2007
Te ofa‘i i ootihia no roto mai i te mou‘a
Novema 2007


Te ofa‘i i ootihia no roto mai i te mou‘a

Te faatupu nei te Fatu i Ta’na fafauraa, oia hoi, ia riro Ta’na Evanelia mai te ofa‘i i ootihia no roto mai i te mou‘a ma te rima ore.

Hōho’a

E teie nei e au taea’e e au mau tuahine, te ite nei tatou i te tahi faanahoraa taa ê roa. E himene te taata himene i taua himene nei â. E faata‘i te pŭpŭ upa i taua pehe nei â. Area te taata paraparau ra, ua titauhia ïa ia’na ia vauvau mai i te tahi mau mea apî i te mau taime atoa e paraparau mai oia. E taui au i te reira peu i teie po‘ipo‘i, e, e faahiti faahou atu vau i te tahi tuhaa o te mau mea ta’u i paraparau i te tahi atu mau taime.

Ua riro te Ekalesia ei utuafare rahi i teie nei tei parare na te mau fenua atoa. Ua hau tatou i teie nei i te 13 milioni melo i roto 176 fenua. Te fatata nei te hoê ohipa umerehia e te maerehia i te tupu. Te faatupu nei te Fatu i Ta’na fafauraa, oia hoi, ia riro Ta’na Evanelia mai te ofai i ootihia no roto mai i te mou’a ma te rima ore e tere atu ai, e î roa’tu te fenua nei, mai tei itehia e Daniela i roto i te orama (a hi’o Daniela 2: 31-45 ; PH&PF 65:2). Te tupu ra te hoê semeio i mua i to’na mata.

E faaho‘i rii au ia outou e 184 matahiti i muri, i te matahiti 1823. Tei te ava’e Setepa ia – i te pô 21-22 no Setepa, no te haapapû-roa-raa.

Ua pure teie tamaiti iti o Ioepha Semita i taua pô ra hou a haere atu ai e taoto. Ua ani oia i te Fatu ia faaore mai i to’na mana’o faufaa ore. E inaha, tupu a’era te hoê ohipa maere. Teie ta’na parau:

« A ti‘aoro atu ai au i te Atua, ua ite ihora vau i te maramarama i te tupuraa i te rahi i roto i to’u piha, e tae noa’tu ua hau te maramarama o te piha i te mahana i te avatea, e i muri iho ua fâ mai te hoê taata i pihaiiho i to‘u ro‘i…

« Ua faahiti mai oia i to’u i’oa, e na ô maira ia’u e, e ve’a oia i tonohia mai mai mua mai i te aro o te Atua… e o Moroni to’na i’oa ; e e ohipa ta te Atua e horo’a mai ia’u ia rave ; e haamaitaihia e e faainohia to’u i’oa i rotopu i te mau nunaa atoa, te mau opu atoa e te mau reo atoa hoi, oia hoi, e parauhia i rotopu i te mau taata atoa e, e taata maitai au, e aore ra, e taata ino » (Ioepha Semita – Aamu 1:30, 33).

E mea papû e, ua oti roa te tamaiti iti nei i te maere i te faarooraa i te reira. No te feia tei matau ia’na, e tamaiti faaapu oia, te vêvê e te ite ore. Aita ta’na e tao‘a. Mai te reira atoa te mau taata e faaea ra i reira. E metua faaapu itoito to’na na metua. E vahi faaapu te vahi ta ratou e faaea ra, e e vahi itea-ore-hia. E mau taata ratou mai te mau huru taata atoa, i te tamataraa i te imi i te ora na roto i te rave-itoito-raa i te ohipa.

Noa’tu râ ua parau hoi te hoê melahi na te Atua e, « e haamaitaihia e e faainohia te i’oa » o Ioepha Semita « i rotopu i te mau nunaa atoa, te mau opu atoa e te mau reo atoa hoi ». No te aha mai tera ai ? No te ao taatoa nei teie parau.

I teie nei, ia hi’o tatou 177 matahiti i muri, i te taime a faati’ahia ai te Ekalesia, te maere nei tatou i te mau mea i tupu a’e na. I te faati’a-raa-hia te Ekalesia i te matahiti 1830, e ono ana’e melo i reira, te tahi noa tau taata rii, pauroa te ora ana’e ra i roto i te hoê oire iti matau-ore-hia. I teie mahana, o te maha tatou e aore ra, te pae o te ekalesia i Amerika Apatoerau, e e amuiraa ta tatou i roto i te rahiraa o te mau oire. Te tupu nei te mau titi no Ziona i teie mahana i roto i te mau tuhaa fenua atoa no Marite, i roto i te mau mataeinaa atoa no Canada, i roto i te tuhaa fenua atoa no Mexico, i roto i te mau nunaa atoa no Amerika Ropu, e ati a’e o Amerika apatoa.

Te vai ra te mau melo ati a’e te fenua Peretane e o Europa, i reira rahiraa tauatini taata tei tomo mai i roto i te Ekalesia nei i roto i te roaraa o te mau matahiti. Ua tae roa teie ohipa i te mau pae fenua no Lituania e Etonia mâ, haapou mai i Bunuteria, Alabania mâ e i te tahi atu mau tuhaa i te reira mau pae fenua o te ao nei. Ua tae roa’toa na Rusia. Ua tae atoa i Mongolia e haapou mai na te mau pae fenua no Asia e tae roa mai i te mau motu no Patifita, Auteralia, e o Niuterani, haere atu i Initia e i Inidonetia. Te tupu nei i te rahi i roto i te mau fenua e rave rahi no Afirita.

Te ta‘ita‘ihia nei ta tatou amuiraa rahi na ni‘a i te peeutari e te tahi atu mau rave‘a i roto e 92 reo.

Te haamataraa noa teie. E tamau noa teie ohipa i te tupu i te rahi e i te ruperupe e i te haere e ati a’e te fenua nei. E tupu mau re reira mai te mea e, e faatupuhia te fafauraa ta Moroni i fafau atu ia Iosepha.

Aita e ohipa mai teie te huru e nehenehe. E mea taa’e mau oia i to te tahi atu mau tino faaroo o ta’u i ite.

A ora ai Iesu i te fenua nei, na ô maira Oia e, « teie hoi te ora mure, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai » (Ioane17:3).

I te 14raa o to’na matahiti, ua farii o Iosepha i te hoê iteraa i roto i taua Orama Matamua hanahana ra tei taa ê i te tahi atu huru iteraa papa’ihia o te hoê taata. Aita roa hoê taime i faaitehia i roto i te mau papa’iraa e, ua fâ mai te Atua to tatou Metua Mure ore e Ta’na Tamaiti Here, te Fatu ti‘afaahou, i te fenua nei raua toopiti atoa ra.

I te taime a bapetizo ai o Ioane ia Iesu i roto i te anavai no Ioridana, e reo no te Atua tei faaroohia, aita râ Oia i ite-mata-hia. I ni’a i te mou’a no te faahuru‘eraa, ua faaroo-faahou-hia te reo no te Atua, aita râ hoê papa’iraa e faaite ra i To’na fâraa mai. Ua ite o Setephano i te Fatu i te pae atau o te Metua, aita râ Raua i parau mai e aore ra, i haapii mai ia’na.

I muri a’e i To’na Ti‘afaahouraa, ua fâ mai Iesu i to te ati Nephi i te pae fenua tooa o te râ. E toru taime faaroo-raa-hia te reo o te Manahope, i te faaiteraa i te Mesia ti‘afaahou, aita râ hoê taime i fâ mai te Metua.

E mea faahiahia mau taua orama ra tei tupu i te matahiti 1820 a pure ai Iosepha i roto i te uru raau, e i reira, fâ maira te Metua e te Tamaiti i mua ia’na. Parau maira te hoê ia’na, ma te faahiti i to’na ra i’oa, e ma te faatoro i te rima i ni’a i te tahi, na ô maira, « o Ta’u Tamaiti Here teie. A faaroo Ia’na ! » (Ioepha Semita – Aamu 1:17).

Aitâ hoê mea mai teie te huru i tupu a’e nei na mua’tu. E riro te hoê taata i re uiui e, no te aha e mea faufaa ia fâ mai te Metua e te Tamaiti. Te mana’o nei au e, no te mea, te haamata ra Raua i te tau tuuraa no te îraa o te mau tau atoa, te tau tuuraa hopea o te evanelia, i reira hoi te mau mea atoa o tera e tera tau tuuraa i mutaa iho ra, e amuitahihia ai ei hoê. Teie te pene hopea no teie aamu roroa o te ohiparaa te Atua i pihai iho i te tane e te vahine i ni’a i te fenua nei.

I muri a’e i te poheraa o te Faaora, te Ekalesia Ta’na i faati‘a ra, ua haere noa ïa e tae roa’tu i te taivaraa. Tupu mau atura te mau parau a Isaia, tei na ô mai e, « ua viivii te fenua i raro a’e i te taata ra ; ua hapa ratou i te ture ra ; ua ruri-ê-hia e ratou tei haapa’ohia ra ; ua pi‘o ratou i te faufaa haapa’o-tamau-hia ra » (Isaia 24:5).

No te iteraa te taata e, e mea faufaa ia ite i te huru o te Atua, ua rohi a’era te taata no te imi i te hoê rave’a no te faataa i To’na huru. Ua marô te mau papa’i parau maramarama te tahi i te tahi. Ia riro a’era o Constantin ei Keritetiano i roto i te tenetere maha ra, ua amui mai oia i te mau taata maramarama ma te ti’aturi e, e itehia ia ratou te hoê haapapûraa i te huru mau o te Atua. Te ohipa i iteahia ia ratou maori râ, te hoê ïa parau faaau no ni’a i te mau mana’o rau. Ti’a mai nei te Ture no Nicée, matahiti 325 i muri a’e i te poheraa. Riro mai nei teie ture e te tahi atu mau ture ei faaiteraa parau haapiiraa no ni’a i te huru mau o te Atua no te rahiraa o te Keretetiano mai taua taime mai ra.

Ua tai’o vau i te reira e rave rahi taime. Aita vau i maramarama. Te mana’o nei au e, aita te tahi atu mau taata e maramarama i te reira. Ua papû ia‘u e, ua ite atoa te Fatu e, e rave rahi o te ore e taa i te reira. E no reira i te matahiti 1820, i roto i taua orama faito ore ra, ua fâ maira te Metua e te Tamaiti i te tamaiti ra o Iosepha. Ua paraparau raua ia’na ma te parau maramarama, e ua paraparau atu oia ia Raua. Ua ti’a ia raua ia hi’o. Ua ti’a ia raua ia paraparau. Ua ti’a ia raua ia faaroo. E taata raua. E nehenehe e tapea ia raua. E ere raua i na taata feruri-mana‘o-hia. E nau taata tei ahuhia i te tino i’o. E na roto mai i taua iteraa ra, i roaa mai ai to tatou iteraa hoê roa e te parau mau no ni‘a i te huru o te Atua.

Eita tatou e maere i te mea e, i te matahiti 1842, a papa’i ai Iosepha i te mau Hiroa Faaroo, ua tuu oia i te numera hoê, « te ti’aturi nei matou i te Atua, te Metua Mure Ore, e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, e i te Varua Maitai » (Te mau Hiroa faaroo 1:1).

Mai ta outou paatoa i ite maitai, i roto i te roaraa o te mau matahiti, ua tae mai « te nahoa rahi i ite » mai te au ta Paulo e faaite ra na roto i te tohu (a hi’o Hebera 12:1).

O Moroni te matamua tei haere mai e te mau papaa parau na roto mai hoi i te reira i tatarahia ai te Buka a Moromona. Aue ïa ohipa i te faahiahia e. E mea faahiahia mau te aamu o Iosepha e te mau papaa parau. E ere i te mea ohie ia ti’aturi, e mea ohie râ ia titau. Ua papa’i anei oia i te reira na roto i to’na iho ite ? E nehenehe ta te mau taata atoa e hi’o, e tapeapea, e tai‘o. Te mau tamataraa atoa no te faataa i to’na tumu, taa’e atu ta’na i horo’a mai, ua faufaa ore te reira. Aita oia i haere i te haapiiraa ; noa’tu râ i te reira, i roto i te hoê taime poto roa, ua matara mai te iritiraa, e 500 api ia oti i te nene‘ihia.

Ua parau o Paulo e, « tei te vaha o na ite toopiti e tootoru ra e riro ai te mau parau atoa na ei parau mau » (2 Korineta 13:1).

Te bibilia te faaite i te Mesia no te roaraa e rave rahi tenetere. E buka tao‘a rahi e te nehenehe te reira. I teie nei ua tae mai te piti o te ite no te faaite i te hanahana o te Mesia. Te Buka a Moromona te buka hoê roa i nene’ihia, ta’u i ite, tei roto i reira te hoê fafauraa, oia hoi, te taata e tai’o i te reira na roto i te pure e te aniraa hoi na roto i te pure, no ni’a i te reira, e heheuhia mai ïa ia’na na roto i te mana o te Varua Maitai te iteraa e, e parau mau te reira (a hi‘o Moroni 10:4).

Mai te taime matamua a nene’ihia ai te reira i roto i te hoê fare nene‘iraa i Palmyra, New York, ua hau i teie nei i te 133 milioni rahiraa buka tei hamanihia. Ua iritihia oia i roto e 105 reo. Aita i maoro a’e nei ua parauhia e, o te hoê teie o na 20 buka puai roa a’e aita â i nene‘ihia a’e nei i Marite Apato‘erau.

Aita i maoro a’e nei ua hoohia 105.000 tara marite hoê buka no roto i te nene‘iraa matamua. Area te nene‘iraa buka na’ina’i, ua riro ïa ei mea faufaa no te taata tai’o tei here i to’na reo e te parau poro‘i.

I roto i te mau matahiti e rave rahi, ua tamata te mau parau faaino i te haamaramarama i te reira buka. Ua pato‘i ratou i te reira. Ua vahavaha i te reira. Tera râ, ua ora mai oia i te reira mau faainoraa atoa, e i teie mahana, e mea puai a’e to’na mana i te tahi atu mau taime i roto i to’na aamu.

I roto i teie mau ohipa atoa, te vai ra te faaho‘i-raa-hia mai te autahu‘araa, horo’ahia mai e te mau taata ti‘afaahou tei mau i te reira i te tau a ora ai te Faaora i ni’a i te fenua nei. Ua tupu te reira i te matahiti 1829, e 23 ana’e to Iosepha matahiti i te reira taime.

I muri a’e i te fariiraa i te autahu’araa, ua faati’ahia te Ekalesia i te 6 no Eperera 1830, e taure’are’a noa â o Iosepha, aitâ i 25 te matahiti. Hoê â huru, e mea taa ê mau to’na faanahonahoraa, e mea taa ê i te faanahoraa keritetiano i matarohia. Ua faaterehia te ekalesia e te mau taata e ere no ratou taua toro‘a ra [lay ministry.] To’na puai, o te taviniraa ïa ma te aufau ore. I roto i to’na tupuraa na te ara, ua arata‘ihia ta’na mau ohipa e tauatini rahiraa mau taata ite e te faaroo.

I teie mahana, te faahiahia nei au i te mau mea maere ta te Atua i heheu mai i Ta’na peropheta ma‘itihia, noa’tu to’na apî e te matau-ore-hia. Te mau parau iho o teie mau heheuraa, eita ïa e faito i te ite o te hoê taata ite rahi.

Te mau taata maramarama e ere i ta tatou haapa’oraa, o te ore e farii i ta tatou mau haapiiraa faahiahia, te maere nei ratou ia ite i te tupuraa rahi o teie ohipa, o te haaputapû nei hoi i te taata ati a’e te fenua nei. Aua‘e o Iosepha te Peropheta, te hi’o e te heheu parau, te Aposetolo na te Fatu ra o Iesu Mesia, tei faatoro’a-ê-hia na ia haere mai i roto i teie u’i, ei mauhaa i roto i te rima o te Manahope no te faaho’i faahou mai i te fenua nei i te mea ta te Faaora i haapii na a hahaere ai Oia na te mau purumu no Palatetina.

Ei ia outou na i teie mahana, te faaite papû atu nei au i to’u iteraa papû no ni’a i te piiraa o te peropheta Iosepha, ta’na ohipa, te titiro-raa-hia to’na iteraa papû i to’na ra toto ei maratiri no te parau mau mure ore. E nehenehe ta outou tata’itahi e faaite i to outou iteraa papû no ni’a i teie mau mea. Ua titauhia ia outou e ia’u atoa nei ia pahono i te uiraa ohie e te afaro ti’a no ni’a i te fariiraa i te parau mau o te Orama Matamua e o te mau mea atoa i muri mai. Ei ni’a iho hoi i te ti’a mau o teie orama i niuhia ai te ti’araa mau o teie Ekalesia. Mai te mea e, e parau mau, e te faaite papû atu nei au e, e parau mau ïa, no reira, te ohipa ta tatou e rave nei, o te ohipa faufaa roa a’e ïa i ni’a i te fenua nei.

Te vaiiho atu nei au i to’u iteraa papû i roto ia outou no ni’a i te parau mau o teie mau mea, e te tiaoro nei au i te mau haamaitairaa no te ra’i mai ia tae mai i ni’a ia outou. Ia iritihia te mau haamaramarama o te ra‘i e ia tahe mai te mau haamaitairaa i ni’a ia outou mai ta te Fatu i fafau ra. Eiaha ia mo‘ehia ia outou e Na’na teie fafauraa e e mana hoi To’na e te ti’araa ia hi’o e, te faatupuhia ra te reira. Te pure nei au ma te vaiiho atu i to‘u here e ta’u haamaitairaa i ni‘a ia outou, na roto i te i’oa mo’a o to tatou Faaora, oia te Fatu o Iesu Mesia ra, amene.

Nene’i