2007
Te mau metua vahine o tei ite
Novema 2007


Te mau metua vahine o tei ite

Te vai nei te faaururaa mure ore e te mana i roto i te aumetua-vahine-raa.

Hōho’a

I roto i te Buka a Moromona e tai‘o tatou no ni‘a i teie na 2000 feia apî tane hi‘oraa maitai e te mata‘u-ore, itoito e te puai. « Oia ïa, e taata parau mau ratou e te haapa‘o maitai, i haapiihia hoi ratou ia haapa‘o i te mau faaue a te Atua, e ia haere i mua ia’na ma te ti‘a » (Alama 53:21). Ua haamauruuru teie feia apî tane faaroo i to ratou mau metua vahine. Teie ta ratou i parau, « ua ite to matou mau metua vahine i te reira » (Alama 56:48). Te ti‘aturi nei au e ua ite atoa te mau metua vahine o te tapena Moroni, Mosia, Moromona e te tahi atu feia faatere rahi.

Ua titau te hopoi‘a a te mau metua vahine i teie mahana ia rahi atu â te ara maiteraa. Hau atu i te tahi noa’tu taime i roto i te aamu o te ao nei, te hinaarohia nei te mau metua vahine o tei ite. Te fanauhia nei te mau tamarii i roto i te hoê ao i reira ratou « e ere ho‘i i te taata ana‘e ra ta tatou e to nei, o te feia hau atoa râ, e te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei » (Ephesia 6:12).1 Tera râ, eiaha te mau metua e feaa. Mai te mea ua ite te mau metua vahine e o vai râ ratou, e o vai râ te Atua e ua rave i te mau fafauraa e o Oia ra, e roaa ïa ia ratou te mana rahi e te faaururaa no te maitai o ta ratou mau tamarii.

Te mau metua vahine o tei ite e fanau ïa i te mau tamarii

Te hinaaro te mau metua vahine o tei ite i te fanau i te mau tamarii. Noa’tu i roto e rave rahi mau peu tumu i roto i te ao nei, te « iti nei to ratou faufaa »,2 i roto i te peu tumu o te evanelia, te ti‘aturi noa nei â tatou i te fanau i te tamarii. Te mau peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau o tei paturuhia i teie nei mahana i roto i teie amuiraa ua parau ïa ratou e « te faaueraa a te Atua i Ta’na mau tamarii ia fanau faarahi e ia faî i te fenua nei, te vai maite noa ra ïa ».3 Ua haapii te peresideni Ezra Taft Benson e, eiaha te feia faaipoipo apî ia haamarirau i te fanauraa i te mau tamarii e « i roto i te hi‘oraa mure ore, te mau tamarii – e ere i te tao‘a noa, e ere i te ti‘araa noa, e ere i te roo noa – o ta tatou râ mau tao‘a faahiahia no te oaoa ».4

Te hiaai nei te mau tamahine faaroo a te Atua i te tamarii. I roto i te mau papa‘iraa mo‘a e tai‘o tatou no Eva (a hi‘o Mose 4:26), no Sara (a hi‘o Genese 17:16), no Rebeka (a hi‘o Genese 24:60), e no Maria (a hi‘o 1 Nephi 11:13-20) o tei faataa-atea-hia ia riro ei mau metua vahine hou te mau tamarii i fanauhia mai ia ratou. Vetahi mau vahine, aita teie hopoi‘a no te fanauraa i te mau tamarii i roto i te tahuti nei i horo‘ahia ia ratou area râ, mai ia Hana o te Faufaa Tahito ra, o tei pure tuutuu-ore noa ia fanau oia (a hi‘o 1 Samuela 1:15), te faufaa vahine tei faautahia i ni‘a i te aumetua-vahine-raa i roto i teie nei oraraa e te mau taipe no te metua-vahine-raa o tei roaa ia ratou i teie oraraa nei, e ti‘a ïa te reira e o ratou atoa i roto i te Ti‘a-faahou-raa (a hi‘o PH&PF 130:18). Te mau vahine o tei hiaai e o te ohipa nei no te farii i taua haamaitairaa i roto i teie nei oraraa ua fafauhia ïa e, e farii ratou i te reira i roto i te mau tau e amuri noa’tu, no te mea e mea mure ore te tau e amuri noa’tu, roa’tu â i te tahuti nei. Te vai nei te faaururaa mure ore e te mana i roto i te aumetua-vahine-raa.

Te mau metua vahine o tei ite e faahanahana ïa i te mau oro‘a e te mau fafauraa mo‘a

Te mau metua vahine o tei ite e faatura ïa ratou i te mau oro‘a e i te mau fafauraa mo‘a. Ua haere na vau i te hoê pureraa oro‘a i roto i te mau vahi vêvê roa o te fenua nei, ua faanehenehe mai te mau metua vahine i te mau ahu atu‘atu-maite-hia e te nehenehe noa’tu e ua haere avae mai ratou e rave rahi maile na te mau purumu repo puehu e vetahi ra na ni‘a mai ïa i te mau pereo‘o tahito roa. E afa‘i mai ratou i ta ratou mau tamahine vehihia i te mau ahu mâ e tei aurihia, e te mau rouru pahere maitai-hia ; e ta ratou mau tamarii tamaroa o tei ahu mai i te mau ahu uo‘uo e te taaamu arapo‘a e ua pa‘otihia to ratou rouru mai to te mau misionare. Ua ite teie mau metua vahine e te haere nei ratou i te pureraa oro‘a i reira te mau fafauraa e faaapîhia’i. Ua rave teie nei mau metua vahine e ua faatura i te mau fafauraa o te hiero. Ua ite ratou e, mai te mea eita ratou e faahi‘o ti‘a i ta ratou mau tamarii i ni‘a i te hiero, aita ïa ratou e faahiaai ia ratou i te mau fâ mure ore. E faaururaa e e mana to teie nei mau metua vahine.

E Aupuru te mau metua vahine o tei ite

E aupuru te mau metua vahine o tei ite. O teie ta ratou ohipa taa è tei faati‘ahia i raro a‘e i te mau faanahoraa no te oaoa.5 Te auraa no te parau aupuru oia ïa, ia haamaitai, ia atu‘atu e ia faatupu. No reira, e faatupu te mau metua vahine o tei ite i te hoê huru maitai i te pae varua e i te pae tino i roto i to ratou mau utuafare. Oia ho‘i, te aupuraa o te faanahoraa oraraa utuafare ïa. Tei roto i te faanahoraa oraraa utuafare te tunuraa maa, te pu‘araa ahu e te horoiraa i te mau farii maa repo e te tamaraa i te fare. Tei roto i te fare te mana e te faaururaa rahi a‘e o te mau vahine ; no reira, e mea ti‘a i te mau vahine o te mau mahana hopea nei ia riro ei mau vahine maitai a‘e i te pae no te faanahoraa oraraa utuafare i te ao nei. Te raveraa-amui i te ohipa e te mau tamarii i roto i te mau ohipa no te faanahoraa oraraa utuafare e faatupu ïa i te mau rave‘a no te haapii e no te rave i te mau faaauraa o ta te mau tamarii e tano ia rave ei hi‘oraa. Te mau metua vahine o tei aupuru e mau vahine ïa tei roa‘a te ite area râ, aita e faufaa to te ite o tei roaa ia ratou mai te mea aita o ratou e aravihi no te faariroraa i te utuafare ai vahi no te faatupuraa i te huru maitai i te pae varua. E mea maitai a‘e te tupuraa i roto i te hoê « fare nahonaho » e ia faahoho‘a te mau vahine i to ratou mau fare i te hoho‘a fare o te Fatu (a hi‘o PH&PF 109). E titau te aupururaa i te faanahonahoraa, te faaoroma‘i, te here e te ohipa. E tupu te tautururaa na roto i te aupururaa o te hoê ïa ohipa puai e te faaururaa i tuuhia i ni‘a i te mau vahine.

E feia faatere te mau metua vahine o tei ite

E feia faatere te mau metua vahine o tei ite. Ei hoa apiti no ta ratou mau tane, e arata‘i ratou i te hoê faanahonahoraa rahi e te mure ore. E opua teie nei mau metua vahine i te ananahi o ta ratou faanahonahoraa. E faanaho ratou i te mau misioni, te mau faaipoiporaa hiero, e te haapiiraa. E faanaho ratou i te pure, te mau tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, e te mau pureraa pô utuafare. E utuutu te mau metua vahine o tei ite i te mau tamarii ia riro ei feia faatere e ia riro ei mau hi‘oraa maitai e ti‘a i te feia faatere ia imi. Eita ratou e faru‘e i ta ratou faanahoraa ia hahi-ê i te mau faahemaraa totiare e i te mau haapiiraa a to te ao nei. Ua ite teie nei mau metua vahine paari i te maiti i ta ratou mau faaoaoaraa e ua fafau i te paruru i to ratou puai tei taoti‘ahia ia faaherehere i ta ratou faaururaa no te mau mea e hinaaro-roa-hia.

E mau orometua te mau metua vahine tei ite

E mau orometua tamau te mau metua vahine tei ite. No te mea eita ratou i te mau haapa‘o aiu, eita ratou e faaea ohipa-ore-noa. Ua faati‘a mai te hoê hoa ia‘u aita roa oia i haapii i te hoê ohipa i te fare pureraa hau atu i ta’na i haapii mai i te fare. E faatupu to’na na metua i te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a i te fare, te pure, te pureraa pô utuafare, te mau tamaaraa e te tahi atu mau putuputura no te haapii. A feruri i te mana e i te puai o ta tatou mau misionare ahiri aita te mau metua vahine i faariro i to ratou fare ei pû haapiipiiraa misionare. No reira te mau parau haapiiraa o te evanelia e haapiihia i roto i te PHM e mau hi‘opoaraa ana‘e ïa eiaha râ te heheuraa. O te faaururaa teie ; o te mana teie.

E mea iti ta te mau metua vahine tei ite e rave

E mea iti ta te mau metua vahine tei ite e rave. Aita ratou e vaiiho i te mea eita e faahotu i te maa maitai mure ore. Aita ratou e vaiiho ia rahi te ve‘a i roto i to ratou mau utuafare, te mau faaanaanataeraa, te mau faaoaoaraa o te ume i ta ratou mau tamarii i rapae i te fare. Te hinaaro nei te mau metua vahine o tei ite ia faaiti e ia aimamau iti noa i te mau maitai o te ao nei ia nehenehe ratou ia haamau‘a i te taime i pihaiiho i ta ratou mau tamarii – rahi a‘e te taime no te tamaa amui, rahi a‘e te taime no te rave-amui-raa i te ohipa, rahi a‘e te taime no te tai‘o-amui-raa, rahi a‘e te taime no te aparauraa, no te ataraa, no te himeneraa e no te faaiteraa i te hi‘oraa maitai. E ma‘iti maite teie mau metua vahine i te ore-roa-raa e maiti. Ta ratou fâ o te faaineineraa ïa i te u‘i tamarii e tae mai no te hopoi i te evanelia a Iesu Mesia i roto i te ao nei. Ta ratou fâ, o te faaineineraa ïa i te mau metua tane e mau metua vahine o te hinaaro i te patu i te basileia o te Fatu no na matahiti e 50 i muri nei. O tera te faaururaa ; o tera te mana.

E ti‘a papû te mau metua vahine o tei ite ma te aueue-ore i te mau mea ti‘a e te mau mea tano

Na vai e faaineine i teie mau tamaiti e tei mau tamahine o teie u‘i parau-ti‘a ? Na te mau vahine o te mau mahana hopea nei e rave i te reira – te mau vahine o tei ite e o tei here i te Fatu e o te faaite nei i te iteraa papû No’na. Te arata‘ihia nei tatou e te hoê peropheta na te Atua o tei pi‘i i te mau vahine o te Ekalesia ia « ti‘a papû ma te aueue-ore i te mau mea ti‘a e te mau mea tano i raro a‘e i te faanahoraa a te Fatu ».6 Ua ani ia tatou ia « haamata i roto i to [tatou] mau fare »7 i te haapii i te mau tamarii i te mau e‘a o te parau-mau. E mea ti‘a i te mau vahine o te mau mahana hopea nei ia riro ei mea maitai a‘e i roto i te ao nei i te patururaa, i te aupururaa e i te parururaa i te mau utuafare. Te ti‘aturi nei au e e rave ta tatou mau vahine i te reira e ia roa‘a te ite ia ratou ei mau metua vahine o tei « ite » (Alama 56:48). Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. A hi‘o Gordon B. Hinckley, « Standing Strong and Immovable », Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no tenuare 2004, 21.

  2. James E. Faust, « Challenges Facing the Family », Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no tenuare 2004, 2.

  3. « Te Utuafare : E poro‘i i to te Ao », Liahona, Atopa 2004, 49.

  4. To the Mothers in Zion, [pamphlet, 1987], 3.

  5. A hi‘o « Te Utuafare: E poro‘i i to te Ao ».

  6. .Gordon B. Hinckley, Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no tenuare 2004, 20.

  7. Gordon B. Hinckley, Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no tenuare 2004, 20.

Nene’i