2007
Ia faaamuhia i te parau maitai a te Atua
Novema 2007


Ia faaamuhia i te parau maitai a te Atua

E mea faufaa a‘e ia tatou ia hi‘o ti‘a i ni‘a i te mau parau haapiiraa, te mau parau tumu e te faaohiparaa i te mau haapapuraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta.

Hōho’a

I to‘u apîraa, e rave ohipa na vau i pihai iho i to‘u papa e to‘u mau taea‘e i te faaamuraa i te mau puaatoro e i te mau puaahoro fenua i roto i ta matou ‘[aua faaapu] ranch’ i te pae apatoa o Utaha e i te pae apatoerau no Arizona. Ua haapii to matou papa ia matou e, mai te mea e hinaaro matou i te haru e i te pauma i te hoê puaahoro fenua, e huri ïa matou i te hoê apu rima huero i roto i te hoê patete e ia ueue no te tahi rii maa tetoni. Aita e hi‘oraa e, tei roto anei te mau puaahora fenua i te hoê aua iti e aore râ, i te hoê aua aano ; e horo mai ihoa ratou no te amu i te maa. Ei reira ïa matou e tuu mărû ai i te tavaha na te upoo a tamaa noa’i ratou. E maere rahi to‘u no teie rave‘a ohie.

I te tahi atu mau taime, aita matou i rave i te hoê taime no te iriti mai te huero i rapae i te fare haaputuraa, e tuu ïa matou i te repo i roto i te patete e a ueue ai, no te haavare i te mau puaahoro fenua ia mana‘o e e maa teie na ratou. I to ratou iteraa e ua haavarehia ratou e faaea mai vetahi mau puaahoro fenua, area vetahi râ, e horo ê ïa ratou i te atea e eita roa ïa e nehenehe e haru faahou. I te tahi taime, tau rii mahana ia faaho‘i faahou mai i to ratou ti‘aturiraa. Ua haapii matou e, ia faaamu tamau noa matou i te mau puaahoro fenua, e mea ohie a‘e ïa ia faaohipa ia ratou e na te reira i horo‘a ia ratou i te maa e te puai rahi e titauhia.

Noa’tu râ, rave rahi mau matahiti tei mairi i to‘u nohoraa i te aua faaapu, e na roto i teie iteraa ta‘u i faahiti iho nei, ua arata‘i ïa te reira ia‘u a feruri ai au i te mau uiraa i muri nei: Eaha ta tatou, ei mau orometua e ei feia faatere i roto i te Ekalesia, e rave nei no te horo‘a faarahi i te maa no te parau haapiiraa e no te pae varua i te feia o ta tatou e tavini nei ?

Ua haapii Elder Jeffrey R. Holland e: « Aita te rahiraa o te mau taata e haere mai nei i te pureraa no te imi noa i te tahi mau ohipa apî o te evanelia e aore râ, no te farerei i te mau hoa tahito, noa’tu e e mea faufaa te reira. E haere mai râ ratou no te imi i te hoê iteraa pae varua. E hinaaro ratou i te hau. Te hinaaro ra ratou ia faaitoitohia to ratou faaroo e ia faaapîhia to ratou ti‘aturiraa. E hinaaro ratou ei haapotoraa, ia faaamuhia i te mau parau maitai a te Atua, ia haapuaihia e te mana o te ra‘i. O tatou atoa o tei piihia no te a‘o e aore râ, no te haapii e aore râ, no te arata‘i, te vaira ïa ta ratou mau tituaraa no te tauturu i te horo‘a i te reira, ma te maitai hau a‘e o te nehenehe ia tatou ia horo‘a ».1

Aita te Faaora e Ta’na mau tavini i haapii noa ia tatou i te faufaa o te tautururaa ia vetahi ê ia « faaamuhia i te mau parau maitai a te Atua » (Moroni 6:4) ; ua horo‘a-atoa-râ ratou i te faatereraa faauru e e mea nahea ia rave faaoti maite i te haapiiraa e i te arata‘iraa. I roto i te tuhaa 50 no Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau te vaira te tahi mau faahororaa o te nehenehe e horo‘a i taua huru haapiiraa faahiahia ra. I muri mai i te iteraa i teie mau pe‘ape‘a i vai na i roto i te mau amaa matamua o te Ekalesia i tahito ra, ua haapii te Faaora i te hoê pŭpŭ feia faatere i te rave‘a no teie nei mau fifi o ta ratou e faaruru atu. Ua haamata Ta’na haapiiraa na roto i te uiraa i te hoê uiraa faufaa roa: « No reira, te ani atu nei au o te Fatu ia outou i teie nei uiraa – i te aha outou i fatoro‘ahia’i ? » (PH&PF 50:13). Tei roto te pahonoraa a te Fatu i te irava 14: « Ia poro haere i ta‘u nei evanelia na roto i te Varua, oia ho‘i te Faaa‘o o tei tonohia’tu no te haapii atu i te parau mau ».

Te pahonoraa i te mau fifi o ta te feia mo‘a i faaruru i te matahiti 1831 hoê a ïa huru e ta tatou mau tamataraa o teie mahana – titauhia tatou ia haapii i te evanelia a Iesu Mesia na roto i te mana o te Varua Maitai.

I roto i te tuhaa 50 te vai ra e rave rahi mau taviri faufaa no te faaamuraa i te feia o ta tatou e haapii e o ta tatou e arata‘i nei. Te taviri matamu tei roto ïa i te faaararaa a te Faaora i roto i te buka « A poro i Ta‘u evanelia » (PH&PF 50:14, haapapûraa i apitihia’tu). Ua haapii te mau papa‘iraa mo‘a ma te ateate e, te evanelia o ta tatou e haapii atu e ere ïa i « te paari o te ao nei » (Mosia 24:7) area râ o « te parau haapiiraa ïa a te Mesia » (2 Nephi 31:21). A tauahi ai te evanelia a Iesu Mesia i te mau parau mau atoa, aita râ te mau parau mau atoa i aifaito i roto i to ratou mau faufaa.2 Ua haapii te Faaora e Ta’na evanelia, te matamua e te rahi hoi, o Ta’na ïa tusia rahi no te taraehara. Ua riro atoa ta’na evanelia ei titau manihiniraa no te farii i te mau haamaitairaa o te Taraehara na roto i te faaroo oia te Mesia, te tatarahapa, te bapetizoraa, te fariiraa i te Varua Maitai, te faaoroma‘iraa ma te faaroo e tae noa’tu i te hopea.3

Mai ta‘u i haapii i to‘u apîraa, taua huero ra, e mea au roa ïa na ta matou mau puaahoro fenua i te patete no te repo fenua, ua haapii atoa mai au e, taua huero ra e faatupu rahi ïa oia i te matie, e e mea faatupu a‘e te matie i te ota [paille]. E nehenehe e paru i te hoê puaahoro fenua ma te ore e faaamu ia’na. Ei mau orometua e ei feia faatere, e mea faufaa a‘e ia tatou ia hi‘o ti‘a i ni‘a i te mau parau haapiiraa, te mau parau tumu e te faaohiparaa i te mau haapapuraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei i te haamau‘araa i te taime i ni‘a i te mau tumu parau e te mau mea e ere i te mea faufaa roa.

Ei orometua haapii, ua haapii mai au e, te aparauraa i roto i te hoê piha haapiiraa niuhia i ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia e mea faufaa‘e ïa i te aparauraa i te mau tumu parau mai te aamu no te oire tahito o Zarahemela i ni‘a i te hoho‘a fenua o teie mahana. Ei taata faatere, ua haapii mai au e, e mea faufaa roa te mau putuputuraa na te feia faatere mai te mea e huri tatou i ta tatou matamehairaa i ni‘a i te tautooraa no te amuiraa i te taato‘araa no te patu i te faaroo i roto i te Mesia e i te haapuairaa i te mau utuafare, eiaha noa râ i te faatanotanoraa i te talena ohipa.

I roto i te mau parau a te Fatu o te tuhaa 50, te hoê ïa parau faaararaa e mai te mea e haapii tatou « mai te mea i te tahi rave‘a ê atu ra », i te rave‘a o ta te Fatu i faaite maira, « e ere ïa i ta te Atua » (PH&PF 50:18). Ua haapii te Fatu ia tatou o te tavini nei i roto i te Ekalesia e « eiaha’tu ta ratou parau e faaite atu maori râ, i ta te mau peropheta e te mau aposetolo i papa‘i ra, e tei reira o te haapiihia mai ia ratou e te Faaa’o na roto i te pure faaroo ra » (PH&PF 52:9). Te auraa o te parau te peeraa i te faaararaa a te Faaora ia « poro i Ta’na evanelia » o te titauraa ïa ia ta‘oti‘ahia te mau piha haapiiraa o ta tatou e haapii atu e aore râ, te mau putuputuraa o ta tatou e arata‘i i te haapiiraa i te faaroo e i te tatarahapa ?

Ua pahono te peresideni Henry B. Eyring i te hoê uiraa mai te reira te huru ma te parau e: « Eita roa ïa. To’na râ auraa ra, e mea ti‘a ïa i te orometua haapii e te feia o te haere atu e faaroo ra ia vai tamau noa te hiaai no te faahaere i te Varua o te Fatu i roto i te aau o te mau melo o te piha haapiiraa no te faahotu i te faaroo e i te hoê faaotiraa ia tatarahapa e ia mâ ».4

Te piti o te taviri no te haapapu i te feia o ta tatou e haapii e o ta tatou e arata‘i ra e e « faaamuhia i te parau maitai a te Atua » (Moroni 6:4) e itea’to‘ahia i roto i te faatereraa a te Faaora « no te poro i ta’na evanelia na roto i te Varua oia hoi te Faaa’o o tei tonohia’tu no te haapii atu i te parau mau » (PH&PF 50:14, haapapûraa i apitihia’tu ). Aita atoa te mau parau a te Faaora i faau‘e noa ia tatou ia pee i te arata‘iraa a te Varua a faaineine ai e a haapii ai tatou, te haapii atoa maira Oia e o te Varua ïa te orometua faufaa a‘e i roto i te mau ti‘araa’toa.

Ua haapii te peresideni Joseph Fielding Smith e: « E mana to roto i te Varua o te Atua i te parauraa i te varua o te taata ia faaite i te parau mau ma te manuïa rahi e te maramarama i te parau mau e faaitehia na roto i te farereiraa te tahi taata i te tahi e tae roa’tu i te mau ve‘a o te ra‘i ».5

Tau ava‘e i mairi a‘e nei, ua haere atu vau i te hoê putuputuraa haapiipiiraa e e rave rahi mau Huimana Faatere tei a‘o mai. I muri mai i to’na mau mana‘o no ni‘a i te haapiiraa maitai roa o tei horo‘ahia mai, ui maira Elder David A. Bednar teie uiraa: « Eaha te mau mea o ta tatou i haapii mai o tei ore i parauhia ? » I reira, parau maira oia e, hau atu i te aporaa i te a‘oraa tei horo‘ahia mai e te feia o tei a‘o mai e aore râ, o te a‘o mai a raua‘e, e mea ti‘a atoa ia tatou ia faaroo maite e ia papa‘i i te mau faaururaa parau-ore-hia horo‘ahia mai e te Varua Maitai.

Teie i muri nei te tahi mau parau a‘o no ô mai i to tatou peropheta, te peresideni Gordon B. Hinckley no ni‘a i te haapiiraa a te Varua: « E mea ti‘a ia tatou ia… faaue i to tatou mau orometua ia haapii ma to ratou atoa aau, eiaha râ no roto mai i te buka, ia faaite i to ratou here i te Fatu e no teie ohipa maitai e ia faaama i roto i te aau o te feia o ta ratou e haapii ra ».6

E hopoi atoa mai te mau parau a te Fatu i roto i te tuhaa 50 o Te Parau Hapiiraa e te Mau Parau Fafau i te hoê rave‘a faauruhia na roto i te reira tatou tata‘i tahi e nehenehe ai ia faaau i te maitairaa o ta tatou haapiiraa, ta tatou arata‘iraa e i te ite. I roto i te irava 22 e tai‘o tatou, « no reira, o oia o te a‘o atu e o te farii mai, ua ite ïa raua te tahi i te tahi, e e haamaitaihia raua toopiti e e oaoa apipiti hoi raua ».

E au mau taea‘e e au mau tuahine here e, ma to‘u aau atoa, te pure nei au ia atuatu maite tatou paato‘a i te faaamuraa i te feia o ta tatou e haapii atu e i te feia o ta tatou e arata‘i na roto i te faaitoitoraa ia ratou i te pane e i te pape ora e iteahia i roto i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. « A Teacher Come from God », Ensign, Me 1998, 26.

  2. A hi‘o Ezra Taft Benson, « A New Witness for Christ », Ensign, Novema 1984, 6.

  3. A hi‘o PH&PF 33:11-12 ; 39:6 ; 76:40-42 ; 3 Nephi 27:13-22.

  4. « Te hoê pŭpŭ autahu‘araa », Ensign, Novema 2006, 43-45.

  5. Doctrines of Salvation, haaputuhia e Bruce R. McConkie, 3 buka (1954-56), 1:47-48.

  6. Teachings of Gordon B. Hinckley, 1997, 619-20.

Nene’i