţie adevărată?

Moroni 7:11–19

Mormon ne învaţă cum trebuie să judecăm între bine şi rău.

Cum putem spune că un lucru este rău, fără a-l încerca? Mormon ne-a dat sfaturi pentru a ne ajuta să facem faţă unei asemenea situaţii.

Citiţi Moroni 7:11–13 şi căutaţi cum să discerneţi între bine rău. Aţi putea marca expresii care vă atrag atenţia. Rezumaţi ceea ce aţi învăţat din aceste versete completând, în jurnalul pentru studiul scripturilor, următoarele afirmaţii:
1. Ceea ce este de la Dumnezeu…
2. Ceea ce vine de la diavol…

Mormon a afirmat că Dumnezeu ne invită şi ne îndeamnă continuu la ceea ce este bun. Observaţi că, potrivit celor scrise în Moroni 7:12, diavolul, de asemenea, ne invită şi ne îndeamnă. Gândiţi-vă la unele moduri prin care diavolul vă invită şi vă îndeamnă să păcătuiţi.

Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a discutat despre motivele lui Satana de a căuta să ne îndemne continuu la ceea ce este rău. „Satana sau Lucifer ori tatăl minciunilor – spuneţi-i cum vreţi –, este real, este însăşi personificarea răului. Motivele sale au, în fiecare caz, o rea intenţie… El este veşnic împotriva dragostei lui Dumnezeu, ispăşirii lui Isus Hristos şi lucrării pentru pace şi salvare. El se va împotrivi acestor lucruri oricând şi oriunde va putea. El ştie că va fi învins şi, în final, alungat, dar este hotărât să poată trage cu el în jos cât mai mulţi oameni cu putinţă” („Suntem înrolaţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 44).

Pentru a vă ajuta să vă pregătiţi să puneţi în practică învăţăturile lui Mormon despre cum să discerneţi între bine şi rău, enumeraţi în jurnalul pentru studiul scripturilor câteva dintre spectacolele de televiziune, cântecele, formaţiile muzicale, site-urile web, jocurile video sau bunurile voastre preferate. (Puteţi modifica această listă în funcţie de ceea ce vă pasionează. Spre sfârşitul acestei lecţii, veţi reveni la această listă din jurnal.

Citiţi Moroni 7:15–17 şi căutaţi adevăruri care vă vor ajuta să ştiţi cum să judecaţi dacă ceva este de la Dumnezeu sau de la diavol.

Spiritul lui Hristos este, de asemenea, numit lumina lui Hristos (vezi Moroni 7:18). Preşedintele Boyd K. Packer, preşedintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, a dat această explicaţie care vă poate ajuta să înţelegeţi mai bine lumina lui Hristos.

„Duhul Sfânt şi lumina lui Hristos sunt două lucruri diferite. Cu toate că sunt câteodată descrise în scripturi cu aceleaşi cuvinte, ele sunt două entităţi diferite şi distincte…

Cu cât ştim mai multe despre lumina lui Hristos, cu atât vom înţelege mai bine viaţa şi cu atât îi vom iubi mai mult pe toţi oamenii…

Indiferent dacă această lumină interioară, această cunoaştere a binelui şi a răului, este numită lumina lui Hristos, simţ moral sau conştiinţă, ea ne poate îndruma să ne controlăm acţiunile – dacă nu o suprimăm sau nu o reducem la tăcere…

Fiecare bărbat, femeie şi copil de orice naţionalitate, credinţă sau culoare – fiecare, oriunde trăieşte, orice crede sau ce face – are în el lumina nepieritoare a lui Hristos. În această privinţă, toţi oamenii au fost creaţi egali. Lumina lui Hristos, care există în fiecare om, este o mărturie a faptului că Dumnezeu nu este părtinitor” („Lumina lui Hristos”, Liahona, apr. 2005, p. 8–10).

Membrii botezaţi ai Bisericii au, de asemenea, darul Duhului Sfânt pentru a-i ajuta să discearnă între bine şi rău. Preşedintele Packer a spus: „Duhul Sfânt poate lucra prin lumina lui Hristos” („Lumina lui Hristos”, p. 10).

Citiţi Moroni 7:18–19 pentru a găsi cum ne sfătuieşte Mormon să privim lumina lui Hristos care este în noi. Puteţi marca expresiile sau cuvintele din aceste versete care arată că, atunci când căutăm cu sârguinţă să urmăm lumina lui Hristos, putem discerne între bine şi rău.

Referiţi-vă la lista pe care aţi făcut-o în jurnalul pentru studiul scripturilor la tema 5. Gândiţi-vă bine la punctele menţionate în lista voastră şi „căutaţi cu hărnicie în lumina lui Hristos” (Moroni 7:19) pentru a vedea dacă aceste lucruri vin sau nu de la Dumnezeu. Gândiţi-vă la întrebările următoare, care pot fi utile:

În ce măsură vă invită aceste lucruri să faceţi bine, să credeţi în Hristos, să-L iubiţi pe Dumnezeu şi să-I slujiţi?
Vă convinge vreunul dintre acestea „să [faceţi] rău… să nu [credeţi] în Hristos… să-L [tăgăduiţi sau] să nu-L [slujiţi] pe Dumnezeu” (Moroni 7:17)?
Simţiţi că ar trebui să înlăturaţi vreunul dintre aceste lucruri din viaţa voastră? Dacă este aşa, cum veţi face acest lucru?

Mormon a făcut promisiunea că, dacă alegeţi să înlăturaţi toate lucrurile din viaţa voastră care nu sunt bune şi căutaţi să „[puneţi] mâna pe fiecare lucru bun”, veţi deveni „ [copii] ai lui Hristos” (Moroni 7:19).

În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

Am studiat Mormon 7:1–19 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: