Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī
Tō ’outou Tīa’i māmoe nā te mau peho o te mata’u
Māti 2024


« Tō ’outou Tīa’i māmoe nā te mau peho o te mata’u », Nō te pūai o te feiā ’āpī, Māti 2024.

Te pūai i mua i te hepohepo ’e te mata’u

Tō ’outou Tīa’i māmoe nā te mau peho o te mata’u

I te mau taime hepohepo, e nehenehe tātou e fa’aro’o i te reo o tō tātou Tīa’i māmoe.

Hōho’a
O Iesu Mesia te Tīa’i māmoe maita’i

’O Iehova tō’u tīa’i māmoe, nā Yongsung Kim

Hō’ē o te mau pene mātaro-maita’i-hia o te pāpa’ira’a mo’a, ’o te Salamo 23 ïa. Tē tāmau noa nei te mau ta’ata ha’apa’o maita’i o te mau ha’apa’ora’a fa’aro’o e rave rahi nā te ao nei, i te ’ite mai i te tāmāhanahanara’a i roto i teie mau ’īrava tei pāpa’ihia e rave rahi matahiti i teienei.

’O Iehova tō’u tīa’i māmo’e, e ’ore roa vau e ’ere.

Tē fa’ata’oto nei ’oia iā’u i te mau ’āua he’euri ra, tē arata’i nei ’oia iā’u nā pīha’i iho i te pape atati’a ra.

E fa’aho’i ’oia i tā’u vārua, e arata’i ’oia iā’u nā te ’ē’a tītī’aifaro nō tōna ra i’oa.

E ’ia haere noa atu vau nā te peho ra, ’o te marū pohe, e ’ore ā vau e mata’u i te ’ino, tei pīha’i-ato’a-iho ’oe iā’u : tō rā’au ’e te to’oto’o tei ha’amāhanahana mai iā’u.

’Ua fa’anahonaho ’oe i te tahi ’amura’amā’a nā’u i mua i te aro ’o tō’u mau ’enemi ; ’ua fa’atāvai ’oe i tā’u upo’o ; ’e tē ’ī nei tā’u ’āua.

E riro ā te maita’i ’e te aroha i te pe’e mai iā’u i te mau mahana ato’a o tō’u nei orara’a : e pārahi ā vau i roto i te fare o Iehova ē maoro noa atu ’ō’u pu’e mahana.

Hōho’a
’ārenio

’Ua hā’atihia-a’ena-ānei-hia ’outou e te māmoe ? E ’ōu’au’a-haere-ri’i rātou ’e te horohoro haere ma te ma’ae noa ’aore rā te teretere noa. ’Aita roa rātou i mātauhia ’ei ’animara mata’u ’ore ! ’E te hō’ē paha mea tā tātou e nehenehe e tāpe’a mai, mai roto mai i teie fa’ahōho’ara’a—’ua ’ite te Fatu ia tātou tāta’itahi e ri’ari’a ato’a i te tahi taime. ’Aita e ha’amāra’a nō te reira ! E tuha’a te reira nō te tāmatara’a o te orara’a tāhuti nei. I roto i taua mau taime hepohepo ra, e nehenehe tātou e fa’aro’o i te reo o tō tātou Tīa’i māmoe. Tē tāmata nei ’oia i te arata’i ia tātou i « te mau ’āua he’euri » nō te hau ’e te ora. Teie te tahi mau rāve’a ’o tāna e ani nei ia tātou ma te mārū ’ia pe’e iāna.

  • Hōho’a
    tamāhine e tai’o ra i te mau pāpa’ira’a mo’a

    ’A tuatāpapa i te mau parau a tō tātou Tīa’i māmoe—mai tāna mau ha’api’ira’a i roto i te Faufa’a ’Āpī, 3 Nephi, ’aore rā Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a. ’A nā reira ai tātou, e fa’a’amuhia tātou i te pae vārua ’e e maita’i atu ā tō tātou ’itera’a i tōna reo ’ananahi.

  • Hōho’a
    tamāroa e pure ra

    ’A pure i tō tātou Metua i te ao ra nā roto i te i’oa o Iesu Mesia i te mau taime ato’a, nō te ani i te tāmāhanahanara’a ’e te hau i roto i tō ’outou orara’a.

  • Hōho’a
    te metua vahine e tauahi ra i tāna tamāhine

    ’A fa’ari’i ē, ’ua rau ana’e te rāve’a tauturu a te Fa’aora, mai te mau metua, te feiā fa’atere o te ’Ēkālēsia, te mau hoa ’e tae noa atu i te mau taote ’e te tahi atu ā mau tōro’a ’ohipa.

  • Hōho’a
    feiā ’āpī tamāroa i te fare purera’a

    ’A putuputu mai ’e te feiā tei here i te Fa’aora, mai ia rātou i te fare purera’a ’aore rā i te séminaire. E fa’ahono te reira ia tātou ’e te hō’ē autahira’a feiā mo’a here ’o tē ’ohipa ’āmui nei nō te pe’e i te Fa’aora ’e nō te upo’oti’a i ni’a i te mau fifi ’ino rahi ’e tāna tauturu.

Hōho’a
feiā ’āpī tamāroa

I te tahi taime, te upo’oti’ara’a i ni’a i te mata’u mai te hō’ē ïa tere, mai te haerera’a nā roto i te hō’ē peho pōiri, mai tā Salamo 23 e fa’ahiti nei. E nehenehe Nicolas F., nō Peresīria, e fa’a’ite pāpū mai ē, mai te peu e tāmau noa ’outou i te haerera’a i mua, e tae mai te fa’aorara’a. ’Ua ’aro maoro ’oia i te mau mana’o manuia ’ore ’e te mata’u.

Tē nā ’ō ra ’oia « ’ua pure rahi au, ma te ani i te Atua ’ia ’īriti ’ē atu i te mau mana’o ’ino i tō’u ferurira’a, ma te ani iāna ’ia ’īriti ’ē atu i te mau nino’a mana’o ’ino ». ’Ua fa’aruru ’oia i te mau taime ’ārepurepura’a ’e ’ua fa’aea noa i ni’a i te mau hape tāna i rave.

« ’Ua tāmata vau i te ’ite mai i te mana o te Atua, ’aita rā vau i ’ite mai ā i tāna fa’aorara’a », tē parau ra Nicolas. ’Ua mā’imi ’oia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau ’īrava nō ni’a i te upo’oti’ara’a i te mata’u ’e ’ia ’ite mai i te pūai i roto i taua mau parau ra. ’Ua turuhia ’oia e tōna metua vahine ’e te tahi atu mau ta’ata.

I te pae hope’a, i te hō’ē avatea, ’ua putapū ’oia iāna iho i te tā’āto’ara’a ta’a ’ē ’e te māuruuru. I reira ’oia i te ’itera’a i te ātea o te ’ē’a i terehia mai e āna.

’Ua parau ’oia, « i mua ra, e au ra tei roto vau i te fare tāpe’ara’a ». « I teienei rā, tē ’ite ra vau ē e nehenehe au e rē i roto i te mau ’arora’a. Ma te ’imira’a i te tauturu a te Fatu, tē putapū nei au i te tīa’ira’a ».

Noa atu e au teie pu’e tau o te matahiti mai te hō’ē ’āivi māhanahana ’aore rā i te hō’ē peho pōiri, tē vau nei ia ’outou te Tīa’i māmoe maita’i ’e e haere ’oia ’e ’o ’outou. ’Ua here ’oia ia ’outou ! E tauturu mai ’oia ia ’outou ’ia haere nā roto i teie tāmatara’a. ’A fa’aea fātata noa iāna, e nāna e arata’i ia ’outou i te hau.

Nene’i