2007
Ia ora na roto i te Faaroo, Eiaha râ i te Mata‘u
Novema 2007


Ia ora na roto i te Faaroo, Eiaha râ i te Mata‘u

Ia maiti tatou ia pee i te Mesia na roto i te faaroo eiaha râ e maiti i te tahi atu haere’a na roto i te mata’u, e haamaitaihia ïa tatou no ta tatou maitiraa.

Hōho’a

E ta’u mau taea’e e mau tuahine here, te amui nei au ia outou i te faaiteraa’tu i to’u here e i to’u paturu i te Peresideni Eyring e i to’na utuafare. Ua pii te Peresideni Hinckley ia’u ‘ei tavini i roto i te Pŭpŭ Ahuru ma Piti i te ahiahi mahana maha ra. Aita e tia ia’u e faaite atu i te mau mana’o huru rau ato’a ta’u i farii mai reira mai â. Ua tupu te mau po taoto-ore e te pure u’ana e rave rahi. Tera ra, ua hau to’u feruriraa i te iteraa e, o te Peresideni Hinckley ïa te peropheta, e te pure nei te meloraa o te Ekalesia no’u e no to’u utuafare.

Aita vau i nehenehe e parau i to’u mana’o o te taata rava’i ore au. I to’u piiraa ei Huimana Faatere i te ava’e Eperera matahiti iva ahuru ma ono, mai reira ato’a to’u mana’o no to’u huru rava’i ore. Ua haapapu mai te Taea’e Neal A. Maxwell ia’u e, te titauraa faufaa roa’e no tatou ato’a o te tavini nei i roto i te Basileia, maoti ra ia au maitai i te faaite-papu-raa’tu no nia i te mo’araa o te Faaora. I reira, ua farii au i te hau, e ua parahi mau â taua hau ra ia’u nei no te mea e, ua here au i te Faaora e, ua roaa ia’u te mau iteraa pae varua o tei faatia mai ia’u i te faaite papu no nia ia’na. Te oaoa nei au i te faaiteraa’tu no nia ia Iesu Mesia i to te ao paatoa (hi‘o PH&PF 107:23), noa’tu to’u huru rava’i ore.

I roto i te Buka Fafau, tufaa ono ahuru ma va’u, na irava pae e te ono, e tai’o tatou :

« Inaha o teie hoi te parau a te Fatu ia outou, O outou o ta‘u mau tavini nei.

« No reia, ia oaoa, e eiaha e mata‘u, no te mea tei pihai iho ïa vau, o te Fatu, ia outou na, e e ti‘a noa hoi i pihai iho ia outou na ; e e faaite atu outou i te parau no‘u nei, oia o Iesu Mesia, oia te Tamaiti a te Atua Ora, e i vai na hoi au, e te vai nei Vau, e e riro hoi au i te tae mai ra. »

Te titau nei au i te Varua Maitai a a’o ai au ia outou i teie poipoi Sabati.

To’u mana’o puai roa na roto i ta’u fariiraa i teie piiraa, maoti ra ia ora tatou na roto i te faaroo eiaha râ na roto i te mata’u e tia ai. I Timoteo piti, te parau ra te Aposetolo Paulo no ni’a i te faaroo o to Timoteo metua vahine paari o Roiti e i to’na metua vahine o Eunite, a na o ai Paulo e:

« E ere hoi i te aau tauâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai » (2 Timoteo 1:7).

Ma te faatura, te ite nei au i te mau metua tupuna i te tahi pae o te paruru o tei horo’a i te mau mea ato’a i anihia ia ratou no te patu i te Basileia o te Auta i nia i te fenua.

Ua mauruuru vau e, i to’u oraraa atoa, ua haaatihia vau e te mau taata o tei here i te Faaora. Ua î to’u aau i te mauruuru i to’u utuafare. To’u hoa faaipoipo, o Mary, o te oaoa ïa o to’u oraraa. Na to’na puai pae varua, to’na hi’oraa maitai parau-tia, to’na huru ataata, e to’na paturu i haamaitai tâmau ia’u. Ua riro ta maua na tamarii e toru e to ratou mau hoa faaipoipo ei oaoaraa rahi, e ta maua na mootua e iva, auê ia haamaitairaa no maua. Ua tamahanahanahia mai maua o Mary e to ratou faaroo, to ratou mau pure, e te faatere-parau-tia-raa i to ratou oraraa.

Ia feruri au i to’u apiraa ra i Logan, i Utaha (o te vahi ïa no Cache Valley tei herehia e te Taea’e Perry), e ite ai au i to’u fana’oraa i te paari i roto i te utuafare maitai, oia hoi, to’u metua vahine parau-tia o tei î i te faaroo, to’u metua tane here, to’u tuaana e hi’oraa maitai e te hoa e te tauturu ia’u, e i to’u tuahine here e te paturu. Ua mauruuru ato’a vau i te aravihi e te itoito o ta’u mau feia faatere i roto te Ekalesia, ta’u mau orometua, te mau raatira, e te mau hoa ato’a o tei riro ei mau hi’oraa maitai ia’u.

Ei tamaroa, ua tavini au i te misioni i Peretane, e ua riro te reira ei tau faufaa rahi roa i roto i to’u oraraa. Te mana o te hoê mau peresideni mitioni itoito, o te hoê ïa o te mau semeio o te evanelia i faahoihia mai. Tau hebedoma a’e nei, ua farii au i te tareta no to’u mahana fanauraa, no o mai ïa i te hoê tuahine ta matou i haapii i Gloucester, fenua Peretane. E mea maoro roa aita vau i faarii te parau no’na. Ua faaite mai oia ia’u e, e melo itoito oia e to’na hoa faaipoipo, e ta raua e ono tamarii e e piti ahuru na mootua, ua fanauhia i roto i te ekalesia. O tera ïa paha te tareta mahana fanauraa maitai roa ta’u i farii.

Ua faaru’e maua o Mary i Utaha no ta’u haapiiraa ture fenua i Californie. Te opua ra maua e ho’i i Utaha ia oti te haapiiraa, area râ ua faauru mai te Varua ia parahi maua i Californie. E toru ahuru ma toru matahiti ta maua faaearaa i reira, e ua paari ta maua mau tamarii i reira. Ua rau ta maua taviniraa i reira. Ua here maua i te taa-ê-raa i te mau melo te tahi e te tahi, e i to ratou itoito i te evanelia o Iesu Mesia. E mauruuru â vau e a muri noa’tu no te Feia Mo’a maitatai i Californie o tei riro ei mau hi’oraa maitai i roto i to’u oraraa.

Ua rahi ta’u mau haamaitairaa na roto mai i ta’u taviniraa ei Hitu Ahuru no te maororaa e ahuru ma hoê matahiti e te afa. A faaru’e ai au e te Pŭpŭ ra, te faaite nei au i to’u mau Taea’e i to’u here e te mauruuru no ta ratou itoito i te Basileia o te Atua i nia i te fenua – no to ratou faaroo e te hamani maitai. Ua hinaaro vau ia ite ratou i ta’u oaoa a tavini ai pihai iho ia ratou.

Ua here au i te mau Taea’e ta tatou e paturu nei ei mau peropheta, ei mau hi’o, e ei mau heheu parau ma to’u aau atoa. Ua tutava vau i te haamama i to ratou hopoia. Ua mauruuru vau i te Peresideniraa Matamua e i te Tino Ahuru ma Piti no to ratou oraraa tia e i te hi’oraa maitai, te faaoromai, te haapiiraa, te maru, te itoito i mua i to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesi e i Ta’na evanelia i faaho’ihia mai. Ua mauruuru vau i ta te Atua piiraa ia Iosepha Semita ia riro ei peropheta e na roto ia’na te îraa o te evanelia i faaho’i-faahou-hia mai.

Na to’u iteraa ei Huimana Faatere i faaî i to’u aau i te mauruuru no te faaroo e no te maitai o te mau Feia Mo’a i nia i te ao atoa. E piti matahiti ta maua taviniraa i te fenua Filipino. I Eperera matahiti 1961, ua tono te peresideni Hinckley, e tauturu ïa oia i te Tino Ahuru ma Piti i taua taime ra, i te mau misionare matamua i Manila. Hoê ana’e ïa taata Filipino tei mau ra i te Autahuaraa. I teie mahana, fatata e ono hanere tauatini rahiraa melo i reira. E ere to ratou mau oraraa i te mea ohie, e aita a ratou te mau taihaa ato’a, area râ ua here ratou i te Faaora. E mea puai te Evanelia i te faariroraa i to ratou oraraa ei maitai a’e. Auê ïa haamaitairaa rahi te taviniraa i rotopu ia ratou.

E toru atoa matahiti ta maua taviniraaa i te mau Motu Patitifa. E rave rahi te mau papairaa mo’a no nia i te mau fenua moana. E mea faufaa e, fatata te hoê i nia i te maha o te mau taata polinesia, e mau melo ïa o te Ekalesia. E mea tuiroo rahi to ratou faaroo e te puai i te pae varua. Tei Vava’u i te mau fenua Tonga maua te tuahine Cook i te hoê taime. I roto i te amuiraa titi, ua a’o vau no nia i te peeraa i te Peropheta. I te tamaaraa i muri iho i te amuiraa, te parahi ra vau i pihai iho i te hoê taata paari e te tuiroo, e pateriareha ïa. Ua faaite mai oia i to’na mauruuru i te faarooraa i ta te Peropheta e haapii ra. Ua faatia mai oia ia’u i te aamu. E fenua huru iti o Vava’u, e i te rahiraa o te taime ua ravai te ûa, te vai ra râ te mau tau pa’urâ. Tei raro a’e te tai i te mau mato teitei. Ia pau te pape, hoê noa ana’e rave’a no te roaa i te pape e ora ai. Mai mutaa ihora, ua ite ratou e, e topa te pape mai nia atu na roto i te mau ofai i roto i te mau mou’a, e e piha’a mai i roto i te miti.

E hoe te mau taata Tonga i to ratou mau vaa, a tia ai te hoê taata paari i muri i te vaa ma te ma’imi i te pape. E ineine te mau tane apî aito ra i te hopu hohonu i te miti ma te afa’i i te vairaa pape. Ia tae ratou i te vahi tano, e faatoro ai te taata paari i to’na na rima e piti ato’a ra i nia i te ra’i ra, o tera ïa te tapa’o. E hopu atura te mau aito i te hohonuraa miti ma te faaî i te vairaa i te pape ora ra. Ua faaau teie pateriareha i taua peu faaora ra i te pape ora o te evanelia o Iesu Mesia, e te taata paari e au ïa i te peropheta o te Atua i ni’a i te fenua nei. Ua parau oia e, te pape, e mea mâ e te ora, e i roto i te tau pa’urâ, e mea faaora ïa. E ere ra te mea ohie i te ma’imi. E mea itea-ore te reira i te mata matau ore. Ua hinaaro teie pateriareha i te ite i te mau mea ato’a ta te peropheta e haapii ra.

Te ora nei tatou i roto i te tau fifi. Te hinaaro roa nei to te ao i te pape ora, oia ïa te evanelia a Iesu Mesia. E mea tia ia tatou ia haroaroa i te peropheta a faaoti ai i te mau maitiraa. Na ta’u iho mau papairaa i faaite e, ua haapuai tâmau te Peresideni Hinkley i te parau no ni’a i te faaroo i te Fatu, o Iesu Mesia. Te piti o ta’na parau pinepine roa, o te haapuairaa ïa i te mau utafare, e i te faatupuraa i te ohipa faaroo i roto i te fare. Ua parau e ua parau faahou oia e, ia haapao tatou i te hoê parau tumu, e roaa ïa ia tatou te iteraa papû no nia i te parau mau o taua parau tumu ra, ei reira e haapuaihia ai to tatou faaroo.

Te ite nei au e, e rave rahi o outou te peapea nei i te faa’amuraa i to outou mau tamarii i teie tau fifi, e i te haapuairaa i to ratou faaroo. A haamata ai maua to’u hoa faaipoipo i ta maua utuafare i Californie, hoê â ïa peapea ta maua. I te taime faufaa roa, te Taea’e Harold B. Lee, e melo ïa oia i te Ahuru ma Piti i te reira taime, ua a’o oia i te mau melo o to matou titi e, e tia ia matou ia faa’amu i ta matou mau utuafare na roto i te parau-tia mai te mea e:

  1. E pee tatou i te peropheta.

  2. E haamau i te varua mau o te evanelia i roto i to matou aau e i to matou utuafare.

  3. E riro ei maramarama i mua i to matou taata tupu.

  4. E rotahi to matou mata i ni’a i te mau oro’a e te parau tumu o te hiero. (Hi‘o PH&PF 115:5 ; Harold B. Lee, « Your Light to Be a Standard unto the Nations », Ensign, Atete 1973, 3-4.)

A haapao ai matou i taua a’o ra, ua puai a’e to matou faaroo e ua iti a’e te mata’u. Te tiaturi nei au e, e tia ia tatou ia faa’amu i te mau tamarii i te mau vahi ato’a o te ao nei mai te peu ra e, e haapiihia ratou i te mau parau tumu o te evanelia i roto i te utuafare.

Te ohipa misionare ïa te hoê ohipa e ora ra te mau melo na roto i te faaroo, eiaha ra na roto i te mata’u. Hou vau a piihia ai i roto i te Peresideniraa o te Hitu Ahuru i te hoê no Atete o teie matahiti, ua tavini na vau i roto i te Pŭpŭ Faatereraa Misionare e ono matahiti te maoro, e e toru matahiti te maoro ei Faatere Rahi i raro a’e i te Taea’e M. Russell Ballard, o tei tavini ei Tia Faatere Rahi o te Apooraa Misionare Teitei.

Ua faaite mai te tahi mau peresideni misioni ia matou e, e rave rahi mau melo o tei tapunihia i to ratou mau taata tupu. Aita roa ratou e faaite nei e o vai ra ratou, e eaha ra ta ratou i tiaturi. Ua titauhia ia tatou te amuiraa mai rahi a’e a te mau melo i te opereraa i te parau poro’i o te Faahoi-faahou-raa mai. Na Roma pene ahuru irava 14 e tatara mai :

« Eaha ra te taata nei e tia ’i ia tiaoro atu ia’na [te Faaora], i tei ore i faaroohia e ratou ra ? e eaha hoi ratou e tia ’i ia faaroo ia’na, i tei ore ratou i ite ia’na ? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore ? »

Tei te irava ahuru ma pae te parau nehenehe a Isaia:

« O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai ra e ! » (hi‘o atoa Isaia 52:7).

Ua itehia e, e titauhia te mau melo ia faanuu i te avae e ia faaroohia to ratou reo ia roaa ana’e ia ratou teie haamaitairaa.

Ua faaite-matamua-hia te buka ra Ia poro haere i ta’u nei evanelia : Te hoê arata‘i no te ohipa misionare, i te ava’e Atopa 2004. Ua haamata te Peresideni Hinckley i teie ohipa na roto i ta’na aniraa i te mau misionare ia haapii mai i te mau haapiiraa e ia haapii atu i te mau parau tumu na roto i te Varua. Ua tauturu rahi mai te mau melo ato’a o te Peresideniraa Matamua e o te Tino Ahuru ma Piti. Ua mana’o maua o te Taea’e Ballard e, ua iritihia te haamaramarama o te ra’i ra e ua manii mai te faaururaa no ô mai i te Fatu no te hamani i teie buka faufaa roa. Ua hau atu i te hoê milioni e te afa o te buka A Poro Haere i Ta’u Nei Evanelia i roaahia e te mau melo o te Ekalesia. E niu faahiahia te reira e ua riro te mau misionare ei mau orometua puai e tei î i te varua. Tera râ, mai te mea e faati’a tatou i ta te Peresideni Hinckley i ani mai, e mea tia i te mau melo ia ora na roto i te faaroo, eiaha ra na roto i te mata’u, i te opereraa’tu i te evanelia i to ratou taata tupu.

I roto i to tatou mau piiraa, e mea tia atoa ia ora tatou na roto i te faaroo, eiaha ra na roto i te mata’u.

Te tavini nei ta maua tamahine o Kathryn ei peresideni o te Paraimere i roto i to’na paroita i Roto Miti. Ua haere maua to’u hoa i ta’na pureraa i te mahana Sabati ra no te hi’o i te Faaiteraa Paraimere i te Pureraa Oro’a, tei parauhia “E Pee au ia’na ma te Faaroo.” Ua oaoa rahi au i te faarooraa i ta te mau tamarii taioraa i te mau papairaa moa e te mau aamu amuihia mai e te mau himene, e haamauhia no ni’a i te faaroo i te Mesia.

I muri iho i te pureraa, ua ui atu vau ia’na no ni’a i to’na piiraa. Faaite mai nei oia e, i te matamua, ua teimaha roa, e mea rahi te mau fifi. Tera râ, ua faaoti te persideniraa ia haapuai i te here, te faaroo, e te pure. Tupu vitiviti mai ihora te mau faaururaa no ni’a i te hoê tamarii, e aore râ te hoê utuafare. Ua monohia te au ore i te here. A haroaroa ai ratou i te faaururaa a te Varua, ua faarii te Paraimere i te hau e te maru, e te tupu ra te haapiiraa evanelia mau.

Na to tatou faaroo ia Iesu Mesia e paturu ia tatou i te maaraa porumu o te tereraa o te ora. O te parau tumu matamua ïa o te evanelia. Ahiri aita te reira, e heehee noa ïa ta tatou huira i te maaraa porumu, e e pau te taime e te haere-ore-raa. O te Mesia ïa tei ani mai ia pee ia’na e ia horo’a ia’na to tatou hopoi’a e ia hopoi i ta’na zugo, « Te mărû nei hoi [ta’na] zugo e te mâmâ nei [ta’na] hopoi’a » (Mataio 11:30).

Aora roa e i’oa ê atu i raro i te ra’i ra e ora ai te taata (hi‘o Te mau Ohipa 4:12). Ia rave tatou i to’na i’oa i ni’a ia tatou e ia faarii i to’na hohoa e tia ai, e ia tae mai Oia, mai ia’na ïa tatou (hi‘o 1 Ioane 3:2 ; Alama 5:14). Ia maiti tatou ia pee i te Mesia na roto i te faaroo eiaha râ e maiti i te tahi atu haere’a na roto i te mata’u, e haamaitaihia ïa tatou no ta tatou maitiraa (hi‘o PH&PF 6:34-36).

Ia mauruuru tatou i te tao’a horo’a rahi o te ora e te aho ora ta’na e horoa mai i te mau mahana ato’a. Ia maiti tatou ia itoito ia tae ana’e i te maaraa porumu, e ia faaohipa i te faaroo ia Iesu Mesia. Teie ta’u pure, ia ora ïa tatou na roto i te faaroo, eiaha râ i te mata’u. Te faaite nei au e o te Atua to tatou Metua i te ao ra, e o Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, tei tara’e i to tatou mau hara, na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Nene’i