2007
A faaamu i Ta‘u mau mamoe
Novema 2007


A faaamu i Ta‘u mau mamoe

Na roto i ta tatou mau hahaereraa tamau o te ava‘e i to tatou mau tuahine, e riro tatou i te hamani i te mau taamuraa no te here, te faahoaraa e te ti‘aturi.

Hōho’a

Te ti‘a’tu nei au i mua ia outou ma te haehaa e ia faaite ia outou te mau mana‘o o to‘u nei aau. E vahine huru iti noa vau, e mea na‘ina‘i o te tau‘a-ore-nei i te mau mea o teie nei ao area râ te Fatu, i roto i To’na aroha rahi, ua haamaitai ïa ia‘u i te mau rave‘a hau a‘e e te horo‘a faahiahia roa: oia ïa ua farii au i te hoê iteraa no te parau-mau o teie nei evanelia e i te huru mau o Iesu Mesia e Ta’na tusia taraehara. Ua ite au i te faaururaa o te arata‘iraa a te Varua Maitai mai te taime mau â vau i rae‘ahia’i hoê 14 matahiti i to‘u â faarooraa i te mau misionare e i te tai‘oraa i te Buka a Moromona. Te ahu noa nei â teie iteraa papû i roto i to‘u nei aau e e mea aueue-ore to‘u faaroo ïa. Ua haamaitai rahi mai teie horo‘a no te faaroo e no te iteraa papû i to‘u oraraa.

I teie mahana, te ti‘a’tu nei au i rotopu i te mau vahine o te ao nei tei hau atu i te maitai e te faahiahia e te ite nei au i te teimaha o te hopoi‘a e vai nei i ni‘a ia‘u i teie taime. Ua pure, ua tai‘o e ua feruri hohonu vau i te mau papa‘iraa mo‘a ma te imi i te faaururaa ia parau i te mea o ta te Fatu e hinaaro ia‘u ia parau atu ia outou i teie nei taime.

Ei peresideniraa no te Sotaiete Tauturu, ua tai‘o e ua feruri hohonu matou i te aamu e i te tumu o te Sotaiete Tauturu – to’na faanahonahoraa hoê roa o tei faanahonaho hanahanahia e te hoê peropheta a te Atua no te tavini e no te haamaitai i te mau vahine o te Ekalesia. Ua tae mai teie tumu matamua i faauruhia ei pahonoraa i te mau hiaai mărû o te aau o te mau vahine o taua anotau ra. Ua faanahonahohia no na tumu ateate e piti nei: no te haamaitai i te feia riirii e no te faaora i te varua.1

Ua faahiti iho nei te tuahine Beck i te hoê mea e nehenehe e e ti‘a i te mau vahine o teie Ekalesia ia rave maori râ, te horo‘araa i te tauturu.

A feruri na i te parau tumu i haapiihia i roto i te Ioane 21:15-17. Ui atura te Fatu ia Petero, « te rahi na to oe hinaaro ia‘u i teie… ? » Pahono atura Petero, « e te Fatu e, ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe ». Ua parau atura te Fatu ia’na, « a faaamu i ta‘u mau arenio ». Ui faahou maira te Fatu ia’na i te piti o te taime, « te hinaaro na oe ia‘u ? » Pahono faahou maira Petero e, « e te Fatu ; ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe ». Parau atura te Fatu ia Petero, « A tia‘i i ta‘u mau mamoe ». Ui faahou atura te Fatu no te toru o te taime, « te hinaaro na oe ia‘u ? » Pahono atura Petero, « e te Fatu, aore roa e mea e toe i te itea ia oe, ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe ». Ua parau atura Iesu ia’na, « a faaamu i ta‘u mau mamoe ».

Ei mau pîpî na te Mesia, te parau atoa nei tatou e, ua here tatou Ia’na. E nahea ïa tatou ia faaamu i Ta’na mau mamoe ?

Te hoê rave‘a o ta te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e rave no te faaamuraa i Ta’na mau mamoe maori râ, na roto ïa i te hahaereraa. « Te tumu no te hahaereraa o te paturaa ïa i te mau auhoaraa e te mau tuahine tata‘itahi e no te paturu, no te tamahanahana e no te faahoa ».2 No te rave faaotiraa i teie mau tumu, e ti‘a te mau orometua hahaere ia :

  1. Hahaere tamau i te tuahine tei faataahia (i te mau ava‘e atoa i roto i to’na utuafare mai te mea e nehenehe).

  2. « Tuatapapa i te mau hinaaro o te tuahine e to’na utuafare i te pae varua e i te pae tino ».

  3. « Horo‘a i te tauturu e tano ».

  4. « Horo‘a i te haapiiraa varua na roto i te hoê parau poro‘i o te ava‘e ».3

Ua haamaitai mai te Fatu i te mau vahine i te mau taipe mo‘a no te here, te tauturu aroha, te maitai e te aroha. Na roto i ta tatou mau hahaereraa o te ava‘e ei mau tuahine hahaere, e mana to tatou no te haamaitai i te mau tuahine tata‘itahi a faatoro ai tatou i to tatou here e i to tatou maitai e ia horo‘a i te mau horo‘a no te tauturu aroha e te aroha. Noa’tu eaha to tatou mau huru tata‘itahi, te vai nei ta tatou paato‘a rave‘a no te patu e no te faaamu ia vetahi ê.

Ua ora na vau i te mau fenua e rave rahi i te tuhaa Ropu e i te Pae Apatoa no te fenua Marite e i te mau motu no Caraïbes e i Paniola. Ua ite na vau i te mau hahaereraa i ravehia na roto i te faaroo na roto i te haere avaeraa poto e atea e aore râ na roto i te tereraa pereoo, mau pereoo utaraa taata, na ni‘a i te mau pereoo uira e auahi. To‘u hoa o Ana te hoê metua vahine apî i Costa Rica o tei rave i ta’na mau hahaereraa na roto i te faaroo i te mau ava‘e atoa, na roto i te haere avaeraa e rave rahi mau taime i raro a‘e i te ua u‘ana. Toru ahuru matahiti i muri mai, i teie taime e mama ru‘au oia, te rave tamau noa nei â i te ohipa hahaereraa. Ua haamaitai oia e rave rahi mau oraraa.

Na roto i ta tatou mau hahaereraa tamau o te ava‘e i to tatou mau tuahine, e riro tatou i te hamani i te mau ta‘umuraa no te here, te faahoaraa e te ti‘aturi. Mai te mea e faaroo tatou i te mau muhumuhu a te Varua e rahi to tatou mau feruriraa maitai no te mau hinaaro o te feia tei ro‘ohia i te ati. Mai te mea e rave tatou i te ohipa mai te au i te mau muhumuhu mo‘a e riro ïa tatou ei haamaitairaa no te feia tei roohia i te fifi. Titauhia râ tatou ia horo‘a – i ta tatou maa e i to tatou taime. Area râ, te faito tano o to tatou nei oraraa e ere ïa i te mea o ta tatou e farii i te mea râ o ta tatou e horo‘a. E mau rave‘a ta te mau orometua hahaere no te horo‘a a tauturu ai tatou i roto i te mau hinaaro o te pae tino, o te pae varua e o te pae emotionare o te tahi e te tahi.

A noho ai au i te hau Repubilita no Dominique, haere atura vau e hahaere i te hoê tuahine no mahuti noa maira na te fare ma‘i i muri mai i to’na fanauraa i te toru o ta’na tamarii. Ua hitima‘ue au i to‘u iteraa i to’na tino maitai e i to’na hau. E mea tamarii rii roa te tahi na tamarii e piti ! I muri noa mai i ta maua tau‘araa parau, ua faaite oia ia‘u i te tumu no to’na hau no te mea i roto i ta’na paroita i Saint Dominique, ua faataa te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te haere e tauturu ia’na no na mahana i muri mai. Ua ite oia e ua herehia oia.

E haere tamau mai to‘u na tuahine hahaere e hi‘o ia‘u e e hopoi mai i te maa ia ho‘i atu vau i te fare e ta‘u mau aiu fanau apî i San José, i Costa Rica.

Ua parau te peresideni Boyd K. Packer e, « e faarahi e e haamo‘a te taviniraa a te Sotaiete Tauturu i te mau tuahine tata‘itahi » e ua a‘o oia ia tatou « ia tavini i roto i te Sotaiete Tauturu hou te taviniraa i te tahi atu mau taatiraa e mau sotaiete mai teie atoa te huru ».4

E mauihaa maitai atoa te hahaereraa utuafare no te mau tutavaraa no te tape‘araa e no te faaitoitoraa. Teie ta te tahi feia apî paari i faaite:

« A tai‘o ai au i te parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua i roto i te Liahona, ua faaarahia mai au i ta‘u hopoi‘a no te hahaereraa. E hoa papû to‘u apiti area râ, e fifi to maua i roto i ta maua tabula ohipa. I taua po‘ipo‘i ra, ua opua vau i te niuniu haere i ta maua mau tuahine, ia tabula i te mau hora, e ia ite e tano anei teie mau hora no maua to‘u hoa hahaere. Area râ, aita i ti‘a i to‘u nei hoa teie mau tabula. Ua ani au i to‘u na hoa o to‘u fare faaearaa ia amui mai ia‘u i roto i taua mau hahaereraa ra area râ, eita atoa raua e vata. Ma te ite eita e ti‘a ia hahaere e o vau ana‘e ra, ua mana‘o vau ia niuniu no te faataime i teie mau hahaereraa area râ, ua rave au i te reira o vau ana‘e ra ia ore te reira e ravehia i teie â ava‘e.

« Ua tae atu vau i te fare o Alejandra e ma te taiă ua haafatata’tu vau i te uputa o to’na piha, ma te ite e aita vau i matau ia’na. E toparaa reo maitai to’na i roto i te niuniu, no reira vau i mana‘o ai e, ua ite paha vau ia’na i te fare pureraa. Ua fariihia vau e Alejandra na roto i te hoê tauahiraa mahanahana e te hoê mata oaoa. E mata apî teie ! I roto i ta maua tau‘araa parau, ua faaite Alejandra i to’na hiaai i te ho‘i i roto i te Ekalesia e ua ti‘aturi oia e e hahaerehia mai oia i teie mau ava‘e i mairi. E ua parau mai oia e, atahi ra oia a hahaere-faahou-hia mai ai. Ua aparau maua no ni‘a i te tahi mau parau tumu o te evanelia e ua horo‘a i to maua mau mana‘o no ni‘a i te Parau Poro‘i Hahaere o taua ava‘e ra. E ua faaoti oia i te haere i te pureraa i taua hepetoma ra. E ua na reira mau oia (e ua ta‘ita‘i atoa mai i to’na hoa here) !

« E mai reira mai, ua riro maua Alejandra ei na hoa maitai roa. E ere atura vau ei orometua hahaere faahou no’na area râ, e farerei pinepine maua hau atu i te hoê taime i te ava‘e. E e haere pinepine mai oia i te fare pureraa e i te pureraa pô utuafare e i te haapiiraa evanelia.

« Te vai nei to‘u iteraa papû puai no ni‘a i te hahaereraa utuafare i ta‘u i ora na na mua‘e. Te oaoa nei au no te arata‘iraa a te Varua Maitai e i ta’na mau muhumuhuraa aravihi o tei arata‘i ia‘u i te hoê hoa maitai e te here mai ïa Alejandra. Ua faaitoito-apipiti-hia maua na roto i teie nei iteraa e ua hinaaro roa maua i te reira no to maua haereraa i mua i te pae varua ».5

Ia utuutu maitai ana‘e te hoê tia‘i mamoe, e nehenehe rave rahi o te feia tei ihu haere noa e faaho‘i-faahou-hia mai. E nehenehe ratou e pahono mai i te hoê titauraa manihini ia ho‘i mai i roto i te aua.

I roto i te Moroni 6:4, ua a‘ohia u‘anahia mai tatou ia haamana‘o e ia faaamu i te feia o tei bapetizohia i roto i te Ekalesia a te Mesia.

Te parau poro‘i o te ava‘e o ta tatou e faaite i roto i taua mau hahaereraa ra e patu te reira i te faaroo e i te iteraa papû. E patuhia ïa te taata horo‘a e te taata e farii ra a opere maite ai ratou i te mau mana‘o e i te mau iteraa rau a aparau ai no ni‘a i te mau parau tumu o te evanelia, te mau papa‘iraa mo‘a e te mau haapiiraa a to tatou mau peropheta.

Hoê o te tahi atu haamaitairaa o te riroraa ïa ei hoa piri e ei patururaa e tupu i rotopu i na tuahine hahaere toopiti i roto i teie misioni. E haapii tatou te tahi e te tahi e e here tatou te tahi e te tahi a tavini apipiti ai tatou.

E nehenehe e e mea ti‘a ia tatou ia horo‘a i te tauturu mau. Te vai nei te mau hi‘oraa no te evanelia i roto i to tatou oraraa. Te vai nei ta tatou mau muhumuhuraa mo‘a no te faaitoito ia tatou ia rave i te maitai. E faaoti tatou i te haamaitai atu â i te hahaereraa. E nehenehe tatou e horo‘a i te maa i te pae tino e i te pae varua. E nehenehe e e mea ti‘a ia tatou ia pûpû i te taa- maitai-raa e i te haapiiraa i te parau haapiiraa. E nehenehe tatou e haamămă i te hiaai pae varua e ia faaamu i te mamoe. Te faaamuraa i te mamoe oia ïa te faaitoitoraa e te faaamuraa i te mau melo apî, te mea itoito rii e aore râ, i te mau melo itoito mau.

Ia riro ta tatou taviniraa ei mea itoito, ei mea mamû e ia ravehia ma te hinaaro mau, na roto i te aau tei î i te here no te Atua e no Ta’na mau tamarii. E mea ti‘a ia vai te tau‘araa mau no te haapa‘o i te nănă, no te ani ia haere mai i te Mesia.

O ta‘u ïa pure ia faaau tatou i te faarahi i te hoê fafauraa ia faatoro i to tatou rima no te here e no te aroha no te haamaitai, no te tauturu e no te faaitoito te tahi i te tahi a rave ai tatou i ta tatou mau hahaereraa utuafare ma te aau tae e te oaoa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Mau Nota

  1. A hi‘o History of the Church, 5:25.

  2. « Societe de Secours », tuhaa 3 no te Manuel d’Instruction de l’Eglise, Tome 2: Dirigeant de la Prêtrise et des Auxiliaires (1998), 202.

  3. Manuel d’Instruction de l’Eglise, Tome 2, 203.

  4. « The Circle of Sisters », Ensign, Novema 1980, 110, 111.

  5. Rata na te taata iho.

Nene’i