2022
E ’ī’ite nō te ’oa’oa
Tēnuare 2022


« E ’ī’ite nō te ’oa’oa », Nō te pūai o te Feiā ’Āpī, Tēnuare 2022.

E ’ī’ite nō te ’oa’oa

E ’ite mai teie taure’are’a nō Heremani i te ’ite, te a’ia’i ’e te ’oa’oa i roto i te mau huru vāhi ato’a—’e ’ia ’itehia mai iāna, e fa’a’ite atu ’oia i te reira.

Hōho’a
taure’are’a tāne

Tē ha’a nei Patrick i ni’a i tāna mātini pere’o’o na’ina’i

Mau hōho’a nā Julian Klemm

Tē parau nei Patrick L., 16 matahiti, nō Bavière (Heremani) ē, tāna mau tuha’a ha’api’ira’a au roa i te fare ha’api’ira’a ’oia ho’i te nūmera, te ihitumu, ’e te hēmia. Teie ra, nō tōna au rahi i te ihi, ’ua hina’aro ’oia e fa’a’ite i te reira ia vetahi ’ē ma te pāpa’ira’a i te hō’ē buka nō ni’a i te ihitumu (te mau ito ahu (thermodynamique) iho ā rā ’e te ’āuri ’ōvāhine).

Tē hina’aro nei ’oia ’ia riro ’ei ’ī’ite (ingénieur) nō tōna tōro’a ’ohipa, te fa’ananeara’a i te mau tauiha’a ihi anoa ha’a mai te mau mātini pere’o’o uira. (Nō reira, te pū rahi a te feiā hāmanira’a pere’o’o uira a BMW ’e a Audi, tei te hō’ē noa hora ’e te ’āfa te ātea i tōna nohora’a).

E ’ere rā te ihi noa te vāhi i reira Patrick e ’ite ai i te mau mea pe’epe’e ’e te ’ana’anatae.

Te ihi ’e te ferurira’a

’Oia mau, e here rahi tō Patrick i te ihi, tōna rā ’ana’anatae tei ni’a a’e ïa i te mau tupura’a ’ohipa ’e te mau nūmera’a o te to’eto’e ’e te pa’ari.

« ’Ua pāpa’i au i te hō’ē buka nō ni’a i te ihitumu, i teienei rā, tē hāmani nei au i te hō’ē buka nō te moemoeā », tāna ïa i fa’ata’a mai. « Te buka tā’u e pāpa’i nei, nō ni’a ïa i te mau mea manamana ’e tō rātou ao. ’E i muri iho, tē vai ra te tahi mau feiā ’āpī e fa’a’āfaro i te mau fifi ».

’Ua fa’auruhia teie ’ōpuara’a tū’ati hope’a nō te here ïa o Patrick i te mau buka hōho’a moemoeā, mai te mau ’ā’amu nō Harry Potter ’e nō Percy Jackson. Te pāpa’ira’a i te buka ’ei ohipa ’apiti, e tuha’a ïa tā Patrick i rave i muri a’e i te paraura’a tōna metua tāne fēti’i iāna ē, e nehenehe te reira e riro ’ei ’ohipa ’ārearea mau. « ’Ua pe’e mai tōna ’oa’oa i ni’a iā’u », ’ua parau Patrick.

Hōho’a
taure’are’a tāne ’e te buka

’Ua arata’i teie ’oa’oa pe’e ia Patrick ’ia rave i te mea tāna i ’apo mai nō ni’a i te mau ture ’e te mau mea mau o te ao tāhuti nei ’e ’ia pāpa’i i te hō’ē buka nō te reira tumu. ’Ua hōro’a ato’a mai te reira iāna i te hina’aro e hāmani i te hō’ē ’ā’amu moemoeā fa’ahiahia. ’E ’aita e pāto’ira’a nō te reira. Mai te huru ra ia Patrick, e nehenehe te parau mau ’e te a’ia’i ’e te ’oa’oa e ’itehia i roto i te mau vāhi e rave rahi. ’E tē hina’aro nei ’oia e ’ite mai, e hāmani ’e e fa’a’ite i teie mau mea i te mau vāhi tei reira rātou.

Te ao nātura

’Ua māramarama maita’i Patrick e rave rahi mau mea nō ni’a i te mau ture o te ao tāhuti nei. Terā rā, tē hi’o ato’a nei ’oia i ni’a a’e i te mau tupura’a nō te hi’o mai i te a’ia’i o te reira.

« Tē ora nei au i pīha’i iho i te hō’ē uru rā’au », tāna ïa i parau. « ’O te pae maita’i ïa i te orara’a i roto i te hō’ē ’oire na’ina’i—e nehenehe noa ’outou e haere ’oi’oi atu i roto i te uru rā’au ’e ’ia ’ite mai i te hau i reira ».

Hōho’a
hi’ora’a nō te hō’ē ’oire i Helemani

E mea au nāna te mau ’ē’a e rave rau o te uru rā’au nō te hāhaere ’aore rā, nō te pere’o’o ta’ata’ahi iho ā rā. « E mea au nā’u e ta’ahi i te pere’o’o ta’ata’ahi. E pū tari’a te reira nō’u », tāna ïa i parau. « Tē ta’ahi rahi nei au te pere’o’o ta’ata’ahi. I te hō’ē taime, ’ua ta’ahi au e 1 200 kilometera [745 maile] i roto e piti hepetoma ».

Hōho’a
taure’are’a tāne ’e te pere’o’o ta’ata’ahi

E fa’auru te ihi i te ferurira’a o Patrick, ’e e fa’auru te pure i tōna vārua. « E ’itera’a pāpū pūai tō’u nō te pure », ’ua parau ’oia. « E nehenehe ’outou e paraparau i [te Metua i te Ao ra] i te mau vāhi ato’a ».

I te tahi taime e mea au nāna e hāhaere ’aore rā e ta’ahi i te pere’o’o ta’ata’ahi nā roto i te uru rā’au ’e tōna ’utuāfare tā’āto’a (māmā, pāpā, e piti teina ’āpī ’e e piti tuahine ’āpī) ’aore rā ’e tōna noa pāpā. Pinepine ’oia i te haere ’ōna ana’e. E ’ite noa mai rā ’oia i te hau ’e te a’ia’i i roto i te nātura.

Hōho’a
taure’are’a tāne e ta’ahi ra i te pere’o’o ta’ata’ahi

« E mea hāviti mau te mau hitira’a mahana i’ō nei », tē parau ra ’oia. « I te tahi taime e nehenehe ’outou e ’ite i te mau mou’a Alpes nā teie pae noa atu e mea ātea roa. ’E ’ia hiti mai te mahana, e fa’aho’a mai te reira, ’e te mau mou’a ato’a, e ’ite ’outou i teie ra’i ’ute’ute, ’e e mea nehenehe mau ».

Te tahi atu huru ’ite

Hau atu i te mau tupura’a o te ihi mau ’e te mau a’ia’i o te ao mau, e ha’afaufa’a ato’a Patrick i te parau mau—te huru parau mau e ’ite-noa-hia i roto ana’e i te pure.

Hōho’a
taure’are’a tāne ’e te fāito mātini pere’o’o

« E ’itera’a pāpū pūai tō’u nō te pure », ’ua parau Patrick. « Te tūturira’a i raro, te tūfenera’a i tō’u nā rima, te fa’aea-hau-ra’a ma te māniania ’ore, ’e i muri iho te purera’a. ’O te mea ïa tē vai ra tō’u ’itera’a pāpū rahi ».

Tē fa’ata’a nei ’oia ē, nō roto mai tōna ’itera’a pāpū i te tahi tuha’a nō te ’ohipa tei parauhia i roto i tōna ha’amaita’ira’a pātereareha. « Tē parau nei te reira ē, ’ia ha’amana’o noa tei te hō’ē noa pure te Metua i te ao ra i te ātea iā’u », tē nā ’ō ra ’oia. « E nehenehe ’oe e paraparau iāna i te mau vāhi ato’a. Tei reira ’oia nō ’oe i te mau vāhi ato’a, ’e e nehenehe ’oe e fāri’i i te mau pāhonora’a i te mau vāhi ato’a ».

Tē parau nei ’oia ē, tōna ’itera’a nō te fāri’i i te mau pāhonora’a nō te pure, ’ia rave ana’e ’oia i te tahi mau ta’ahira’a. « Tē putapū nei au i te Vārua Maita’i ma te pūai i roto i te tahi mau pure. ’Ia ha’amau ana’e au i te mau ’ōpuara’a ma te feruri maita’i, ’ia uiui au i te mau uira’a ma te feruri maita’i, ’ia pārahi au ’e ’ia ’ohipa vau ma te feruri maita’i mai tei parauhia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e ’ia tīa’i au ’e ’ia fa’ata’a i te taime nō te reira—’ia roa’a ana’e iā’u i te rave i te reira, e ’itera’a pāpū pūai noa tō’u ’e e putapū vau i te Vārua Maita’i ».

Tē ha’amana’o nei Patrick i te hō’ē taime ’a pūpū ai ’oia i te hō’ē pure ta’a ’ē mau. « Tē paraparau rahi nei tātou nō Iosepha Semita ’e nāhea i te 14ra’a o tōna matahiti ’ua pure ’oia ’e ’ua fāri’i i te pāhonora’a », tē parau ra ’oia. « ’E nō reira ’ua pārahi au i raro—’e ’ua haere roa ato’a vau i roto i te uru rā’au—’e ’ua pure. ’E ’ua fāri’i au i te pāhonora’a. I muri iho, ’ua ’oa’oa roa vau. ’E ’ua ha’apūai te reira i tō’u ’itera’a pāpū ».

Fa’a’itera’a i te mea tāna i ’ite

Mai tāna i ’imi nō te fa’a’ite i tōna ’ite ihitumu ’e tōna ferurira’a hāmani, tē ’imi ato’a nei Patrick i te fa’a’ite i tōna ’ite pae vārua.

I te 12ra’a o tōna matahiti, ’ua hōro’a ’oia i tōna taime nō te tauturu i te mau misiōnare rave tāmau. ’Ua ani ato’a ’oia i te hō’ē taime i te hō’ē hoa ’ia haere mai i tōna fare, nō te fāri’i i te mau ha’api’ira’a misiōnare. « ’Ua paraparau mātou nō ni’a i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. ’Ua ’ana’anata’e ’oia. ’Ua fa’aro’o maita’i ’oia ’e ’ua ’āmui mai ’e ’ua tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ua tai’o mātou i te Iakobo 1:5,, ’o tā Iosepha Semita i tai’o ato’a. ’E ’ua fa’atai’o vau iāna i te Iosepha Semita—’Ā’amu. ’Ua fa’aō roa mai ’oia ».

Tē fa’atura nei tōna mau hoa ha’api’ira’a i tōna fa’aro’o. « ’Aita rātou e parau ’ino nei i te ’Ēkālesia, tē pāturu nei rātou i te reira », tē parau ra ’oia. ’Ua turu ato’a mai tōna ’orometua nō te ha’api’ira’a fa’aro’o nō tāna fare ha’api’ira’a iāna. « Tē mana’o nei ’oia e mea maita’i roa, e fa’aro’o tō’u i te Atua ’e e tauturu ato’a mai ’oia iā’u ’ia fa’aoti i tā’u mau ’ōpuara’a ».

I muri iho, ’ia fa’aoti ’oia i tāna ha’api’ira’a ’e ’ia roa’a te fāito nō te ha’api’ira’a teitei, tē ’ōpua ato’a ra Patrick e tāvini i te hō’ē misiōni rave tāmau. « E fa’aineine pāpū vau iā’u ma te tai’ora’a i te ’Ia poro haere i tā’u nei ’evanelia », tē nā ’ō ra ’oia. « Tē hina’aro nei au ’ia ineine maita’i ’e ’ia tai’o, ’ia rave i te mau ha’api’ira’a, ’e ’ia rave ato’a i te taime nō te ’ohipa nā muri i te mau misiōnare ».

Hōho’a
taure’are’a tāne e pāpa’i hōho’a ra ’e e pāpa’i ra

E mea au nā Patrick e fa’anane’a i tōna ferurira’a. Tē pāpa’i ato’a ra ’oia i te hō’ē buka ’ā’amu moemoeā.

E autā’atira’a maita’i

’Ua ha’api’i mai Patrick ē, e rave rahi mau mea i’ō e mea « maita’i, te mau mea fa’ahiahia, te mau mea ro’o maita’i, ’e te mau mea poupouhia ra », ’e nō reira tē ’imi nei ’oia i te reira mau mea (Te mau Hīro’a Fa’aro’o 1:13). ’E ’ia ’itehia mai te reira iāna, e fa’a’ite atu ’oia i te reira.

I roto ānei i te ihi, te ferurira’a, ’aore rā te nātura, e ’ite mai ’oia i te ’ite fa’ahiahia ’e te a’ia’i rahi i te mau vāhi ato’a e fāriu atu ’oia. ’E e ’ite mai ’oia i te ’ite, te a’ia’i ’e te parau mau teitei roa a’e nā roto i tōna autā’atira’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.

Nene’i