2008
Te faaite nei matou i to matou iteraa papû no Iesu Mesia
Mati 2007


TE PARAU PORO‘I A TE PERESIDENIRAA MATAMUA

Te faaite nei matou i to matou iteraa papû no Iesu Mesia

Hōho’a
President Gordon B. Hinckley

Hau rii i te 2.000 matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua fanauhia te Taraehara o te taata i Betelehema no Iudea. I to’na aruaruraa ua afa‘ihia mai Oia i te hiero i Ierusalema. I reira ua faaroo o Maria e o Iosepha i te mau tohuraa faahiahia tei faahitihia e Simeona e o Ana no ni‘a i te aiû aruaru tei faataahia ia riro ei Faaora i to te Ao nei.

Ua faaea Oia i te rahiraa o To’na tamarii-rii-raa i Nazareta no Galilea, e i te 12raa o to’na ra matahiti ua afa‘i-faahou-hia mai Oia i te hiero. Ua ite o Maria e o Iosepha Ia’na i te paraparauraa e te mau aivanaa, « o te faaroo ia’na e tei ui ia’na i te mau uiraa » (Iritiraa a Iosepha Semita, Luka 2:46).

Ua tupu mai o Iesu ei feia apî tane e « ua tupu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa » (Luka 2:52). Ua bapetizohia Oia e Ioane i roto i te anavai no Ioridana « no te faati‘a i te mau parau-ti‘a atoa e au ai » (Mataio 3:15). Ua haapae Oia i te maa e 40 mahana e pô e ua faaoroma‘i i te mau faahemaraa a Satane hou a haamata ai Oia i Ta’na ra taviniraa i te nahoa taata. E ua haere atu Oia i te haapiiraa, i te faaoraraa e i te haamaitairaa.

O Iehova Rahi

Ua riro mau o Iesu o Iehova Rahi no te Faufaa Tahito, tei faaru‘e i te terono arii o To’na ra Metua Tane i ni‘a ra e ua farii i te pou mai i ni‘a i te fenua ei aiû tei fanauhia i roto i te huru haehaa roa‘e o te mau huru atoa no te oraraa nei. Ua tohuhia To’na ra fanauraa e te mau tenetere na mua’tu e Isaia, tei tohu e, « Ua fanau mai hoi te hoê tămă na tatou, ua horo‘ahia mai te hoê tamaiti na tatou; ei ni‘a i to’na ra tapono te hau e vai ai : e mairihia to’na i‘oa, ia Hau ê, e A‘o, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau » (Isaia 9:6).

Mai ta Ioane te heheu parau i parau, ua riro teie Iesu Mesia ta tatou e faaite papû hanahana nei, « te ite parau mau ra, e te matahiapo mai te pohe maira, e te arii o te mau arii o te ao nei ». Ua « aroha mai Oia ia tatou nei, e ua tamâ ia tatou i ta tatou hara i to’na ihora toto, e ua faariro ia tatou ei arii ana‘e, e ei tahu‘a na te Atua i to’na ra Metua; ei ia’na te haamaitai e te mana e a muri noa’tu » (Apokalupo 1:5–6).

Te Faaora o te Ao nei

I riro na Oia e o Oia te Tamaiti na te Atua Mana Hope. O Oia ana‘e te taata maitai tei haere na ni‘a i te fenua nei. Ua faaora Oia i te taata ma‘i e ua haere te pirioi, ua ite te matapo, ua faaroo te turi. Ua faati‘a faahou hoi te taata pohe. Oia mau, ua farii Oia e ia rave ê hi‘atu To’na iho ora ei rave‘a no te taraehara, eita roa hoi e noaa ia tatou i te taa-maitai-raa i te hohonuraa o teie taraehara.

Ua papa‘i o Luka e no te rahi o to’na horuhoru « e mai te toto putua ra to’na hou i te ma‘iriraa i raro i te repo ra » (Luka 22:44), te hoê tapa‘o no te tino tei haapapûhia i roto i te Buka a Moromona e te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau (a hi‘o Mosia 3:7; PH&PF 19:18). Te mauiui i Getesemane e i ni‘a i te satauro no Kalavaria, tau hanere metera noa i te Getesemane, « te mau faahemaraa… te mauiui… te poia, te poihâ, e te rohirohi o te tino e o te varua e ore e ti‘a i te taata ia faaoroma‘i i te reira, maori râ e pohe oia » mai ta te arii Beniamina i parau (Mosia 3:7).

I muri a‘e i te mauiui rahi i Getesemane ua tae mai To’na tape‘a-raa-hia, To’na mau haavaraa, To’na faahapa-raa-hia, e i muri mai te mauiui faaau ore no To’na poheraa i ni‘a i te satauro, tei peehia e To’na huna-raa-hia i roto i te menema a Iosepha e toTi‘a- faahou-raa hanahana. O Oia te aiû haehaa no Betelehema e piti tauasini matahiti i ma‘iri a‘e nei, o tei haere na ni‘a i te mau arati‘a repo no te fenua mo‘a, ua riro mai Oia te Fatu Puai Hope, te Arii o te mau Arii atoa ra, te Taata o tei Horo‘a i te ora i te mau taata atoa. Aita roa e nehenehe i te hoê taata ia taa maitai i te hanahana o To’na oraraa, te hanahana o To’na poheraa, Ta’na horo‘a i te mau taata atoa. Te faaite papû nei matou e te teneturio tei parau i To’na poheraa « O te Tamaiti mau â teie nei taata na te Atua » (Mareko 15:39).

To tatou Fatu Ora

O tera ïa te iteraa o te faufaa no te Ao Tahito, te Bibilia Mo‘a. E te vai nei te tahi ê atu reo, te reo no te faufaa no te Ao Apî, te Buka a Moromona. I roto i te reira faufaa, ua faaite mai te Metua i Ta’na ra Tamaiti tei ti‘afaahou mai, i te na-ô-raa e, « inaha o ta‘u Tamaiti Here, ua mauruuru roa vau ia’na, e ua haamaitai hoi au i to‘u i‘oa ia’na » (3 Nephi 11:7). Na teie faaiteraa hananaha i iriti i te aamu no te ohipa a to tatou Faaora i rotopu i te tahi o Ta’na « mau mamoe ê atu » (Ioane 10:16) i muri a‘e i To’na Revaraa i ni‘a i te ra‘i mai Ierusalema ra. Te huru atuaraa o Iesu Mesia e te mau haamaitairaa mure ore e nehenehe e tae atu i te taatoaraa o te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua na roto i To’na here faaora, o te parau poro‘i ïa e vai ra i roto i te taatoaraa o te Buka a Moromona. I roto i te mau parau a te hoê peropheta no te Buka a Moromona:

« Ua itoito hoi tatou i te papa‘i, ia haapii atu i ta tatou mau tamarii, e to tatou mau taea‘e atoa, i te faaroo i te Mesia ra : e ia haamaitai hoi i te Atua; ua ite hoi tatou e, no roto i te aroha e ora‘i tatou, hope noa’tu i to tatou itoito atoa…

« E paraparau nei tatou i te Mesia, te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te parau a te Mesia, e te tohu nei tatou i te Mesia, e te papa‘i nei tatou i ta tatou mau tohu, ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara » (2 Nephi 25:23, 26).

Ua amuihia’tu i teie nei mau mea atoa te parau faaite a te mau peropheta no teie nei tau : « E i teie nei, i muri mai i te mau parau faaite e rave rahi o tei horo‘ahia no’na ra, o teie hoi te parau faaiteraa hopea roa ra, o ta maua e faaite atu nei no’na ra : oia hoi te ora nei oia ! » (PH&PF 76:22). I roto i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau, ua faaite papû Oia i Ta’na iho ohipa hanahana : « O vau nei te Alepha e te Omega, o Iesu te Fatu; oia ïa, o vau nei hoi Oia, te haamataraa e te faahopearaa, te Faaora no to te ao nei » (PH&PF19:1).

Aita tatou e ite noa i roto Ia’na o to tatou ana‘e Fatu e te Tia‘i Mamoe Maitai, o to tatou atoa râ Hi‘oraa Rahi, tei ani ia tatou, « Ia hinaaro oe e ia maitai roa,… a haere mai a pee mai ia‘u » (Mataio 19:21).

Te Tihi Rahi

O Oia te tihi rahi no te Ekalesia tei amo i To’na ra i‘oa, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Aita’tu hoi e i‘oa i faaitehia mai i te taata e ora ai tatou nei (a hi‘o Te Ohipa 4:12). O Oia te Tumu no to tatou Ora, te Taata Horo‘a i te ora mure ore (a hi‘o Hebera 5:9). Aita e taata i aifaito atu Ia’na. Aore roa e taata mai Ia’na. Eita roa e vai noa‘e te hoê taata mai Ia’na ra te huru. Mauruuru i te Atua no te horo‘a o Ta’na Tamaiti Here, tei horo‘a i To’na ra ora ia nehenehe tatou ia ora e o oia te ofa‘i tihi tumu e te aueue ore no to tatou faaroo e no Ta’na Ekalesia.

Te haapuraa no to tatou faaroo

Aita tatou i ite i te mau mea atoa e vai nei i mua ia tatou. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao papû ore. No te tahi, te vai nei ïa te mau ohipa rahi e ravehia e ratou. No te tahi atu mau taata, e mauruuru-ore-raa ïa. No te tahi, e rahi ïa te poupou e te oaoa, te ea maitai, e te oraraa maitai. No te tahi ê atu, e ma‘i paha e e oto to ratou. Aita tatou i ite. Hoê râ mea ta tatou i ite. Mai te feti‘a apatoerau i te ra‘i, noa’tu eaha te huru o te oraraa i mua nei, te ti‘a papû mau ra te Faaora o to te ao nei, te Tamaiti a te Atua, ei tutau no to tatou mau oraraa mure ore. O Oia te mato o to tatou ora, to tatou puai, to tatou tamahanahanaraa, te tumu no to tatou faaroo.

I te tau maitai e i te tau ino e imi tatou Ia’na, e tei reira Oia no te tamarû e no te ara i ni‘a ia tatou.

O Oia te haapûraa no to tatou haamoriraa. O Oia te Tamaiti a te Atua ora, te Fanau Tahi a te Metua, te Tamaiti Fanauhia i te tino nei. Ua « ti‘afaahou mau Oia i te poheraa ra… ei matamua no te feia i mairi te taoto » (1 Korinetia 15:20). O Oia o te Fatu o te haere faahou mai « no te faatere mai i ni‘a iho i te ao nei i ni‘a hoi i to’na ra mau taata » (PH&PF 76:63; a hi‘o atoa Mica 4:7; Apokalupo 11:15).

Aita e taata rahi atu ia’na tei haere na te fenua nei. Aita e taata ê atu tei rave i taua huru tusia ra aore râ tei horo‘a i taua huru haamaitairaa ra. O Oia te Faaora e te Taraehara o te ao. Te ti‘aturi nei au Ia’na. Te faaite nei au i To’na hanahana ma te papû e ma te taui ore. Te here nei au Ia’na. Te faahiti nei au i te i‘oa o Iesu Mesia ma te faatura e te maere. O Oia to tatou Arii, to tatou Fatu, to tatou Faatere, te Mesia Ora, o te ti‘a nei i te pae atau o To’na ra Metua. Te ora nei Oia ! Te ora nei Oia, ma te anaana e te faahiahia, te Tamaiti ora a te Atua ora.

Nene’i