2007
Patton Vahine – Te tamau noa ra te aamu
Novema 2007


Patton Vahine – Te tamau noa ra te aamu

Ua papu ia’u e ua tau’a to tatou Metua i te Ao ra i to’na mau hinaaro e ua hinaaro oia e ia faaroo teie vahine i te mau parau mau tamahanahana o te Evanelia.

Hōho’a

Te mihi nei au i teie mahana i to‘u hoa ia James E. Faust e te faatae nei au i to‘u here i ta’na vahine faaipoipo e i to’na utuafare e ua papu ia‘u e, te tavini nei oia i te Fatu i te tahi atu vahi. Te farii manihini nei au i te Mau Huimana Faatere Rahi o tei paturuhia iho nei mai te Peresideni Eyring, Elder Cook e o Elder González e te haapapu atu nei au ia ratou e, te paturu nei au ia ratou.

E toru ahuru ma vau matahiti i ma‘iri a’e nei, i te hoê Amuiraa Rahi tei tupu i roto i te Fare Menemene i Temple Square, ua paraparau vau no ni‘a i te hoê o to‘u hoa i to‘u tamariirii raa, o Arthur Patton, tei pohe i te hoê faito matahiti apî roa. Te i’oa o taua a‘oraa ra o « Patton Vahine, te Ora nei o Arthur ».1 Ua faatae au i ta’u mau parau i te metua vahine o Arthur, o Patton Vahine, e ere oia te melo no te Ekalesia. Noa’tu e mea iti roa to‘u ti‘aturiraa e e faaroo mai o Patton Vahine i ta‘u nei a‘oraa, ua hinaaro râ vau i te faaite i te mau taata atoa e faaroo ra i to’u nei reo i te parau poro‘i hanahana no te evanelia no te ti‘aturiraa e te aroha. Ua tupu iho nei to‘u hinaaro i te faahiti faahou ia outou te parau no Arthur e no te faaite atu ia outou i te mea tei tupu i muri a‘e i ta‘u a‘oraa matamua ra.

A tahi, e faaite atu vau ia outou e o vai ra o Arthur. E rouru pupure e ofirifiri to’na e te hoê mata ataata rahi. E mea roa a‘e oia i te mau tamaroa atoa i roto i te piha haapiiraa. Te mana‘o nei au e teie te tumu, i te matahiti 1940, a tupu ai te tamarahi tei riro mai ei Tama’i Rahi II i nia i te fenua no Europa, i noaa ai ia Arthur i te haavare i te mau feia toro‘a i te faaô atu ia’na i roto i te Nuu Moana i te faito ahuru ma pae matahiti. Ua riro te tama’i no Arthur e te rahiraa o te mau tamaroa ei hautiraa faahiahia. Te haamana‘o nei au i to’na nehenehe i roto i to’na ahu Nuu Moana. Auê ïa to matou hinaaro ia paari a‘e matou, aore râ ia huru rahi a‘e matou, ia nehenehe ia matou i te tomo atu i roto i te nuu moana.

Ua riro te taure‘are‘araa ei taime taa ê no te oraraa. Mai ta Longfellow i papa‘i:

Auê ïa te nehenehe te taurearearaa ! Auê ïa te anaana o te taure‘are‘araa,

E to’na mau moemoearaa, ta’na mau hiaairaa, ta’na mau moemoearaa !

E buka no te mau haamataraa, e aamu hopea ore,

Te tamahine ei aito vahine, e te taata e hoa ïa !2

Ua te‘ote‘o roa te metua vahine o Arthur i te feti‘a ninamu e faaunauna nei i te haamaramarama no to’na piha faafaaearaa. Ua faaite te reira i te mau ratere atoa e ua tavini ta’na tamaiti i te nuu faehau no to’na ra fenua ai‘a e te tavini itoito noa ra oia. I te mau taime e haere au i te fare e mea pinepine oia i te iriti mai i te opani e i te ani mai ia’u ia tomo mai no te tai‘o i te rata hopea a Arthur. E î to’na na mata i te roimata, e e anihia vau ia tai‘o puai mai. Ua riro o Arthur e mau mea atoa no to’na ra metua vahine ivi.

E nehenehe noa ra ia‘u ia hi‘o i te mau rima taratara o Patton Vahine a tuu faahou ai oia ma te haapao maitai i te rata i roto i te vehi rata. E mau rima rave ohipa teie ; e vahine tamâ fare o Patton vahine no te hoê fare i te oire. E itehia oia i te mau mahana atoa no to’na oraraa maori râ i te sabati i te haereraa na nia i te hiti purumu, te patete e te purumu ahu i roto i te rima, to’na rouru hinahina tei hutihia i muri e tei taamuhia i roto i te hoê taamuraa vî, to’na na tapono tei rohirohi i te ohipa e tei pi‘o i raro no te faito matahiti paari.

I te ava‘e mati 1944, a puai noa’tu ai te tama‘i, ua faahaerehia o Arthur mai te manua tama’i, te USS Dorsey, i te manua faauta manu reva, te USS White Plains, i Saipan i te Patifita Apatoa, ua tupitahia te manua. O Arthur te hoê o te mau ihitai i nia i te manua tei mo’e i te moana.

Ua tatarahia te feti‘a ninamu mai to’na vairaa mo‘a i te haamaramaramaraa i mua i te fare o te utuafare Patton. Ua monohia’tu e te hoê feti‘a auro, o te faaite mai e ua pohe te taata ta te feti‘a ninamu e faahoho‘a ra i te tahua tama‘iraa. Ua pohe te hoê mori i roto i te oraraa o Patton Vahine. Ua perehahu noa oia i roto i te pouri ta‘ota‘o e i roto i te hepohepo rahi.

Ma te hoê pure i roto i to‘u nei aau, ua haafatata’tu vau i te e‘a matauhia e au e aratai ti‘a’tu i te fare o te utuafare Patton, ma te maere i te mau parau tamahanahana tei parauhia mai roto mai i te vaha o te hoê noa tamaiti.

Ua matara mai te opani e ua tauahi mai o Patton Vahine ia‘u mai ta’na e tauahi i ta’na iho tamaiti. Ua riro te fare ei fare pureraa a tuturi ai te hoê metua vahine tei mauiui i te oto e te hoê tamaiti ite ore no te pure.

I to maua ti‘araa mai i nia, ua hi‘o ti‘a a’era o Patton Vahine i roto i to‘u mata e na ô a‘era: « E Tommy, e ere vau te melo no te hoê ekalesia, o oe râ. A faaite mai na oe ia‘u, e ora faahou anei Arthur ? » Mai te au i to‘u ite, ua faaite papû atu vau ia’na e e ora faahou ihoa Arthur.

I te amuiraa rahi e rave rahi mau matahiti i teie nei, mai ta‘u i faaite i te aamu, ua faahiti na vau e aita vau i ite faahou tei hea ra o Patton Vahine ua hinaaro râ vau e pahono faahou atu i ta’na ra uiraa, « e ora faahou anei Arthur ? »

Ua faahiti au i te parau no te Faaora o te Ao nei, tei haere na nia i te mau arati‘a repo no te mau oire iti ta tatou e parau nei na roto i te tura te fenua Mo‘a ; tei rave e ia ite te matapo, i faaroo te turi, ia haere te piri‘o‘i, e ia faati‘ahia tei pohe ; Ona tei haapapû mai ia tatou ma te mărû e te here, « O vau te e‘a, te parau mau e te ora ».3

Ua faaite au e ua tae mai te opuaraa no te oraraa e te hoê tatararaa no te rê mure ore o te oraraa ia tatou no ô mai i te Fatu o te ra‘i e o te fenua, oia hoi o Iesu Mesia te Fatu. No te taa maitai i te auraa o te pohe, e ti‘a ïa ia tatou ia oaoa i te opuaraa o te oraraa nei.

Ua faaite vau e ua faaite te Fatu i roto i teie nei tau tuuraa evanelia: « E i teie nei, oia mau te parau atu nei au ia outou, tei te Metua vau i te haamataraa, e o te matahiapo vau ».4 « I vai na atoa te taata nei i te Atua i te haamataraa ra ».5

Ua papa‘i o Ieremia te peropheta:

« I reira te parau a Iehova i te taeraa mai ia‘u nei,

« Te na ôraa e aita oe i hamanihia e au… i ite ai au ia oe ; e aita oe i fanau, i faataahia’i oe e au, e ua haapa‘ohia oe e au, ei peropheta na te mau fenua ».6

Mai roto mai i te ao varua hanahana ua tomo atu tatou i nia i te tahua rahi o te oraraa no te tamata ia tatou iho mai te mea e haapao tatou i te mau mea atoa tei faaue hia e te Atua. I roto i te oraraa tahuti e haere tatou mai te aruaruraa o te aiu e tae atu i te manao uiui o te tamarii e i roto atu i te feruriraa paari o te taata paari. E ite tatou i te oaoa e te oto, te tupuraa e te mauruuru ore, te manuia e te manuia ore. E tamata tatou i te monamona, e tamata atoa râ tatou i te avaava. Teie ïa te oraraa tahuti nei.

I muri iho i te oraraa tata‘itahi e tae mai ïa te ohipa tei parauhia te pohe. Aore roa e taata e ere i te reira. E ti‘a i te taata atoa ia haere na te uputa o te pohe.

No te rahiraa o te taata, e mea ri‘ari‘a e te pouri ïa te parau no teie nei ratere tia‘i-ore-hia tei piihia te pohe. Penei a‘e o te hoê ïa mata‘u i te mea ite-ore-hia i taia ai e rave rahi i to’na haereraa mai.

Ua pohe oioi noa o Arthur Patton. Ua taere te tahi i te pohe. Ua ite tatou, na roto i te parau heheuhia a te Atua, e « ia reva’tu te varua o te taata i teie nei tino pohe noa nei… ua afa‘ihia ïa ratou i taua Atua ra o tei horo‘a mai i te ora ia ratou ra ».7

Ua haapapû atu vau ia Patton Vahine e i te mau taata atoa e faaroo ra e e ore roa te Atua e faarue ia ratou – e ua tono mai Oia i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi i te ao nei no te haapii ia tatou, na roto i te hi‘oraa, te huru oraraa e ti‘a ia tatou ia ora. Ua pohe Ta’na Tamaiti i ni‘a i te satauro no te faaora i te taata atoa. I teie mahana, te tamahanahana nei Ta’na mau parau ia Mareta o tei oto e i Ta’na mau pĭpĭ:

« Tei ia‘u te ti‘a-faahou-raa e te ora: o te faaroo mai ia‘u ra, pohe noâ ia e ora â ïa:

« E te taata ora atoa nei e faaroo ia‘u ra, e ore roa’tu ïa e pohe ».8

« E rave rahi te parahiraa mau i te fare o tau Metua ra: ahiri aita ra, ua parau atu ïa vau ia outou. Te haere nei au e haamaitai i te hoê vahi no outou.

« … e ho‘i mai au e arata‘i ia outou i o‘u ra ; ei reira atoa outou i te vahi e parahihia e au ra ».9

Ua tapiti au i te mau faaiteraa a Ioane te heheu parau e a Paulo te Aposetolo. Ua papa’i o Ioane:

« E ite atura hoi au i tei pohe ra, o te taata rii, e te feia rarahi, i te tiaraa i mua i te Atua ra ; …

« E ua tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia’na ra ».10

Ua parau o Paulo: « Mai te taata i pohe i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia ».11

Ua faaite au e tae noa’tu i te po‘ipo‘i hanahana no te ti‘a-faahou-raa, e haerea faaroo ïa to tatou. « Teie nei hoi, te ite arehurehu nei tatou mai te mea e, i na roto i te hi’o ; area i reira, e mata ïa e e mata ».12

Ua haapapû vau ia Patton Vahine e ua ani Iesu ia’na e ia vetahi ê atoa:

« E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na‘u outou e faaora.

« A rave mai i tau zugo i ni‘a ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mărû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua ».13

Ei tufaa no ta‘u poro‘i, ua haamarama vau ia Patton Vahine e e turu taua ite ra ia’na i roto i to’na ra oto – e e ore roa oia e topa i roto i te huru fifi no te vahine ti‘aturi ore tei faaroohia i te parauraa i te poheraa o ta’na tamaiti a hi‘o noa’i oia i te afata ma‘i i te tuu-raa-hia’tu i roto i te repo: « A haere, e ta‘u tamaiti, a haere e a muri noa’tu ». Ma te upoo afaro ra, te itoito fati ore, e te faaroo aueue ore, e nehenehe ïa ia faateitei i to’na mata a hi‘o noa’i i te mau are no te moana ninamu no Pafitita ma te omuhumuhu, « a haere, Arthur, ta‘u nei tamaiti here. A haere – e tae noa’tu i te taime e farerei faahou tatou ».

Ua faahiti au i te mau parau a Tennyson, mai te mea ra e ua parauhia te reira ia’na e Arthur:

Toparaa mahana e feti’a no te pô

E te hoê piiraa papu ia’u nei !

Aita paha e otoraa,

Ia reva’tu vau na te moana…

E toparaa mahana e ‘o’e no te pô,

E i muri a’e i te reira e pouri ïa !

Aore paha e oto raa no te aroharaa hopea,

Ia haere atu vau na nia i te pahi ;

Noa’tu e mai roto atu i to tatou basileia no te Taime e te Vahi

E afa’i atea paha te mona ia‘u,

Te ti‘aturi nei au i te ite mata i to‘u nei Pairati

Ia tere atu vau na roto i te ava.14

I to‘u faaotiraa i ta‘u poro‘i i taua mau matahiti roa ra, ua faaite au ia Patton Vahine i to’u iho iteraa papû ei ite taa ê, ma te parau atu ia’na e te tau‘a nei te Atua to tatou Metua ia’na – e e na roto i te pure mau e nehenehe ia’na ia aparau atu Ia. E Tamaiti atoa Ta’na tei pohe, oia hoi o Iesu Mesia te Fatu. E o Oia to tatou arai i te Metua, te Arii no te Hau, to tatou Faaora e te Taraehara Hanahana, e i te hoê mahana e ite ïa tatou Ia’na te mata e te mata.

Ua tiaturi au e ua tae ta’u parau poro‘i ia Patton vahine e ua haaputapû ia vetahi ê tei ere i te hoê tei herehia e ratou.

E teie nei, e to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine here e, e faaite atu ïa vau ia outou te toea o teie nei aamu. Ua horoa vau i ta‘u parau poro‘i no te amuiraa i te 6 no eperera 1969. Faahou â, e mea iti roa to’u ti‘aturiraa e e faaroo mau ihoa o Patton vahine i te a‘oraa. Ia feruri au, aita roa’tu e tumu no’na ia faaroo i te amuiraa rahi. Mai ta‘u i faahiti, e ere oia i te melo no te Ekalesia. E i reira ua faaroo vau e ua tupu te tahi mea mai te hoê temeio. Ma te ore i ite e o vai te a‘o mai i te amuiraa, aore râ eaha te mau parau tumu o te a’ohia mai, ua ani te mau taata tupu feia mo‘a i te mau mahana hopea nei no Patton Vahine i California i reira to’na faaearaa ia haere mai e faaroo i roto i to ratou ra fare i te hoê tufaa no te amuiraa. Ua farii oia i te aniraa e ua faaroo oia i te amuiraa i reira to‘u faataeraa’tu ia’na ta‘u nei mau parau.

I te hebedoma matamua no te ava‘e me 1969, i to‘u maere e to‘u oaoa, ua farii au i te hoê rata tei titirohia i Pomona California e te tai‘o mahana no te 29 no eperera 1969. Na Terese Patton Vahine. E faaite atu vau ia outou te hoê tufaa no taua rata ra.

« E Tommy here e,

« Te ti‘aturi nei au e eita oe e inoino ia pii au ia oe e Tommy, mai ta‘u i mana‘o noa no oe. Aita vau i ite nahea i te haamauruuru ia oe no te a‘oraa tamahanahana ta oe i horo‘a.

« E 15 matahiti to Arthur a tomo ai oia i roto i te Nuu Moana. Ua pohe oia hoê ava‘e hou te 19raa o to’na mahana fanauraa i te 5 no tiurai 1944.

« E mea faahiahia ua haamana‘o mai oe ia matou. Aita vau i ite nahea i te haamauruuru ia oe no ta oe mau parau tamahanahanaraa, i te taime i pohe ai Arthur e i roto faahou â i ta oe na a‘oraa. E rave rahi ta‘u mau uiraa na roto i te mau matahiti i haerehia mai, e ua pahono oe i te reira mau uiraa. Ua vai au i roto i te hau i teie nei no ni‘a ia Arthur… Ia haamaitai mai e ia tia‘i mai te Atua ia oe i te mau taime atoa.

« Ma te here,

« Terese Patton »15

E au mau taeae e au mau tuahine, aita vau e ti‘aturi nei e ua riro te reira e ohipa tei tupu noa i tura‘ihia’i au i te horoa i taua parau poro‘i ra i te amuiraa rahi no te ava‘e eperera 1969. Aita atoa vau e ti‘aturi e e ohipa faanaho-ore-hia a anihia’i o Terese Patton Vahine e to’na mau taata tupu no te amui atu ia ratou i to ratou fare no taua tuhaa taa ê no te amuiraa. Ua papû ia‘u e ua tau‘a to tatou Metua i te Ao ra i to’na mau hinaaro e ua hinaaro oia e ia faaroo teie vahine i te mau parau mau tamahanahana o te Evanelia.

Noa’tu e ua faarue mai o Patton Vahine i teie nei oraraa, ua ite au i te mana‘o puai i te faaite ia outou te ravea i haamaitai ai e i haapa‘o ai to tatou Metua i te ao ra ia’na i roto i to’na mau hinaaro. Ma te puai atoa o to‘u nei varua, te faaite papû nei au e te here nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou tata‘itahi. Te faaroo nei Oia i te mau pure a te aau haehaa, te faaroo nei Oia i ta tatou mau piiraa ia tauturuhia tatou, mai Ta’na i faaroo ia Patton Vahine. Te paraparau nei Ta’na Tamaiti, to tatou Faaora e Taraehara, ia tatou tata’itahi i teie nei mahana: « Inaha, te ti‘a noa nei au i te uputa, te patoto atu nei. Ia faaroo mai te hoê taata i tau reo, e ua iriti i te opani ra, e haere atu vau i roto ia’na ra ».16

E faaroo anei tatou i taua patotoraa ra ? E faaroo anei tatou i taua reo ra ? E iriti anei tatou i taua uputa ra i te Fatu, ia nehenehe ia tatou ia farii i te tauturu o Ta’na i ineine roa i te horo‘a mai ? Te pure nei au e ia na reira tatou, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1969, 126-29.

  2. « Morituri Salutamus », i roto i te The Complete Poetical Works of Henry Wadsworth Longfellow (1883), 259.

  3. Ioane 14:6.

  4. PH&PF 93:21.

  5. PH&PF 93:29.

  6. Ieremia 1:4, 5.

  7. Alama 40:11.

  8. Ioane 11:25-26.

  9. Ioane 14:2-3.

  10. Apokalupo 20:12-13.

  11. 1 Korinetia 15:22.

  12. 1 Korinetia 13:12.

  13. Mataio 11:28-29.

  14. Alfred Tennyson, « Crossing the Bar », i roto i te Poems of the English Race, nene‘ihia. Raymond Macdonald Alden (1921), 362.

  15. Rata na te taea‘e Thomas S. Monson.

  16. Apokalupo 3:20.

Nene’i