« E mea maita’i ’ia tuatāpapa tātou i te tuha’a 109 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a ’e ’ia pe’e i te a’o a te peresideni [Howard W.] Hunter ’ia ha’amau i te hiero o te Fatu ’ei tāpa’o rahi nō [tō tātou] ti’ara’a melo » (Quentin L. Cook, « Hi’o ia ’outou iho i roto i te hiero », Liahona, Mē 2016, 99).
Te fā hope’a tā tātou tāta’itahi e tūtava nei, o te fāri’ira’a ïa i te mana i roto i te hō’ē fare o te Fatu, ma te tā’atihia ’ei ’utuāfare, ma te ha’apa’o maita’i i te mau fafaura’a i ravehia i roto i te hiero, ’o tē fa’aineine ia tātou nō te hōro’a rahi roa a’e ’a te Atua—te ora mure ’ore ïa. E riro te mau ’ōro’a o te hiero ’e te mau fafaura’a tā ’outou e rave i reira ’ei tāviri nō te ha’apūai i tō ’outou orara’a, tō ’outou fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare ’e te ’aravihi ’ia pāto’i i te ’arora’a a te ’enemi. Tā ’outou ha’amorira’a i roto i te hiero ’e tā ’outou tāvinira’a i reira nō tō ’outou hui tupuna o te ha’amaita’i ia ’outou nā roto i te heheura’a rahi a’e nō ’outou iho ’e te hau, ’e e ha’apūai te reira i tā ’outou pūpūra’a ia ’outou nō te fa’aea i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ».(Russell M. Nelson, « As We Go Forward Together » Ensign, ’Ēperēra 2018, 7).
Tāu’aparau :
Nāhea te ha’amorira’a i te hiero ’e te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare e nehenehe ai e fa’arahi i tō tātou ’āteura’a pae manava ?
Fafau ia oe :
Mai te mea e parau fa’ati’a tā’u nō te hiero, e fa’ata’a vau i te hō’ē tai’o mahana nō te haere i te hiero. Mai te mea ’aita tā’u e parau fa’ati’a nō te hiero, e fārerei au i tō’u ’episekōpo ’aore rā i te peresideni ’āma’a nō te hō’ē taime fārereira’a nō te fa’a’āpī i tā’u parau fa’ati’a ’aore rā nō te ’āparau nāhea vau i te fa’aineine nō te fāri’i i tō’u mau ’ōro’a hiero.