2007
Maitai, maitai a’e, maitai roa a’e
Novema 2007


Maitai, maitai a’e, maitai roa a’e

E mea ti’a ia tatou ia haapae i te tahi mau mea maitai, ia nehenehe tatou ia maiti i te tahi atu mau mea maitai a’e e aore ra, maitai roa a’e, no te mea, e faahotu te reira i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e e haapuai te reira i to tatou utuafare.

Hōho’a

Rave rahi o tatou i titauhia i te rave rahi atu mau mea. Ei mau pou no te mau utuafare, ei metua, ei rave ohipa e ei melo no te Ekalesia, te faaruru nei tatou e rave rahi mau ma‘itiraa no te mau mea o ta tatou e rave no to tatou taime e no te tahi atu mau mea.

I.

E haamata tatou na roto i te iteraa e, eiaha no te mea e mea maitai te hoê mea ra e tumu maitai ïa no te rave i te reira. Rave rahi mau ohipa maitai e ti’a ia tatou ia rave tera râ, aita e rava‘i te taime no te rave i te reira. Te vai ra te tahi mau ohipa hau roa’tu i te maitai, e o te reira ïa te mau ohipa e ti’a ia ravehia na mua roa i roto i to tatou oraraa.

Ua haapii Iesu i teie haapiiraa i roto i te utuafare o Mareta. Inaha, « pe‘ape‘a ihora oia i te haapa’oraa i te manihini » (Luka 10:40) area to’na tuahine ra o Maria, « o tei parahi ïa i te pae avae o Iesu i te faarooraa i ta’na parau » (irava 39). Amuamu a‘era o Mareta i te mea e, ua faaru’e mai o Maria ia’na o’na ana‘e rave noa’i. I reira, haapopou atura Iesu ia Mareta no te ohipa ta’na e rave ra (irava 41) tera râ, haapii atura ia’na e, « hoê roa râ mea ti’a: e ua rave iho nei Maria i taua mea ti’a ra, e ore roa hoi ta’na e riro ê » (irava 42). E mea maitai roa no Mareta ia « ahoaho e ia pe‘ape‘a i te mau mea e rave rahi » (irava 41) tera râ, te ‘aporaa mai i te evanelia mai roto mai i te Orometua Rahi, « e mea ti’a ïa ». Te vai ra i roto i te mau papa’iraa mo’a te tahi atu mau haapiiraa tei haapii mai e, e mea maitai roa’tu te tahi mau mea i te tahi (a hi‘o Te Ohipa 20:35 ; Alama 32:14-15).

Na roto i te hoê iteraa tei roa‘a ia‘u i to’u apîraa, ua ite a‘era vau e, e mea maitai a’e te tahi mau ma‘itiraa i te tahi. Ua ora vau e piti matahiti i roto i te hoê fare faa‘apu. E mea varavara roa te taime e haere matou i te oire. No ta matou mau ho‘oraa tauihaa no noela, e mea na roto noa ïa i te buka ho‘o tauihaa a Sears. Rave rahi hora e pau ia’u no te hurihuri i te mau api. No te mau utuafare faa‘apu i taua anotau ra, e au ïa te mau api o te buka ho‘oraa tauihaa mai te hoê fare toa rahi o to tatou nei anotau.

Te vai ra te tahi mau faaiteraa tao‘a i roto i te buka ho‘oraa tauihaa ua mau roa i roto i to’u feruriraa. E toru huru faito e vaira: maitai, maitai a‘e, maitai roa. Teie te hoê hi’oraa, te tahi mau tia‘a tane ua tatitetihia e, maitai ($1.84), te tahi, maitai a’e ($2.98), e te tahi ra, maitai roa ($3.45).1

Ia rave ana’e tatou i te tahi atu mau maitiraa, e haamana’o tatou e, aita e nava‘i te faito maitai noa. Mea maitai a’e te tahi atu mau maitiraa, e te tahi ra, mea maitai ro’atu ïa. Noa’tu e, e moni rahi a’e to te tahi ma‘itiriraa, no te rahi o to’na faufaa i riro ai te reira ei ma‘itiraa maitai roa a’e i te tahi atu ma‘itiraa.

E hi‘o na tatou e mea nahea to tatou faaohiparaa i to tatou taime no te maitiraa i te mata’ita’i i te hoho‘a i roto i te afata teata, te ha‘utiraa i te mau ha‘uti video, te tereraa i ni‘a Itenati e aore râ, te tai’oraa i te mau buka e aore râ, te mau ve. Oia mau, e mea maitai ia mata’ita’i i te hoê hoho‘a maitai e aore ra, ia faaroo i te parau faaite maitai. Tera râ, e ere te reira mau mea atoa i te mea faufaa no te hoê pu‘e taime o to tatou oraraa e aore râ, ia imi i te haamaramaramaraa faahiahia. Te vai ra te tahi mau mea maitai a‘e, e te tahi ra, e mea maitai roa’tu ïa. I to te Fatu parauraa mai ia tatou ia imi i te ite, te parau ra Oia e, « a imi na outou no roto i te mau buka maitai a’e i te mau parau no te paari » (PH&PF 88:118 ; haapapûraa haahauhia).

II.

Vetahi o te mau maitiraa faufaa o ta tatou e rave, o te mau faa‘ana‘anataeraa ïa o te utuafare. Te feruri nei te tahi mau taata paturu e, no ta ratou ohipa, i iti roa ai to ratou taime no to ratou utuafare. Aita e faanahoraa ohie no te faata‘a i te mau mea matamua e ti‘a ia rave. Tera râ, aitâ vau i ite a’e nei i te hoê taata o te hi’o i roto i to’na oraraa ohipa ma te parau e, « aita vau i horo‘a maitai i to’u taime no ta’u ohipa ».

No te maitiraa e, nahea tatou ia faata‘a i te taime no te utuafare, e ara maitai tatou eiaha tatou ia haamau‘a noa i to tatou taime i roto i te mau mea maitai noa, toe mai ai maa taime iti noa no te mau ohipa maitai a‘e e aore ra, no te mau ohipa maitai roa’tu. Ua rave te hoê hoa to’u i te taime no te haere e faa-ori-haere i to’na utuafare i te mau pu‘e tau faafaaearaa, ma te haere atoa e mata’ita’i i te tahi mau vahi tuiroo. I te hopea o te pu‘e tau faafaaearaa, ua ui atu oia i ta’na tamaiti iti eaha te mau ohipa ta’na i au roa i roto i to ratou mau tere. Ua apo mai te metua tane i te haapiiraa mai roto mai i te pahonoraa, e mai te reira atoa i te mau taata ta’na i faati’a i taua ohipa ra. Te pahono ra taua tamaiti ra e, « te ohipa ta’u i au roa i roto i teie pu‘e tau faafaaearaa, o tera ïa pô a tarava ai taua i ni‘a i te aihere e a mata’ita’i noa ai taua i te mau feti‘a e a paraparau noa ai ». E mea maitai paha te tahi mau faaoaoaraa rarahi no te mau tamarii tera râ, e ere atoa te reira i te mea maitai roa’tu i te mau taime atoa ia faaauhia i te mau taime farereiraa hoê e hoê e te metua maitai.

E mea maitai a‘e ia haamau‘ahia-maite-hia te taime o te mau tamarii e to te metua i i roto i te mau ohipa maitai mai te mau haapiiraa taa‘e, te mau pŭpŭ tu‘aro e te tahi atu mau faaoaoaraa o te fare haapiiraa e o te ta‘atiraa. Ia ore, e rahi roa te ohipa a te mau tamarii, e rohirohi e e riri te mau metua. E mea ti’a i te mau metua ia paruru maite i te taime o te pureraa utuafare, te tai’oraa i te papa’iraa mo’a a te utuafare, te pô utuafare, e te tahi atu mau amuiraa e te taime farereiraa hoê e hoê a te taata iho o te nati hoi i te hoê utuafare e ia faati‘a i te mau mea faufaa a te mau tamarii i ni‘a i te mau faufaa mure ore. E mea ti’a i te mau metua ia haapii i te mau mea matamua o te evanelia na roto i te mau ohipa ta ratou e rave e ta ratou mau tamarii.

Ua fa‘aara te mau aivanaa no te utuafare i te fifi ta ratou e parau nei e, « te mau tamarii vata ore ». I roto i teie u‘i o te tau hopea nei, e mea ohipa roa ta te mau tamarii, e e mea iti roa te taime no te amuitahiraa i te utuafare. Te mau tumu no teie fifi, o te mau tuatapaparaa ïa o te mau taime tu‘aroraa i roto i te mau pŭpŭ, tei tata‘ipiti te maoro, are‘a te taime vata o te mau tamarii ra, ua iti mai ïa te faito 12 hora i te hepetoma, e te mau ohipa i rapae i te mau pŭpŭ ua topa mai ïa i te faito e 50 i ni‘a i te hanere.2

Te parau nei te rahiraa o te taata e, « te tamaaraa amui a te utuafare i te pô » ua topa te reira i te faito e 33 i ni‘a i te hanere. E mea pe’ape’a mau te reira i te mea e, ua riro te taime tamaaraa a te utuafare i te fare ei faaiteraa papû no te manuïaraa o te haapiiraa a te mau tamarii e tae noa’tu i to ratou aravihi i te fa‘aau ia ratou i ni’a i te mau huru o te oraraa ».3 Ua faaite-atoa-hia te parau no te taime tamaaraa a te utuafare ei paruru paari no te tamarii puhipuhi avaava, inu ava e aore ra, amu i te raau taero.4 E paari faauruhia tei roto i teie parau a‘o i te mau metua: Te mea ta te mau tamarii e hinaaro no te tamaaraa i te pô, o outou ïa.

Ua taparu mai te peresideni Gordon B. Hinckley ia tatou ia « haa i roto i ta tatou hopoi‘a ei metua mai te huru ra e, o te tumu te reira o te mau mea atoa, no te mea, o te tumu ihoa te reira no te mau mea atoa ». Te parau faahou ra oia e:

« Te ani nei au ia outou e te mau tane ihoa râ, ia faaea rii e ia hi‘opo‘a ia outou iho i roto i to outou ti’araa tane faaipoipo, metua tane, e e upoo faatere no te utuafare. A pure no te ani i te arata’i, i te tauturu, i te haapiiraa, e i muri iho a pee i te muhumuhu a te Varua no te arata’i ia outou i roto i te hopoi’a faufaa roa a’e i te mau hopoi’a atoa, no te mea, e mea mure ore te mau hopearaa o ta outou faatereraa i roto i to outou utuafare ».5

Ua ti‘aoro te Peresideniraa Matamua i te mau metua ia horo’a « i to ratou mau tutavaraa maitai roa a’e i roto i te haapiiraa e te faa‘amuraa i ta ratou mau tamarii i roto i te parau tumu o te evanelia… Ua ite tatou paato‘a e, o te utuafare te niu no te hoê oraraa parau-ti’a, e aita e pŭpŭ ê atu e nehenehe e mono i to’na ti’araa… i roto i… teie hopoi’a ta te Atua i horo’a mai » Ua parau te Peresideniraa Matamua e « noa’tu te huru o te maitai e te tano o te tahi atu mau aniraa e aore ra, o te tahi atu mau ohipa, eiaha te reira ia vaiihohia ia ruri ê i te mau ohipa ta te Atua i horo’a mai, o ta te mau metua e te mau utuafare ana’e e ti’a ia rave ma te maitai ».6

III.

E mea ti’a i te feia faatere o te Ekalesia ia ite e, e nehenehe te mau apooraa e te mau ohipa a te Ekalesia e riro ei mea fifi e te teimaha mai te mea e, e tamata te hoê paroita e aore ra, te hoê titi i te titau i te mau melo ia rave i te mau mea maitai atoa e o te ti’a ia rave i roto i ta tatou mau faanahonahoraa e rave rahi na te Ekalesia. E titau-atoa-hia te faataaraa i te mau mea faufaa matamua i roto i te reira.

Ua haapapû mai te mau melo no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti i te faufaa no te faaiteraa i te maitiraa faauruhia i roto i te mau faanahonahoraa e te mau ohipa a te Ekalesia. Ua haapii Elder L.Tom Perry i teie parau tumu i roto i ta matou pureraa haapiipiiraa faatere na te ao i te matahiti 2003. Ma te a‘o mai i taua ihora feia faatere i te matahiti 2004, ua parau o Elder Richard G. Scott e: « A faaau i ta outou mau ohipa i ni’a i te huru e te mau rave‘a i ô outou iho… A ara maitai ia pahonohia te mau hinaaro tumu, eiaha râ ia tahiti te faatupuraa i te mau ohipa maitai, a ore ai te mau ohipa faufaa e faatupuhia… Haamana’o, eiaha e faananea i te ohipa i titauhia ia rave e – faaohie râ i te reira ».7

I roto i te amuiraa rahi i te matahiti i mairi a’e nei, ua fa‘aara o Elder M. Russell Ballard i te faainoraa i te mau auraa utuafare o te tupu na roto i to tatou horo’araa i te taime rahi i roto i te mau ohipa faufaa ore o te horo’a mai i te maitai varua iti roa. Ua fa‘aara oia eiaha e faatapitapi i ta tatou ohipa i roto i te Ekalesia « na roto i te raveraa i te tahi mau mea faufaa ore, o te titau i te taime rahi, o te haamau‘a i te moni, e o te haamau‘a i te puai rahi… Te haapiiraa no te faateitei i to tatou mau piiraa e ere ïa i te hoê faaueraa no te faanehenehe e no te faaohipa rahi i te reira. E ere te auraa no te parau te faaohiparaa i te mana’o apî i te faananea ; i te rahiraa o te taime to’na auraa maori râ, o te faaohieraa… Eaha te mea faufaa roa i roto i ta tatou mau hopoi’a o te Ekalesia », ta’na ïa parau, « e ere ïa te numera tei faaitehia e aore râ, te mau apooraa tei faatupuhia, o te taata hoê – haapa‘o hoê taata i te taime hoê mai ta te Faaora i rave ra – tei faateiteihia e tei faaitoitohia, e ua tauihia i te hopea ra ».8

E mea ti’a i te mau peresideniraa tĭtĭ e te mau episekoporaa ia faaohipa i to ratou mana no te faaore i te mau ohipa rahi e te faufaa ore o te titauhia i te tahi taime i te mau melo o to ratou titi e aore ra to ratou paroita. E mea ti’a i te mau faanahonahoraa a te Ekalesia ia faatumu i ni’a i te mau mea maitai roa a’e (faufaa roa a’e) a rave ai ratou i ta ratou mau opuaraa ma te ore e faateimaha faufaa ore noa i ni’a i te taime ta te mau utuafare e hinaaro no te rave i ta ratou mau ohipa i « horo’ahia mai e te Atua ».

Tera râ, te vai ra te tahi fa‘aararaa i te mau utuafare. Te faaiti nei te feia faatere o te Ekalesia i te taime no te mau apooraa e no te mau ohiparaa a te Ekalesia, ia nehenehe i te mau utuafare ia amuitahi. Eita ïa te reira e faatupu i te opuaraa i hinaarohia maori râ, e haa itoito te mau utuafare – te mau metua ihoa râ – no te faarahi i te taime amuitahiraa e te taime hoê e hoê. Te pau nei te taime o ta tatou mau tamarii e ta tatou feia apî i roto i te mau ohipa tuaro e te mau hauti uira e te itenati. Te mata‘ita‘iraa i te itenati e ere ïa te reira i te mea maitai a’e i te taviniraa i te Fatu e aore ra, i te haapuairaa i te utuafare. Te tahi mau feia apî tamaroa e te tamahine, te faatau nei ratou i te mau faaoaoaraa a te feia apî e aore ra, aita ratou i roto i te utuafare, no te mea, tei roto ratou i te pŭpŭ tu’e popo e aore ra, tei roto ratou i te tahi atu mau faaoaoaraa. Rave rahi feia apî te faao nei i roto i te mau faaoaoaraa e rave rahi o te arata’i ia ratou i te pohe – te pohe varua.

Te vai ra te tahi mau faaohiparaa i te taime o te taata hoê e o te utuafare e mea maitai a’e, e te tahi ra, e mea maitai roa a’e ïa. E mea ti’a ia tatou ia haapae i te tahi mau mea maitai, ia nehenehe ia tatou ia maiti i te tahi atu mau mea maitai a’e, e aore ra, maitai roa a’e, no te mea, e faahotu te reira i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e e haapuai te reira i to tatou utuafare.

IV.

Teie te tahi atu mau hi‘oraa no te reira mau maitiraa:

E mea maitai ia riro ei melo no te Ekalesia a to tatou Metua i te Ao ra e ia haapa’o i te taato‘araa o Ta’na mau faaueraa e ia rave i te taato‘araa o ta tatou mau ohipa. Tera râ, mai te mea e, e faariro tatou i te reira ei mea « maitai roa’tu » e ti’a ïa ia ravehia ma te here e ma te te‘ote‘o-ore. E mea ti’a ia tatou, mai ta tatou e himene nei i roto i te hoê himene nehenehe roa, ia « faatura ia vetahi ê ma te autaeae »,9 ma te faaite i te here e te mana‘ona‘o i te mau taata atoa e faauruhia e to tatou oraraa.

I to tatou mau hanere e tauasini mau taea’e e mau tuahine hahaere, te parau nei au e, e mea maitai ia hahaere i te mau utuafare i faata‘ahia na tatou ; e mea maitai a’e ia haapoto noa te farereiraa i reira hoi tatou e haapii ai i te parau haapiiraa e te parau tumu ; e e mea maitai roa a’e ia faatupu i te taa‘eraa i roto i te oraraa o te tahi pae o ta tatou e hahaere. Hoê â huru titauraa no te mau apooraa e rave rahi ta tatou e faatupu nei – mea maitai ia faatupu i te apooraa, mea maitai a’e ia haapii i te parau tumu, area râ, e mea maitai roa a’e ia haamaitai i te oraraa i muri a’e i te apooraa.

A piri atu ai tatou i te matahiti 2008, a faaohipa ai tatou i ta tatou buka haapiiraa apî i roto i ta tatou mau pŭpŭ Autahu‘araa a Melehizedeka e a te Sotaiete Tauturu, te faaapî nei au i te parau no te haapa’o maitai i te faaohiparaa tatou i Te mau Haapiiraa na te mau Peresideni o te Ekalesia. E rave rahi matahi ohipa faauruhia tei horo’a mai i ta tatou buka no 2008 no te mau haapiiraa a Ioepha Semita, te peropheta tei haamau i teie tau tu‘uraa. E buka faufaa roa teie i roto i te mau buka a te Ekalesia. I muta‘a iho ra, te vai ra te tahi mau orometua tei vauvau i te tahi mau mana‘o poto noa no ni’a i te hoê pene o te mau buka Haapiiraa, e i muri iho, ua mono ratou i te hoê haapiiraa o ta ratou iho i maiti. Penei a’e paha e haapiiraa maitai, tera râ, e ere te reira i te ohipa tano. Ua pi‘ihia te hoê orometua haapii evanelia no te haapii i te tumu parau i faataahia i roto i te mau materia faauruhia i horoahia’tu. Te ohipa maitai roa a’e e ti’a i te hoê orometua haapii ia rave i roto i Te mau haapiiraa: a Iosepha Semita o te maitiraa ïa e te faahitiraa i te mau parau a te peropheta no ni’a i te mau parau tumu e tano maitai i ni’a i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa, e i muri iho, a faatupu i te hoê aparauraa na te piha haapiiraa no ni’a i te huru no te faaohiparaa i te reira mau parau tumu i roto i te mau huru o to ratou oraraa.

Te faaite papû nei au i to tatou Metua i te Ao ra, o tatou hoi Ta’na mau tamarii, e ua faata‘ahia ta’na faanahonahoraa no te horo’a ia tatou te « ora mure… te horo’a hau a’e te reira i te mau horo’a atoa a te Atua » (PH&PF 14:7 ; a hi’o atoa PH&PF 76:51-59). Te faaite papû nei au no Iesu Mesia, na roto hoi i to’na Taraehara i tupu ai te ora mure. E te faaite papû nei au e, te arata’ihia nei tatou na te mau peropheta, to tatou peresideni Gordon B. Hinckley e to’na na tauturu, na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Sears, ve’a Roebuck and Co., Fall and Winter 1944-45, 316E.

  2. Jared R. Anderson e William J. Doherty, « Democratic Community Initiatives: The Case of Overscheduled Children », Family Relations, buka 54 (titema 2005) : 655.

  3. Anderson e Doherty, Family Relations, 54:655.

  4. A hi‘o Nancy Gibbs, « The Magic of the Family Meal », Time, Tiunu 12, 2006, 51-52 ; a hi‘o atoa Sarah Jane Weaver, “Family Dinner,” Church News, Setepa 8, 2007, 5.

  5. « Each a Better Person », Liahona, Novema 2002, 100.

  6. Rata na te Peresideniraa Matamua, 11 no fepuare 1999 ; nene‘ihia i roto i te Church News, 27 no fepuare 1999, 3.

  7. « Te tumu parau no te mau pŭpŭ tauturu », Haapiipiiraa na te feia faatere no te ao atoa nei, 10 no 2004, 5, 7-8 ; a hi‘o atoa Ensign, Atete 2005, 62, 67.

  8. « O Be Wise », Liahona e Ensign, Novema 2006, 18-20.

  9. « America the Beautiful », Hymns, no. 338.

Nene’i