2007
Te hoê ana‘e atua mau ra e o Iesu Mesia ta’na i tono mai
Novema 2007


Te hoê ana‘e atua mau ra e o Iesu Mesia ta’na i tono mai

Te parau hua nei tatou ma te maramarama no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e mau taata taa ê te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai.

Hōho’a

Mai ta te taea‘e Ballard i faaite na mua’tu i roto i teie nei amuiraa, ua rahi te mata o te taata i ni‘a i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei na roto atu i te mau mana‘o pato‘i o to tatou nei tau. Ua parau te Fatu i to mutaa ihora e e riro ïa teie nei ohipa no te mau mahana hopea nei « ei ohipa maere e te umere »1 e oia mau roa ïa. Area râ e noa’tu e ani tatou i te mau taata atoa ia tuatapapa maite i te maere o te ohipa, te vai nei ïa te hoê mea eita tatou e hinaaro i te mau taata atoa ia maere – oia hoi e mau « keresitiano » anei tatou aore râ eita.

I te rahiraa o te taime ua faatumuhia te marôraa no ni‘a i teie nei tumu parau i ni‘a i na haapiiraa e piti – to tatou ti‘araa no ni‘a i te parau o te Atuaraa e to tatou ti‘aturiraa i te parau no te heheuraa tamau e arata‘i nei i te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a. Aita tatou i titauhia ia faaite i to tatou tatarahapa no to tatou faaroo no te tatara i teie nei marôraa, aita râ tatou e hinaaro e ia hape te taata i ni‘a i to tatou ti‘araa. No reira ma te hinaaro i te faarahi i te maramarama e ma te haapapû i te faaite i to tatou nei ti‘araa keresitiano, e paraparau atu ïa vau no ni‘a i te tumu parau matamua o na tumu parau e piti tei faahitihia e au nei.

Ta tatou Hiroa Faaroo matamua hau atu i te faufaa rahi i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei « Te ti‘aturi nei matou i te Atua, te Metua Mure Ore, e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, e i te Varua Maitai hoi ».2 Te ti‘aturi nei tatou e teie na taata hanahana e toru o te hoê ïa Atuaraa tei hoê i roto i te opuaraa, i roto i te peu, i roto i te iteraa papû, i roto i te misioni. Te ti‘aturi nei tatou e ua î ratou i te hoê â mana‘o hanahana no te aroha e te here, te parau-ti‘a e te aroha, te faaoroma‘i, te faaoreraa i te hara, e te faaora. Te mana‘o nei au e e mea tano ia parau e te ti‘aturi nei tatou e ua hoê ratou i roto i te mau tufaa faufaa rahi e te mure ore eiha râ ia ti‘aturi e e toru Ratou na taata i roto i te hoê noa tino taata, te hoê mana‘o no ni‘a i te Toru Tahi tei ore roa’tu i haapiihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a no te mea e ere te reira i te mea mau.

Oia mau te faaite nei te Harper’s Bible Dictionary tuiroo e « te haapiiraa tumu no te Toru Tahi mai tei faataahia e te amuiraa rahi a te mau ekalesia no te maha e te pae o te tenetere eita ïa e itehia i roto i te [Faufaa Apî] ».3

No reira te mau faahaparaa atoa e aita te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e ti‘aturi nei i te hi‘oraa a te mau Keresitiano no teie tau no ni‘a i te Atua, ia Iesu e te Varua Maitai, e ere ïa te hoê parau no ni‘a i to tatou faaroo i te Mesia, e faaiteraa papû râ (tano e ti‘a paha ia‘u ia amui atu) e aita to tatou hi‘oraa no te Atuaraa i tu‘ati i te aamu no te Keresitiano i muri mai i te Faufaa Apî, e hoi râ tatou i te haapiiraa i haapiihia e Iesu iho. E riro paha te hoê parau no ni‘a i taua aamu ra no muri mai – i te Faufaa Apî i te tauturu.

I te matahiti 325 i muri a‘e i te Mesia, ua haaputuputu te emepera no Roma o Constantine i te Apooraa no Nicene no te tuatapapa – i roto i te tahi atu mau mea – te parau fifi no to te Atua « hoêraa i roto i te toru tahi ». Te mea o tei fâ mai na roto i te mau marôraa u‘ana a te feia no te ekalesia, te feia feruri parau, e te feia faatere no te ekalesia, o te mea ïa tei matauhia (i muri a‘e te tahi atu 125 matahiti i muri iho e toru faahou â apooraa rahi)4 mai te Hiroa Faaroo no Nicene, ma te tahi mau tauiraa mai te Hiroa Faaroo no Athanasia. Te parau nei teie mau tauiraa e faahuruêraa huru rau no te mau hiroa faaroo – e te tahi atu tei tae mai na roto i te mau tenetere i muri mai – tei parau e ua riro te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai ei mau taata aore e tino, puai hope, no ni‘a mai, tei te mau vahi atoa e i te mau taime atoa, hoê â huru, e mea mure ore, e te ite ore, aore e tino, tufaa aore râ hinaaro e parahi ra i rapae au i te ao e te taime. I roto i taua mau hiroa faaroo ra ua riro na melo e toru e mau taata taaê te tahi e te tahi, e hoê ana’e râ taata, tei faahiti noa hia mai « te parau aro no te toru tahi ». Eita na taata e toru e taa-maitai-hia, e hoê ana‘e râ Atua o te ore e taa-maitai-hia.

Ua afaro tatou e to tatou feia faahapa i ni‘a i te hoê a‘e tumu – oia hoi e mea taa ore mau taua huru hiroa ra no te atuaraa. Na roto i teie huru tatararaa papû ore e o te Atua tei faahepohia i ni‘a i te ekalesia, e ere ïa i te mea maere e ua parau te hoê monahi no te maha o te tenetere, « auê ïa vau i te ati e ! Ua rave ê atu ratou i to‘u Atua mai ia‘u atu nei… e aita vau i ite e o vai ra ta‘u e haamori aore râ e pure atu ».5 Nahea tatou i te ti‘aturi, i te here e i te haamori, i te tamata ia riro mai Ia’na, Hoe o te ore roa e taa-maitai-hia e te ite-ore-hia ? Eaha ïa ta Iesu pure i To’na ra Metua i te Ao ra e « teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu Mesia i ta oe i tono mai » ?6

Aita tatou e opua nei i te haafaufaa ore i te ti‘aturiraa o te hoê taata aore râ te haapiiraa a te hoê haapa‘oraa. Te faatura nei tatou i ta ratou mau haapiiraa mai ta tatou e ani nei ia faatura-atoa-hia ta tatou nei. (Tera atoa te hoê hiroa no to matou faaroo.) Mai te mea râ e parau te hoê taata e ere tatou te Keresitiano no te mea aita tatou e ti‘aturi nei i te hi‘oraa no te maha aore râ te pae o te tenetera no ni‘a i te Atuaraa, eaha ïa no taua Feia Mo‘a Keresitiano matamua ra, e rave rahi hoi tei riro ei ite mata no te Mesia ora, tei ore i farii i taua hi‘oraa ra ?7

Te parau hua nei tatou ma te maramarama no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e mau taata taa ê te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai, e na taata hanahana e toru, ma te mau faaiteraa papû no ni‘a i te pure arai a te Faaora tei faahitihia iho nei, To’na bapetizo-raa-hia i raro a‘e i te rima o Ioane, te ohipa i tupu i ni‘a i te Mou‘a no te Faahuru-ê-raa, e te poheraa o Setephano – e maha noa ïa hi‘oraa.

Ma teie nei mau faaiteraa a te Faufaa Apî e te tahi atu â8 e ta‘i râ i roto i to tatou mau tari‘a, e mea faufaa ore paha i te ani eaha ta Iesu i hinaaro i te parau a na ô ai Oia e, « eita e ti‘a ta te Tamaiti ia rave oia ana‘e ihora, maori râ o ta’na i ite i te Metua i te raveraa ra ».9 Ua parau Oia i te tahi atu taime, « i pou mai nei hoi au mai te ra‘i mai e haapa‘o i to tei tono mai ia’u nei hinaaro, eiaha to‘u iho hinaaro ».10 Ua parau Oia no To’na mau enemi, « [ua ite ïa ratou]… e ua riri mai â ia‘u e to‘u Metua atoa hoi ».11 E no to’na hoi auraro i To’na Metua i parau ai Iesu e, « eaha oe i haamaitai mai ai ia‘u ? o te Atua ana‘e ra tei maitai ».12 « E rahi hoi tau Metua ia‘u ».13

O vai ta Iesu i ti‘aoro u‘ana atu i taua mau matahiti atoa ra, e tae noa’tu i te mau taime a parau ai oia i taua mau parau mauiui ra « e tau Metua e, ia ti‘a ra, e hopoi ê atu i tei nei au‘a, ia tupu râ to oe hinaaro »14 e « e tau Atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia‘u ? »15 Te faaite papû nei te mau papa‘iraa mo‘a e, noa’tu to ratou riroraa ei melo hoê maitai i roto i te Atuaraa, e mau taata taa ê râ ratou e aita râ tatou e haamori nei i te mau Atua rau ; e tufaa râ no te heheuraa rahi ta Iesu i haere mai no te horo‘a mai no ni‘a i te natura o te mau taata hanahana. Penei a‘e ua tatara maitai Paulo i te reira a parau ai oia e, « Te Mesia ra Iesu… o te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toro‘a ia faito atoa oia i te Atua ».16

Te hoê atoa tumu i ti‘avaruhia’i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei e te tahi mau taata no te mea ïa e, te ti‘aturi nei tatou, mai te mau peropheta e te mau aposetolo i mutaa iho ra, i te hoê Atua, e tino – e tino hanahana ra – to te Atua.17 Ia ratou o te faahapa nei i teie nei ti‘aturiraa i niuhia i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a, e ani ïa vau ia ratou no te haapapû: Ahiri e mea faufau te mana‘o no te hoê Atua e tino to’na, no teaha ïa te mau haapiiraa tumu e te mau tapa‘o taa ê ihoa râ no te ao Keresitiano te fariiraa i te hoê tino, te Taraehara e te Ti‘a-faahou-raa o te tino o te Fatu ra o Iesu Mesia ? Mai te mea e mea hinaarohia e e mea auhia te fariiraa i te hoê tino e te mau Atua, no teaha ïa te Faaora o te taata nei i faaora ai i To’na tino mai te pohe e te menema, ma te haapapû e e ore roa te reira e faataa-ê-faahou-hia e To’na varua i te tau aore râ e a muri noa’tu ?18 Te taata o te pato‘i i te mana‘o no te hoê Atua e tino to’na, te pato‘i râ ïa oia i te Mesia tahuti e tei ti‘a-faahou. Aore roa e taata o te parau hua nei e e Keresitiano mau oia e hinaaro ia na reira.

I te mau taata atoa e faaroo nei i to‘u reo o te uiui nei no ni‘a i to tatou ti‘araa Keresitiano, te faaite nei au i teie iteraa papû. Te faaite papû atu nei au e ua riro mau o Iesu Mesia, te Tamaiti ora mau a to tatou Metua ora mau. Teie taata tei piihia o Iesu o to tatou ïa Faaora e Taraehara o tei hamani i te ra’i e te fenua e te mau mea atoa i roto i raro a‘e i te aratairaa a te Metua. Te faaite papû nei au e ua fanauhia Oia i te hoê metua vahine paretenia, e i roto i to’na oraraa, ua rave Oia i te mau semeio puai tei itehia e Ta’na mau pĭpĭ e rave rahi e To’na atoa mau enemi. Te faaite nei au e e mana To’na i ni‘a i te pohe no te mea e Atua oia, ua hinaaro râ oia i te tuu Ia’na iho i raro a’e i te pohe ei maitai no tatou no te mea ua riro atoa na Oia e taata atoa i te hoê tau. Te faaite nei au e na roto i To’na auraroraa i te pohe na roto i To’na iho hinaaro, ua rave Oia i ni‘a iho Ia’na te mau hara o te ao nei, ma te aufaaraa i te hoê hoo faito ore no te mau oto e te mau ma’i atoa, te mau mauiui atoa e te mau ati atoa mai Adamu mai e tae noa’tu i te hopea o te ao nei. I To’na raveraa i te reira, ua upooti‘a Oia i ni‘a i te menema i te pae tino e i hade i te pae varua e ua faati‘amâ i te utuafare taata. Te faaite papû nei au e ti‘a faahou mai, mai te menema, e i muri a‘e i to’na ho‘iraa i To’na ra Metua no te faahope i taua Ti‘a-faahou-raa ra, ua fâ pinepine Oia, i te mau hanere pĭpĭ i roto i te Ao Tahito e te Ao Apî. Ua ite au e o Oia te Mo‘a Roa no Iseraela, te Mesia o te haere faahou mai i te hoê mahana i roto i te hanahana hopea, no te faatere arii i ni‘a i te fenua mai te Fatu o te mau fatu e te Arii o te mau arii. Ua ite au e aore hoi e i’oa i horo‘ahia mai i raro a‘e i te ra‘i, e tia‘i i te taata ia faaorahia e na roto ana‘e i ta’na parau, to’na aroha e to’na maitai mure ore19 e nehenehe ai e noaa ia tatou te ora mure ore.

Teie atoa ïa to‘u iho nei iteraa papû no ni‘a i teie nei haapiiraa hanahana, no te faaineineraa i To’na faatereraa mileniuma i te mau mahana hopea nei, ua haere a’ena mai Iesu, hau atu i te hoê taime, i roto i to’na tino hanahana. I te tau mahanahana no te matahiti 1820, ua haere atu te hoê tamaiti 14 matahiti, tei faarepurepu i teie nei mau haapiiraa iho o te faarepurepu rahi noa â i te ao Keresitiano, i roto i te hoê uru raau no te pure. Ei pahonoraa i taua pure mau ra tei pûpûhia’tu i taua faito matahiti apî ra, ua fâ mai te Metua e te Tamaiti ei nau taata taa ê te tahi i te tahi, e tino, e nau taata hanahana, i teie nei tamaiti peropheta o Iosepha Semita. Ua faaite mai taua mahana ra i te haamataraa o te faaho‘iraa o te evanelia mau a te Faufaa Apî a te Fatu ra o Iesu Mesia e te faaho‘iraa mai o te tahi atu mau parau mau tei horo‘ahia mai e te mau peropheta mai ia Adamu mai e tae noa’tu i teie nei mahana.

Te faaite nei au e e parau mau to‘u nei iteraa no teie nei mau mea e ua vevetehia te ra‘i i te mau taata atoa e imi nei i taua haapapûraa ra. Na roto i te Varua Mo‘a no te Parau Mau, e ite ai tatou paatoa « i te Atua mau, e Iesu Mesia [Ta’na] i tono mai ».20 I reira ia ora tatou i ta raua mau haapiiraa e ia riro mai tatou ei mau Keresitiano mau na roto i te ohipa, e i te parau atoa, te pure nei au i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Isaia 29:14.

  2. Te Hiroa Faaroo 1:1.

  3. Paul F. Achtemeier, nene‘iraa. (1985), 1099 ; haapapûraa i faahauhia.

  4. Constantinople, A.D. 381 ; Ephesus, A.D. 431 ; Chalcedon, A.D. 451.

  5. Faahitihia e Owen Chadwick, Western Asceticism (1958), 235.

  6. Ioane 17:3 ; haapapûraa i faahauhia.

  7. No te hoê aparauraa maitai i ni‘a i teie parau, a hi‘o Stephen E. Robinson, Are Mormons Christian? 71-89 ; a hi‘o atoa Robert Millet, Getting at the Truth (2004), 106-22.

  8. A hi‘o, ei hi‘oraa, Ioane 12:27-30 ; Ioane 14:26 ; Roma 8:34 ; Hebera 1:1-3.

  9. Ioane 5:19 ; a hi‘o atoa Ioane 14:10.

  10. Ioane 6:38.

  11. Ioane 15:24.

  12. Mataio 19:17.

  13. Ioane 14:28.

  14. Mataio 26:39.

  15. Mataio 27:46.

  16. Philipi 2:5-6.

  17. A hi‘o David L. Paulsen, « Early Christian Belief in a Corporeal Deity: Origen and Augustine as Reluctant Witnesses », Harvard Theological Review, buka 83, no. 2 (1990):105-16 ; David L. Paulsen, « The Doctrine of Divine Embodiment: Restoration, Judeo-Christian, and Philosophical Perspectives », BYU Studies, buka 35, no. 4 (1996):7-94 ; James L. Kugel, The God of Old: Inside the Lost World of the Bible (2003), xi–xii, 5-6, 104-6, 134-35 ; Clark Pinnock, Most Moved Mover: A Theology of God’s Openness (2001), 33-34.

  18. A hi‘o Roma 6:9 ; Alama 11:45.

  19. A hi‘o 1 Nephi 10:6 ; 2 Nephi 2:8 ; 31:19 ; Moroni 6:4 ; Te Mau Papa‘iraa a Iosepha Semita, Roma 3:24.

  20. Ioane 17:3.

Nene’i