Demne pentru a primi binecuvântările promise
Viziunea cu privire la binecuvântările incredibile promise de Tatăl nostru trebuie să fie în centrul atenţiei noastre în fiecare zi.
Nu-i aşa că o iubiţi pe această soră din materialul video? Ştim că multe dintre dumneavoastră care nu au avut ocazia de a avea copii îşi petrec viaţa iubind, învăţând şi binecuvântând copii. Şi cât de mult vă iubeşte Tatăl nostru Ceresc şi vă iubim noi pentru acest lucru!
Am avut noi, toate, inclusiv dragele noastre surori de la Societatea Primară şi Tinerele Fete, ocazia de a ţine un nou-născut în braţe în timp ce se uită în ochii noştri? Am avut sentimentul sacru şi sfânt cu privire la acest spirit celestial atât de recent trimis de Tatăl nostru din Cer în acest trup mic, pur, nou creat? Rareori am trăit sentimente atât de plăcute, atât de tandre şi atât de spirituale.
Trupurile noastre sunt daruri sacre de la Tatăl Ceresc. Ele sunt templele noastre. În timp ce le păstrăm curate şi pure, putem fi demne de a-L ajuta pe Tatăl Ceresc să creeze trupuri pentru preaiubiţii Săi copii de spirit.
În ultima cuvântare a preşedintelui Boyd K. Packer din cadrul conferinţei generale, pe care o ţineţi minte sub numele de „o prăjitură şi o sărutare”, el a depus mărturie că „porunca de a ne înmulţi şi de a umple pământul… este esenţială… şi este sursa fericirii umane. Prin exercitarea în mod drept a acestei puteri, ne putem apropia de Tatăl nostru din Cer şi avea parte de o plenitudine a bucuriei, chiar de Dumnezeire. Puterea procreării nu este o parte secundară a planului fericirii; ea este planul fericirii”.
Dânsul a continuat:
„Adevărata dragoste necesită amânarea până după căsătorie a împărtăşirii acelei afecţiuni care eliberează puterile sacre… [evitând situaţiile] în care dorinţa fizică ar putea prelua controlul…
Fericirea în viaţa muritoare, bucuria şi exaltarea noastră depind de modul în care răspundem acestor dorinţe fizice persistente şi irezistibile”1.
Dragele mele surori, atât cele tinere, cât şi cele mai puţin tinere, am fost foarte neliniştită în timp ce am pregătit această cuvântare. Aşa cum a spus Alma cel Tânăr, „îmi doresc din adâncul inimii… ca voi… să strigaţi numele Lui sfânt şi să vegheaţi şi să vă rugaţi fără răgaz pentru ca să nu fiţi [ademenite] mai presus decât ceea ce voi puteţi duce… pentru ca să fiţi [înălţate] în ziua din urmă”2.
Mai târziu, Mormon, de asemenea, a mărturisit că, pe vremea lui Alma, Corihor, antihristul, „a predicat… , conducând în rătăcire [inimile multor] femei”3.
Dragi surori, influenţa lui Satana din aceste zile, asemănătoare celei a lui Corihor, are un mare succes. Care sunt câteva dintre instrumentele sale? Romane de dragoste seducătoare, telenovele, femei căsătorite şi foşti iubiţi care reiau relaţii prin reţelele de socializare şi pornografia. Trebuie să fim foarte atente, dragi surori! Nu ne putem juca cu săgeţile arzătoare a lui Satana fără să ne ardem. Ştiu că nimic altceva nu ne va face demne de tovărăşia constantă a Duhului Sfânt la fel de mult ca virtutea.
Mulţi în lumea de azi caută recompense şi cunoaştere imediate pe Internet. Pe de altă parte, noi vom fi extrem de binecuvântate dacă ne exersăm credinţa şi răbdarea şi ne îndreptăm către Tatăl nostru Ceresc, sursa tuturor adevărurilor, în ceea ce priveşte îngrijorările noastre. Atât de multe răspunsuri şi asigurări pot veni prin cercetarea zilnică şi studiind scripturile cu rugăciune sinceră şi stăruitoare, dar nu există asemenea promisiuni în ceea ce priveşte Internetul. Profetul Iacov a depus mărturie: „Căci Spiritul vorbeşte adevărul şi nu minte. Prin urmare, El vorbeşte despre lucruri aşa cum sunt ele într-adevăr şi despre lucruri aşa cum ele într-adevăr vor fi”4.
Când urmărim, citim sau facem ceva care este sub nivelul standardelor Tatălui nostru Ceresc, acele lucruri ne slăbesc. Indiferent de vârsta pe care o avem, dacă privim, citim, ascultăm sau alegem să facem ceva ce nu este în armonie cu standardele Domnului din broşura Pentru întărirea tineretului, opriţi-l, rupeţi-l, aruncaţi-l şi nu-l mai ascultaţi.
Niciuna dintre noi nu este perfectă dar preşedintele Packer ne-a amintit că:
„Promisiunea este următoarea: «Iată, acela care s-a pocăit de păcatele lui este iertat şi Eu, Domnul, nu-Mi mai amintesc de ele» (D&L 58:42).
Ispăşirea, care ne poate vindeca pe fiecare dintre noi, nu lasă cicatrici. Aceasta înseamnă că, indiferent de ceea ce am făcut sau unde am fost sau modul în care s-a întâmplat ceva, dacă ne pocăim, cu adevărat, El ne-a promis că El va ispăşi. Şi când El ispăşeşte, problema este rezolvată. Mulţi dintre noi se simt învinşi… de sentimente de vinovăţie, neştiind cum să se elibereze. Să ştiţi că vă eliberaţi acceptând ispăşirea lui Hristos şi tot ce a fost durere se poate transforma în frumuseţe, dragoste şi eternitate”5.
Pe lângă pocăinţă ce ajutoare sau instrumente ni s-au dat pentru a ne ajuta să rămânem curate şi virtuoase? Copiii de la Societatea Primară şi tinerele fete ştiu şi cântă imnul „Scripture Power”.6 Putem să spunem şi „puterea rugăciunii”, „puterea templului”, „puterea legămintelor”, „puterea zilei de sabat”, „puterea profetului” şi „puterea virtuţii”?
De asemenea, sunt promise mari binecuvântări şi protecţie pe care le primim dacă purtăm veşmintele din templu. Mă simt ca şi cum aş purta, în mod simbolic, haine împărăteşti date de Tatăl meu Ceresc. Depun mărturie, dragi surori, că atunci când ne străduim să purtăm veşmintele din templu în mod corespunzător, Tatăl nostru recunoaşte acest lucru ca fiind un semn al dragostei şi devotamentului nostru faţă de El. Este un semn al legămintelor pe care le-am făcut cu El, iar El ne-a promis: „Eu, Domnul, sunt obligat când faceţi ceea ce spun Eu; dar, când nu faceţi ceea ce spun, nu aveţi promisiuni”7.
Recent am vorbit cu o veche prietenă care a trecut prin două divorţuri din pricina dependenţelor şi infidelităţii soţilor. Ea şi cei trei copii ai săi au suferit mult. Ea a declarat: „M-am străduit atât de mult să trăiesc în neprihănire. De ce am avut atât de multe încercări? Cu ce am greşit? Ce doreşte Tatăl Ceresc să fac? Mă rog şi citesc din scripturi, îmi ajut copiii şi merg la templu des”.
În timp ce o ascultam pe această soră, simţeam că trebuie să strig: „Tu faci ceea ce trebuie! Tu faci tot ceea ce Tatăl Ceresc vrea şi speră ca tu să faci”!
Este de înţeles că mulţi au spus că binecuvântările promise de Tatăl nostru sunt „mult prea departe”, în special atunci când vieţile noastre sunt pline de încercări. Dar Amulec a învăţat că „această viaţă este… timpul în care să se pregătească să-L întâlnească pe Dumnezeu.”8 Nu este timpul în care să primim toate binecuvântările. Preşedintele Packer a explicat că „«şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi» nu este niciodată scris în cel de-al doilea act. Această expresie îşi are locul în cel de-al treilea act, când toate misterele sunt dezlegate, iar totul este rezolvat”9. Cu toate acestea, o viziune cu privire la binecuvântările incredibile promise de Tatăl nostru trebuie să fie în centrul atenţiei noastre în fiecare zi – precum şi o conştientizare a „nenumăratelor milostiviri blânde”10 de care avem parte în fiecare zi.
Dragi surori, nu ştiu de ce avem atât de multe încercări, dar am sentimentul că recompensa este atât de mare, eternă şi veşnică, atât de plină de bucurie şi atât de neînţeles, încât, în acea zi a recompensei, poate vom dori să-I spunem Tatălui nostru milos şi iubitor: „Aceasta a fost tot ce s-a cerut de la noi?” Cred că dacă am putea să ne amintim şi să recunoaştem zi de zi adâncimea dragostei pe care o au Tatăl nostru Ceresc şi Salvatorul pentru noi, am fi dispuse să facem tot ceea ce ne cer pentru a fi din nou în prezenţa Lor, înconjurate de dragostea Lor eternă. Ce va conta, dragi surori, ceea ce vom fi suferit aici, dacă, în cele din urmă, acele încercări vor fi lucrurile care ne vor fi calificat pentru viaţă veşnică şi exaltare în împărăţia lui Dumnezeu, alături de Tatăl nostru şi de Salvator?
Mărturisesc că trupurile noastre sunt daruri sacre de la Tatăl nostru Ceresc şi că, în timp ce ne păstrăm vieţile pure şi curate prin sacrificiul ispăşitor al Salvatorului nostru şi ne amintim de viziunea despre promisiunile Tatălui, noi vom primi într-o zi „tot ceea ce Tatăl [nostru] are”11. În numele sacru a lui Isus Hristos, amin.