2023
« Te tāmāra’a ’āua
Tiurai 2023


« Te tāmāra’a ’āua », Hoa, Tiurai 2023, 4–5.

Te tāmāra’a ’āua

« ’O vai tā tātou e nehenehe e ani manihini ’ia tauturu mai ia tātou ? »

’Ua tupu teie ’ā’amu i Peretāne.

Hōho’a
Metua vahine ’e te tamaiti e ’ō’omo ra i te rimarima fa’a’apu ’e e tāpe’a ra i te tāpū matie

’Ua ’amu Iona i te toe’a o tāna mā’a ’e ’ua ’ata’ata. E mea ’ārearea noa te tāmā’ara’a i te mau taime ato’a e haere mai te mau misiōnare.

« Tē hina’aro nei māua e fa’a’ite atu ia ’outou i te hō’ē poro’i nō ni’a i te tāvinira’a », te parau ïa a te tuahine Kearl. « Nō te aha e mea faufa’a ’ia tāvini ia vetahi ’ē ? »

« Nō te mea e fa’a’oa’oa te reira ia Iesu ! », ’ua parau Eliza, te tuahine iti o Iona.

« Ua tano ’oe ! E fa’a’oa’oa rahi te reira iāna. ’E ’ia tauturu ana’e tātou ia vetahi ’ē, e fa’a’oa’oa ato’a te reira ia tātou », ’ua parau te tuahine Christensen. « ’Ua ’ite ānei ’oe i te hō’ē ta’ata tei hina’aro i te tauturu ? »

’Ua feruri a’era Iona hō’ē minuti. « ’Aita tā’u e ta’ata, e nehenehe rā tā mātou ’āua i te fare ha’api’ira’a i te tahi tauturu ».

« E mana’o maita’i », ’ua parau Mā.

E ’āua tō roto i te fare ha’api’ira’a a Iona i reira rātou e nehenehe ai e rave i te mau ’ohipa ri’i nā rāpae. ’Aita rā e ta’ata e ’atu’atu nei i te ’āua e mea maoro i teienei. ’Ua ’ī roa i te hurupā ’aihere. Tē vai ato’a ra te mau ’aihere ’ino.

« E ’oa’oa mātou i te tauturu ia ’oe ! », ’ua parau te tuahine Kearl. « ’O vai tā tātou e nehenehe e ani atu nō te tauturu ia tātou ’ia tāmā i te reira ? »

« Tō mātou mau taea’e fēti’i ! », ’ua parau Jacob, te taea’e o Iona.

« ’E tā mātou piha Paraimere », nā ’ō a’era Iona.

I te mahana i muri iho, ’ua paraparau Māmā i te hō’ē ta’ata i te fare ha’api’ira’a nō te ani i te parau fa’ati’a. ’Ua fa’ata’a rātou i te hō’ē mahana nō te tāmā i te ’āua. I muri iho, ’ua tauturu Mā ia Iona ’e tōna mau taea’e ’e mau tuahine, ’ia niuniu i tō rātou mau taea’e fēti’i ’e te piha Paraimere.

Ma’a hepetoma i muri mai, ’ua fārerei atu Iona ’e tōna ’utuāfare i te mau misiōnare i te fare ha’api’ira’a. Tei reira ato’a tō rātou mau taea’e feti’i ’e te mau hoa nō te Paraimere. ’Ua tae i te taime nō te rave i te ’ohipa !

’Ua ’ō’omo Iona i te mau rimarima fa’a’apu uaua rarahi. « ’A hi’o na, e Mā. E mea rarahi mau tō’u nā rima ! »

’Ua ’ata a’era Mā. « E nehenehe ’oe e fa’a’ohipa i te reira mau rima rarahi nō te tope i teie mau hurupā ’aihere ».

’Ua hōro’a atu ’oia ia Iona te mau tāpū matie, e au ra mai te mau pā’oti rarahi. I muri iho, ’ua tauturu atu iāna i te tāpūpura’a i te mau ’āma’a marō.

« E mea ’ārearea roa », ’ua parau Iona.

Hōho’a
Te tamāhine ’e te mau tuahine misiōnare e tāpe’a ra i te ope

’A tope noa ai Iona, ’ua tauturu atu Eliza i te ’ōra’a i te ’āpo’o ’ati a’e te ’āua. ’Ua tauturu Jacob ia pāpā ’ia hāmani i te hō’ē fare ’āpī nō te manu. ’Ua hutihuti vetahi i te mau ’aihere ’ino ’e ’ua ’ohi i te mau rā’au ri’i. ’Ua tu’u atu rātou i te reira i roto i te mau pūtē ’ūraina nīnamu rarahi. ’Ua tauturu ato’a te teina ’āpī roa o Iona, o Ezra, i te ’ohira’a i te mau ’ōfa’i.

’Aita i maoro roa ’ua mā te ’āua. ’Ua tai’o Iona i te mau pūtē tā rātou i fa’a’ī. Nā ’ō a’era « e 13 pūtē ! ». « E rave rahi mau pehu tā tātou i tāmā ».

’Ua ʼata te tuahine Christensen. « I teienei, e hina’arohia te mau rima pūai ato’a nō te tauturu i te ’āfa’ira’a i te reira i roto i te pere’o’o ».

’Ua rave mai Iona, Jacob ’e Eliza tāta’itahi i te hō’ē pūtē. ’Ua ’oa’oa roa Iona, ’a tu’u ai ’oia i te pūtē hope’a i roto i te pere’o’o. E mea ’ārearea roa te tauturura’a i te mau misiōnare. ’Ua hina’aro ato’a ’oia e riro ’ei misiōnare i te hō’ē mahana. Tae mai i taua taime ra, e rave rahi rāve’a tāna e nehenehe e tāvini. ’Ua hina’aro roa ’oia e feruri i tāna ’ōpuara’a i muri mai !

Hōho’a
Alt text

Fa’ahōho’ara’a nā Samara Hardy

Nene’i