-
’A paraparau i te Atua. ’Ia ’ite ’outou ē, tē hāro’aro’a nei ’oia. ’A feruri na iāna tē pārahi ra i pīha’i iho ia ’outou, ma te fa’aro’o ’e te pūpū i te pāturura’a.
-
Feruri. ’A feruri i te mau taime a fāri’i ai ’outou i te ha’amaita’ira’a a te Fatu ’e te ’itera’a i tōna rima ’e tōna aroha i roto i tō ’outou orara’a. « ’A fa’atupua na, ’ia ’ite mai ē, ’о vau te Atua » (Salamo 46:10
-
’A hi’o i tā ’outou mau tītaura’a. I te tahi taime, e tae mai tā tātou mau ha’ape’ape’ara’a ’e te urupu’upu’u rahi a’e i te taime ’aita te orara’a e tere ra mai tā tātou i ti’aturi ’aore rā mai tā tātou i fa’anaho. E nehenehe tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai i tō tātou mau ’itera’a pe’ape’a. « E noa’a ia ’oe te ’ite na roto i teie mau mea ato’a, ’e e riro ho’i ïa ’ei maita’i nō ’oe nā… Nō reira, ’a tāmau noa na ’oe i tō ’oe haere’a » (Te Ha’api’ira’aTumu ’e te mau Fafaura’a 122:7, 9).
-
Fa’afa’aea ri’i. ’A rave e rave rahi mau hutira’a aho marū ’e te hohonu, ’a hutihuti i te rima ’e ’a tāmarū i te tino. ’Ia marū fa’ahou ana’e tō ’outou tino, e ti’a ïa ia ’outou ’ia feruri māramarama atu ā. ’A hāhaere, ’a ’amu i te tahi mā’a ’aore rā, ’a inu i te pape, ’aore rā, ’a pārahi noa ’e ’a feruri nō te tahi tau minuti.
-
’Ia ’ite ’outou i te taime e tupu ai te urupu’upu’u i ni’a ia ’outou. I te tahi taime e’ita ’outou e ’ite ē, te tupu ra te urupu’upu’u. E fārerei paha ’outou i te fifi nō te ta’otora’a, te riri ’ōhie, te ’aravī, ’aore rā ’aita tō ’outou e pūai rahi. ’A hi’opo’a ia ’outou iho hō’ē a’e taime i te mahana nō te ’ite e aha tō ’outou huru.
-
Rōtahi i ni’a i te ’ā’au mehara. ’A hi’o e aha te mea e hā’ati ra ia ’outou. ’A rōtahi nō te tahi tau minuti i ni’a i te mau mea ti’a, te mau mea ’āfaro, ’e te mau mea maita’i nō ni’a ia ’outou iho ’e nō ni’a i te ao. ’A ha’amata i te pāpa’i i te hō’ē buka ’ā’amu ’ā’au mēhara, ’e ’a pāpa’i e pae a’e mau mea ta’a ’ē tā ’outou e māuruuru nō te mahana tāta’itahi.
-
’Ia itoito. ’Ua hōro’ahia mai ia tātou te hō’ē tino ’e te hō’ē ao ’ia fāna’o. ’A hāmani i te hō’ē fa’anahora’a nō te fa’a’ohipa i tō ’outou tino nō te haere e fāna’o i teie mau hōro’a. E nehenehe ato’a te tahi nau minuti hāhaerera’a e tauturu i te fa’aitoito i tō ’outou huru ’e ’ia fa’aiti i te urupu’upu’u.
-
Fa’aiti i te fa’a’ohipa i te ihi anoa ha’a. Nā roto i te fa’a’ohipara’a i te mau rāve’a tūreiara’a tōtiare, te mau mātini roro uira ’e te mau ’āfata teata, i te ha’amatara’a iho ā rā ’e i te hope’a o te mahana, e nehenehe te reira e fa’arahi i te mau mana’o ahoaho ’e te urupu’upu’u. ’A tāmata i te ha’amata ’e i te fa’aoti i tō ’outou mahana ma te niuniu ’ore ’aore rā ma te mātini roro uira ’ore. ’A ora hō’ē mahana ’aore rā hō’ē hepetoma ma te rave ’ore i te ’ohipa tūreiara’a tōtiare ’aore rā te ’āfata teata ’e ’a hi’o e aha tō ’outou huru.
-
’A hāmani maita’i ia ’oe iho. ’A paraparau ia ’oe iho mai te au i te mau parau maita’i ’e te tāmarū tā ’oe e fa’a’ohipa i ni’a i tei herehia. E ’ere nā te Atua te mau mana’o tauturu ’ore, te tīa’i ’ore, ’aore rā te fa’ahapara’a ’ino, ’e e fa’atupu te reira i te urupu’upu’u ’e te ahoaho rahi atu.
-
ʼA tauturu i te tahi atu ta’ata. ’A rōtahi fa’ahou i tō ’outou pūai nā roto i te tāvinira’a i te tahi atu ta’ata. Tā tātou fā hope’a ’o te herera’a ïa ia vetahi ’ē mai tā te Mesia i rave, noa atu ē, tē tāfifi ra tātou. ’Ua hōro’a mai te Mesia ia tātou i te hō’ē hi’ora’a nō teie here ’a fa’a’ore ai ’oia i te hara a te mau ta’ata tei hāmani ’ino iāna ’e ’a ha’apāpū ai ’ia ha’apa’ohia tōna metua vahine noa atu ē, tē māuiui ra ’oia i ni’a i te tātauro. Noa atu ē e mea fifi, e nehenehe tātou e fāri’i i te hi’ora’a ātea maita’i a’e i ni’a i tō tātou orara’a mai te mea e fa’aea tātou ’e e feruri tātou ia vetahi ’ē ’e ’ia ’imi i te mau rāve’a nō te tauturu.
-
’A tāmata i te hō’ē ’ohipa ha’amāhara’a rohirohi. E ha’amāha te ta’ata tāta’itahi i te rohirohi nā roto i te mau rāve’a rau. Penei a’e e mea au nā ’outou ’ia pēni, ’ia fa’aro’o i te ’upa, ’ia tai’o i te buka, ’aore rā ’ia haere nā rāpae. ’Ia tupu ana’e te urupu’upu’u ’aore rā te ahoaho i roto ia ’outou, ’a rave i te taime nō te ha’amana’o e aha te mea e fa’a’oa’oa ia ’outou ’e e tāmarū ia ’outou. ’A rave i te taime nō te rave i te reira mau mea, noa atu ē, e feruri ’outou ē, e mea rahi roa tā ’outou ’ohipa.
-
’A vai tū’ati noa i te mau hoa ’e te ’utuāfare. E nehenehe te vaira’a i pīha’i iho i te feiā tei here ’e tei pāturu ia ’outou e tauturu ’ia fa’aiti i te urupu’upu’u. ’Ua hāmanihia ’outou nō te tū’atira’a. ’Aita e ha’amā i te fa’a’itera’a i te mea tā ’oe e fa’aruru nei. ’A tauturu i tō ’outou mau hoa ’e te ’utuāfare ’ia māramarama i te mea e tupu nei i ni’a iho ia ’outou.
-
Hō’ē ta’ahira’a i te taime hō’ē. E nehenehe ’outou e ui ia ’outou iho ē, « E aha te ’ohipa faufa’a roa a’e tā’u e nehenehe e rave i teie iho taime ? » Mai teie paha te huru tā ’outou pāhonora’a « Tā’u noa ’ohipa e ti’a ’ia rave i teie iho taime ’o te tīa’ira’a ïa i tō’u pere’o’o uta ta’ata » ’aore rā « Tā’u noa ’ohipa e ti’a ’ia rave i teie iho taime ’o te tāmāra’a ïa i te ’āu’a ». ’A fa’aoti e aha te ti’a ’ia rave i teienei ’e e aha tē nehenehe e tīa’i. Ha’api’i ’eiaha e fa’ahapa ia ’outou iho nō te paraura’a ē, « ’aita » i te hō’ē mea e nehenehe e tīa’i.
-
Ha’api’ipi’i ’i te ’ite-pāpū-ra’a. ’A fa’a’ohipa i te mau tū’ao’aora’a nā mua atu i teie ’ohipa e rave ’e i te hope’a o teie pene nō te ha’api’ipi’i ia ’outou ’ia tae atu. ’A ’imi i te mau rāve’a nō te fa’aha’amana’o ia ’outou iho ’ia rahi atu te taera’a i te roara’a o te mahana.