Mosia 26

Introducere

Potrivit celor consemnate în Mosia 26, unii nefiţii necredincioşi din generaţia care se ridica i-au influenţat pe membrii Bisericii folosind cuvinte linguşitoare şi i-au făcut să păcătuiască. Alma s-a rugat pentru a şti cum să îi judece pe aceşti membri în acord cu voinţa lui Dumnezeu. Domnul i-a revelat lui Alma modul în care membrii Bisericii trebuiau să răspundă pentru păcatele lor. Domnul a stabilit, de asemenea, condiţiile pocăinţei. Alma a învăţat despre dorinţa lui Dumnezeu de a-i ierta pe cei care se pocăiesc cu adevărat.

Mosia 26:1–6

Mulţi din generaţia care se ridică nu au credinţă şi păcătuiesc

Gândiţi-vă pentru un moment la următoarea întrebare: De ce credeţi că unii tineri nu au mărturie sau nu au mărturie puternică, deşi i-au ascultat pe profeţi sau au fost învăţaţi de părinţii lor?

Mosia 26 ne ajută să găsim răspuns la această întrebare. Studiaţi aceste versete şi răspundeţi la întrebările din următorul tabel (scrieţi răspunsurile în manual):

Mosia 26:1–2	Care sunt cele trei lucruri în care nu au crezut mulţi din generaţia care se ridica?
Mosia 26:3	Când avem o atitudine lipsită de credinţă, cum ne va influenţa faptul de a citi scripturile sau de a-i asculta pe profeţi?
Mosia 26:4	Care a fost unul dintre motivele principale pentru care oamenii nu au avut credinţă în Salvator şi nu s-au alăturat Bisericii?
Scrieți un principiu pe care l-aţi învăţat studiind aceste versete:

Expresia „tradiţiile strămoşilor lor” din Mosia 26:1 se referă la adevărurile Evangheliei transmise din generaţie în generaţie; expresia se referă câteodată şi la idei false (de exemplu, vezi Alma 9:16). Unul dintre principiile predate în Mosia 26:1–4 este: Pentru a dezvolta o mărturie, trebuie să dorim să credem şi să depunem efort personal.

Citiţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie, şi subliniaţi acţiunile necesare pentru a dobândi şi păstra o mărturie:

„Mărturia trebuie să fie îngrijită prin rugăciune făcută cu credinţă, ospătarea din cuvântul lui Dumnezeu din scripturi şi supunerea faţă de adevărul pe care l-am primit. Este periculos să neglijăm rugăciunea. Mărturia noastră este în pericol dacă studiem şi citim doar ocazional din scripturi. Ele reprezintă o hrană necesară pentru mărturia noastră…

Ospătarea din cuvântul lui Dumnezeu, rugăciunea spusă din inimă şi supunerea faţă de poruncile Domnului trebuie să aibă loc în mod consecvent şi permanent pentru ca mărturia voastră să crească şi să prospere” („O mărturie vie”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 127).

Observaţi faptul că, în timpul lui Alma, cei din generaţia care se ridica nu făceau lucrurile menţionate de preşedintele Eyring.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Din experienţa voastră, de ce este important să avem o atitudine plină de credinţă când ne rugăm, când citim scripturile şi când încercăm să ţinem poruncile?
2. Descrieţi o experienţă în care rugăciunea, studiul scripturilor sau supunerea faţă de porunci având credinţă v-au întărit mărturia.

Gândiţi-vă pentru un moment dacă aţi văzut vreodată persoane care să nu aibă o mărturie despre Evanghelie influenţând membri ai Bisericii. Citiţi Mosia 26:5–6 şi vedeţi modul în care cei necredincioşi i-au influenţat pe cei din Biserică.

Pe măsură ce continuaţi să studiaţi, vă poate fi util să înţelegeţi sensul declaraţiei din Mosia 26:6: „A fost potrivit ca cei care au făcut păcate, care erau din Biserică, să fie pedepsiţi [avertizaţi şi corectaţi] de către Biserică”. Aceasta însemnă că a fost necesar ca membrii răzvrătiţi din Biserică să fie judecaţi în conformitate cu păcatele lor şi să li se ofere ocazia să se pocăiască.

Mosia 26:7–39

Alma se roagă pentru a şti cum să-i judece pe cei care păcătuiesc.

Pentru a vă pregăti să studiaţi restul capitolului Mosia 26, imaginaţi-vă că sunteţi episcopul unei episcopii din care fac parte unii membri care au comis păcate grave. În calitate de episcop, aţi primit însărcinarea de la Domnul să-i trageţi la răspundere pe aceşti membri şi să-i ajutaţi să se pocăiască. Gândiţi-vă la modul în care i-aţi trata pe aceşti membri şi la cel mai bun mod de a-i ajuta.

Alma a avut de înfruntat o astfel de situaţie dificilă. Asemenea conducătorilor autorizaţi ai preoţiei din zilele noastre, el a avut responsabilitatea de a-i ajuta pe membrii Bisericii care comiseseră păcate grave să se pocăiască, să primească iertarea şi să redevină membri activi şi demni ai Bisericii. Citiţi Mosia 26:7–14 şi căutaţi modul în care a reacţionat Alma în această situaţie şi ceea ce a făcut pentru a primi un răspuns de la Domnul.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi de ce este important pentru noi să ştim că respectivii conducători ai preoţiei caută şi primesc îndrumarea Domnului atunci când îi ajută pe cei care au păcătuit.

Amintiţi-vă că Alma fusese un preot al ticălosului rege Noe înainte de convertirea sa. Citiţi Mosia 26:15–18 şi identificaţi ceea ce Alma şi poporul său au făcut pentru a se întoarce la Domnul şi binecuvântările pe care le-au primit de la Domnul.

Citiţi Mosia 26:29–30. Apoi, rezolvaţi unul sau ambele exerciţii:
1. Explicaţi de ce credeţi că următorul principiu trebuie înţeles de toată lumea, inclusiv de toţi cei care au comis păcate grave: Domnul îi va ierta pe cei care se pocăiesc în mod sincer.
2. Scrieţi-vă mărturia despre următorul principiu: Domnul îi va ierta pe cei care se pocăiesc în mod sincer.

După ce Alma s-a rugat pentru a fi îndrumat cum să-i ajute pe membrii Bisericii care comiseseră păcate grave, Domnul i-a dat instrucţiuni. El trebuia să le ofere membrilor oportunitatea de a se pocăi şi, dacă nu se pocăiau, ei nu mai trebuiau să facă parte din poporul Domnului. Aceste instrucţiuni ne ajută să înţelegem principiul pocăinţei. Citiţi Mosia 26:21–31 şi căutaţi detalii privind pocăinţa.

Pentru a vă ajuta să analizaţi ceea ce aţi citit în aceste versete, răspundeţi, în jurnalul pentru studiul scripturilor, la două sau mai multe dintre următoarele întrebări:
1. Cum aţi rezuma cuvintele Salvatorului din Mosia 26:23? De ce credeţi că este important să înţelegem că Salvatorul Însuşi a plătit pentru păcatele noastre?
2. Ce expresii din Mosia 26:21–31 ne arată încrederea pe care Salvatorul i-a acordat-o lui Alma în calitatea de conducător al preoţiei? În ce fel poate ajutorul unui conducător al preoţiei să îi sprijine pe cei care au comis păcate grave sau care au parte de ispite grele?
3. Ce credeţi că înseamnă să te pocăieşti „cu sinceritatea inimii [tale]”? (Mosia 26:29).
4. De ce credeţi că trebuie să-i iertăm pe alţii pentru a primi iertarea Domnului? (Vezi Mosia 26:31.)

Folosind propriile cuvinte, scrieţi un principiu pe care l-aţi descoperit în Mosia 26:21–31:

Chiar dacă aţi identificat un alt principiu sau aţi folosit alte cuvinte, aici sunt câteva exemple de principii predate în Mosia 26:21–31:

Episcopii şi preşedinţii de ramură Îl reprezintă pe Domnul atunci când ne ajută să ne pocăim şi să primim iertare.
Mărturisirea păcatelor noastre duce la iertare. (Toate păcatele trebuie mărturisite lui Dumnezeu şi păcatele serioase trebuie mărturisite conducătorului preoţiei care ne poate ajuta în procesul de pocăinţă.)
Trebuie să-i iertăm pe alţii pentru a primi iertarea Domnului.

Pentru a vă ajuta să analizaţi aceste principii, citiţi următoarele studii de caz. Selectaţi un studiu de caz şi scrieţi, în jurnalul pentru studiul scripturilor, cum pot versetele şi principiile pe care le-aţi studiat azi să îi ajute pe oamenii din situaţiile respective:
1. O tânără fată a comis un păcat grav şi îi este frică să-i spună episcopului ei.
2. Un tânăr băiat are dorinţa de a se pocăi, dar nu ştie cum s-o facă.
3. O tânără fată comite un păcat pe care l-a mai comis în trecut şi îi este teamă că Domnul nu o va mai ierta.
4. Un tânăr băiat decide să se pocăiască, dar refuză să ierte pe cineva care l-a jignit.
Alegeţi unul dintre principiile identificate în această lecţie şi meditaţi asupra modului în care îl puteţi pune în practică în eforturile voastre de a vă pocăi. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi modul în care puteţi pune în practică acest principiu.

Citiţi Mosia 26:37–39 pentru a descoperi ce s-a întâmplat când Alma a pus în practică sfatul Domnului. Experienţa lui Alma şi a poporului său ne învaţă că, dacă ne pocăim şi trăim în neprihănire, putem avea pace şi putem prospera.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

Am studiat Mosia 26 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: