Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī
Tē urupu’upu’u nei au ! E aha ïa i teienei ?
Māti 2024


« Tē urupu’upu’u nei au ! « E aha ïa i teienei ? », Nō te pūai o te feiā ’āpī, Māti 2024.

Te pūai i te mau taime urupu’upu’u.

Tē urupu’upu’u nei au ! E aha ïa i teienei ?

Teie te tahi mau mana’o nō te tauturu ia ’outou ’ia ha’afaufa’a i te mana o te Fa’aora nō te tāmarū i te urupu’upu’u.

Hōho’a
feiā ’āpī tamāhine e urupu’upu’u ra

Fa’ahōho’ara’a nā Uran Duo

Urupu’upu’u. Hepohepo. ’Ume’umera’a. Fa’atinara’a. Pe’ape’a. Ha’ape’ape’ara’a.

Rau noa atu te i’oa tā ’outou e pi’i i te reira, e tuha’a te reira nō te tāhuti nei mai te taime mai ā ’a fa’aru’e ai Adamu ’e ’o Eva i te ’ō. ’Aita e rāve’a nō te hō’ē « orara’a urupu’upu’u ’ore ». Inaha ho’i, te hō’ē orara’a mai te reira e haere ti’a atu ïa i te ’orera’a te fā e tāpaehia ! (Hi’o 2 Nephi 2:11–12.)

Nō te mea ho’i ē, e’ita e nehenehe ia tātou e fa’a’ore roa i te urupu’upu’u, tītauhia ia tātou ’ia rōtahi i ni’a i tā tātou rāve’a nō te fa’atere i te reira. E nehenehe te rahira’a o te mau urupu’upu’u e tātuha’ahia i roto e piti tuha’a :

  1. Te mau mea tā ’outou e nehenehe e fa’atere.

  2. Te mau mea e’ita ’outou e nehenehe.

1. Te mau mea tā ’outou e nehenehe e fa’atere

E rave rahi matahiti, te rahira’a ta’ata nō te tahi atu mau ha’apa’ora’a fa’aro’o, ’ua ’ite mai rātou i te tāmahanahanara’a ma te fa’ahitira’a i te mea tei pi’ihia te « Pure nō te hau » : « E te Atua, ’a hōro’a mai iā’u i te hau nō te fa’ari’i i te mau mea e’ita e ti’a iā’u ’ia taui, te itoito nō te taui i te mau mea e nehenehe iā’u, ’e te pa’ari nō te ’ite i te ta’a-’ē-ra’a ».1

’Ua hōro’a mai te peropheta Iosepha Semita i te feiā mo’a mātāmua i te mau a’ora’a mai te reira, nō te upo’oti’a i tō rātou mau tāmatara’a e rave rahi : « Nō reira, e te mau taea’e here ē, ’ia rave ’ana’anatae tātou i te mau mea ato’a i roto i tō tātou mana ; ’ei reira e ti’a ai ia tātou ’ia ti’a mai ma te ti’aturi pāpū roa, nō te ’ite i te fa’aorara’a a te Atua, ’e nō te fa’a’itera’ahia mai tōna ra rima » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 123:17 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

E nehenehe e parau ē : ’A rave i te mau mea ato’a e ti’a ia ’outou, ’e ’a vaiiho i te Atua ’ia fa’aoti, mai reira atu. Fa’atumu i ni’a i te mea tā ’outou e nehenehe e fa’atere, mai teie te huru :

Hōho’a
hō’ē taure’are’a tamāroa i mua i te mau purūmu ta’a ’ē

Tā ’outou iho mā’itira’a

Maoti te tāra’ehara a Iesu Mesia, « ’ua riro ïa [tātou] ’ei mea ti’amā ē a muri noa atu, i te ’itera’a i te maita’i ’e te ’ino ; ’ia rave [tātou] i tei au i tō [tātou] iho hina’aro, ’e ’ia ’ore [tātou] ’ia ha’avīhia » (2 Nephi 2:26). E ti’a ia tātou ’ia « ’ana’anatae i te ’ohipa [’oia ho’i, ma te itoito] » i te ravera’a i te mau mea maita’i (Te Haapi’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 58:27).

Hōho’a
e toru hōho’a mata e fa’a’ite ra i te huru ta’a ’ē

Tō ’outou huru

’Ua pāpa’i Maya Angelou te rohi pehe Marite : « Te mea i tītauhia ia ’oe ’ia rave ’ia ’ore ana’e ’oe e au i te hō’ē mea, ’o te tauira’a ïa i te reira. Mai te mea e’ita e nehenehe ia ’outou e taui i te reira, ’a taui i te huru o tō ’outou ferurira’a i ni’a i te reira ».2 ’A ’imi i te maita’i i roto i te ta’ata ’e te mau tupura’a rau. ’A fa’ariro i te mau ’ohipa i te fare ’ei ha’uti ’ārearea. Te fa’aturumara’a i ni’a i tō ’outou au ’ore i te hō’ē ’ohipa e’ita te reira e ha’amaita’i mai i te reira.

Hōho’a
feiā ’āpī tamāroa e feruri hau ra

Tā ’outou pāhonora’a i te mau mea e’ita e nehenehe ia ’outou e fa’atere

E’ita tā ’outou e nehenehe fa’aara mai i te mau mata’i rorofa’i, e nehenehe rā ’outou e hōro’a i te taime, te moni ’aore rā, te ’ohipa nō te tauturu i te feiā tei fifihia e te reira mau mea. E’ita tā ’outou e nehenehe e ’ōpani i te hō’ē hoa ’ia fa’aru’e i te ’Ēkālesia, e nehenehe rā ’outou e here iāna ’e e hōro’a iāna i te hi’ora’a maita’i. E’ita tā ’outou e nehenehe e rave i te hō’ē mea mai te peu e parau ’ino mai te hō’ē ta’ata ia ’outou, terā rā, e nehenehe ’outou e mā’iti nāhea e pāhono i te reira.

’E nā roto i teie mau mea ato’a, ’a ha’amana’o ē te mea noa tā ’outou e nehenehe e rave : ’A pure. ’A ani i te Atua ’ia rave i te mau mea tā ’outou e ’ore e nehenehe e rave—’ia taui i te mau mea tā ’outou e ’ore e nehenehe e taui. Ta’a ’ē noa atu te hope’ara’a, e nehenehe te Fa’aora e tauturu ia ’outou ’ia putapū i te hau.

2. Te mau mea e’ita ’outou e nehenehe e fa’atere

E ’ohipa teie e mea ’ōhie roa a’e ’ia rave nō te mea e rāve’a ’ōhie tō te reira :

Mai te mea e’ita ’outou e nehenehe e fa’atere i te reira, ’eiaha e ha’ape’ape’a nō te reira.

Nō te reira, ’a fa’a’ohipa i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e ’a fa’atumu i ni’a i te mea tā ’outou e nehenehe e fa’atere. ’A tāmata ’eiaha e vaiiho i te ha’ape’ape’ara’a ’ia tū’ino ia ’outou.

’Ōhie a’e ’ia parau i te ravera’a, e parau mau. (’Aita ānei ’outou i hina’aro na i te hō’ē patāra’a uira « pe’ape’a », ’o tā ’outou e taumi noa nō te tūpohe ’e nō te tū’ama ?)

Terā rā, tē fa’ari’ira’a i te hō’ē fifi ’ia hahi ’ē i tā ’outou fa’aterera’a ’o te ta’ahira’a mātāmua ïa ’eiaha e vaiiho i te reira ’ia fa’aurupu’upu’u ia ’outou. I reira ’outou e tu’u ai i tō fa’aro’o ia Iesu Mesia.

Te mau mea e’ita tā tātou e nehenehe e fa’atere, tei raro a’e ïa i te hō’ē o nā tuha’a e piti i raro nei :

Hōho’a
fare i roto i te vero mata’i

Te mau tupura’a ta’a ’ē o te nātura

Te o’e, te pa’urā, te mau ’ati o te nātura. Te mau ma’i pe’e. Te mau tā’ōti’ara’a i te pae tino ’e te mau fifi i te pae o te ea. E nehenehe te huru ta’ata e fa’ahuru ’ē i teie mau ’ohipa, ’e e nehenehe ho’i tātou e rave i te mau ta’ahira’a nō te fa’aineine ia tātou nō te reira ’aore rā nō te fa’aiti mai i tō te reira fa’ahuru-’ē-ra’a. Terā rā, e’ita tātou e nehenehe e fa’atere i te reira i te mau mahana ato’a.

Hōho’a
hō’ē tamāhine ’āpī ’e hō’ē tamāroa ’āpī i mua i te hō’ē fāito

Tā vetahi mā’itira’a

Te huru o te ta’ata i ni’a i te natirara. Te fa’aeara’a ānei tō ’outou mau hoa i roto i te ’Ēkālesia ’aore rā, ’aita. Te mea tā te ta’ata e parau i muri i tō ’outou tua. Te mau fa’aotira’a a te tiripuna ’e te mau fa’aterera’a hau. Te mau fa’anahora’a i ni’a i te ’āfata teata. Te moni ho’o o te mau tao’a. E nehenehe ’outou e hōro’a i tō ’outou mana’o, i te pae hope’a rā, te mau mā’itira’a ato’a e ravehia e te tahi atu mau ta’ata, e hahi ’ē i tā ’outou fa’aterera’a.

Hōho’a
tamāhine e ’amo ra i te paufifi i ni’a

Fa’ata’ara’a

  1. Fa’aauhia mai roto mai i te hō’ē pure mau nā Reinhold Niebuhr. Hi’o The Essential Reinhold Niebuhr : Selected Essays and Addresses (1987), 251.

  2. Maya Angelou, Wouldn’t Nothing for My Journey Now (1993), 87.

Nene’i