2013
Auala e Auauna Ai i Valaauga o le Perisitua
Aperila 2013


Auala e Auauna Ai i Valaauga o le Perisitua

Mai se saunoaga i le konafesi aoao ia Aperila 1987.

Peresitene Thomas S. Monson

Pe ua e manatunatu loloto ea i le taua o le agaga o se tagata? Pe na e mafaufau ea e uiga i le gafatia lea o loo taoto i totonu o i tatou taitoatasi?

Sa i ai se taimi sa ou auai ai i se konafesi faalesiteki lea sa susue ai e lē sa avea ma o’u peresitene o le siteki o Paul C. Child le Mataupu Faavae ma Feagaiga e 18 ma amata ona faitau: “Ia manatua ua tele lava le taua o agaga i le silafaga a le Atua” (fuaiupu e 10).

Ona fesili lea o Peresitene Child, “O le a le taua o le agaga o se tagata?” Sa ia le valaau atu i se epikopo, peresitene o le siteki, po o se fautua maualuga mo se tali. Ae, sa ia filifilia le peresitene o se korama a le au toeaina.

Sa gugu le tamaloa na faateia mo se taimi na pei o se taimi umi lava ona faapea atu lea, “O le taua o le agaga o se tagata o lona gafatia lea ona avea faapei o le Atua.”

Sa manatunatu loloto uma tagata sa auai i lena tali. Sa faaauau e Peresitene Child lana savali, ae sa faaauau pea ona tomanatu i lena tali musuia.

Ina ia aapa atu, ia aoao atu, ia pai atu i agaga faapelepele ua saunia e lo tatou Tama mo Lana savali, o se galuega tele lea. O le faamanuiaina e seāseā ona faigofie. O le mea masani lava e muamua atu i loimata, tofotofoga, talitonuina, ma le molimau.

E maua e auauna a le Atua le mafanafana mai le faamautinoaga a le Matai: “Ou te ia te outou i aso uma lava” (Mataio 28:20). O lenei feagaiga matagofie e lagolago ai outou usoga o le Perisitua Arona o e ua valaauina i tulaga faaleautaitai i korama a tiakono, aoao, ma ositaulaga. E uunaia ai outou i a outou sauniuniga e auauna atu i le galuega faamisiona. E faamafanafanaina outou i na taimi o le lotovaivai, lea e oo mai i tagata uma.

“O le mea lea, aua le faavaivai i le faia o mea lelei,” ua fetalai mai ai le Alii, “ona o loo oulua faataatiaina le faavae o se galuega tele. Ma o mea iti e tutupu mai ai mea tetele.

Faauta, e manaomia e le Alii le loto ma le mafaufau malie” (MF&F 64:33–34). O se faatuatua mausali, o se talitonu faifaipea, ma se naunau faamaoni o uiga ia ua iloa ai i taimi uma i latou o e auauna atu i le Alii ma o latou loto atoa.

Afai e i ai se uso o faalogo mai i lo’u leo e lagona e le o saunia, pe le gafatia foi ona tali atu i se valaau e auauna atu, e ositaulaga, e faamanuia olaga o isi, manatua le upumoni: “O ai lava e valaauina e le Atua, e faaagavaaina e le Atua.”

Ata na tusia e Cody Bell © IRI