2016
Iritiraa o te papa’iraa mo’a : Na roto i te reo o te mafatu
April 2016


Iritiraa o te papa’iraa mo’a : Na roto i te reo o to tatou mafatu

Ua rau te mau iteraa e faa’ite nei i te rima o te Fatu i roto i te ohipa iritiraa i Ta’na mau papa’iraa mo’a.

Hōho’a
scriptures and woman

Te hoho’a no te mau api o te Buka a Moromona na roto i te reo tapone, te reo potiti e te reo purutia na Laura Seitz, no Deseret News

E iteraa matarohia teie na te feia i rave i te ohipa iritiraa i te mau papa’iraa mo’a mai te reo peretane i roto i te tahi atu mau reo. Ua tupu tamau noa te reira:

Hoê taure’are’a aramenia te tape’a ra i te hoê Buka a Moromona no oti noa iho nei i te iritihia i roto i tona reo tei haafatata mai i te hoê melo no te pupu o tei tauturu i te iritiraa : Na ô mai ra, « mauruuru ». « Ua tai’o vau i te Buka a Moromona na roto i te reo peretane. Ua tai’o vau i te Buka a Moromona na roto i te reo rutia. Ua tai’o vau i te reira na roto i te reo ukerenia. Tera râ, aita vau i maramarama e tae roa’tu i te taime a tai’o ai au i te reira na roto i te reo aramenia. I to’u tai’oraa i te reira na roto i te reo aramenia, i reira to’u taaraa. E au e, ua ho’i mai au i te fare ».

Ho’i mai i te fare

Mai te mea e, ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei fare varua no tatou, no reira ïa e itehia ai te hau e te mataro maita’i. I te fare tatou e faafaaea ai. E faaamu tatou ia tatou iho. E paraparau tatou i te feia tei herehia e tatou i roto i te reo tei haapiihia ia tatou i ni’a i te turi avae o to tatou metua vahine. E reo teie no to tatou mafatu, e no te mea hoi e, o te mafatu iho ta te evanelia e titau, no reira, e mea faufaa ia tai’o i te mau papa’iraa mo’a na roto i te reo o to tatou mafatu.

Te reira ato’a te mana’o o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. Te heheu nei te Fatu i reira e, na roto i te mau taviri o te autahu’araa tei mauhia e te Peresideniraa Matamua, « i reira… e faa’itehia mai ai te rima o te Fatu na roto i te mana i te faa’ite-papû-raa mai i te mau nunaa… i te evanelia no to ratou ora.

« No te mea e tupu mai ïa i te reira mahana, e faaroo te taata ato’a i te îraa no te evanelia i roto i tona iho reo, e i tona iho parau, na roto ia ratou o tei faatoro’ahia i teie nei mana, na roto i te raveraa a te Faaa’o i niniihia mai i ni’a ia ratou ra no te heheuraa a Iesu Mesia » (PH&PF 90:10-11).

O Jim Jewell, tei ohipa i roto i te pupu iritiraa papa’iraa mo’a i te pû faatere a te Ekalesia, teie e faati’a nei i te hoê aamu no ni’a i te huru o te fatataraa te mau papa’iraa mo’a i te fare ia iriti-ana’e-hia te reira na roto i te reo o te mafatu :

I te iritiraahia te Buka a Moromona i roto i te reo Sesotho, te reo e paraparauhia nei e te nunaa Lesotho no Afirita, ua titau matou ia imi i te hoê taata no te tauturu ia matou ia hi’opo’a i te ohipa a te pupu iritiraa. Ua itehia i te taata faatere o teie ohipa, o Larry Foley, te hoê melo o te Ekalesia no Lesotho, e piahi haafeti’ahia i te fare haapiiraa tuatoru no Utah State. I Lesotho, e mea na roto i te reo peretane te tereraa o te haapiiraa, no reira, ua haere teie vahine e tana mau tamarii i te haapiiraa na roto i te reo peretane mai te haamataraa mai, tera râ, e paraparau noa ratou i te fare na roto i te reo Sesotho.

« Ua farii oia e ohipa i roto i te iritiraa parau. Ua riro tana hi’opo’araa i te mau pene ta matou i hapono atu iana ei tautururaa rahi roa. Ua faatae tamau noa matou iana ra i te mau uiraa papû no ni’a i te ta’o e te hamaniraa parau e o tana i horo’a mai i te mau haapapûraa. Tera râ, ua ite matou e, ua peni re’are’a oia e rave rahi mau irava aore e tu’atiraa i ni’a i ta matou mau uiraa. I to matou aniraa iana no ni’a i taua mau irava ra i penihia, ua na ô maira oia e : ‘Ah, e mau irava tera tei haaputapû puai i to’u mafatu o ta’u i ore â i maramarama i roto i te reo peretane. Ua peni au i te reira ia nehenehe ia’u ia faa’ite i ta’u mau tamarii’ ».

Hoê hoho’a no te iritiraa i te papa’iraa mo’a

E aamu roa e te nehenehe te parau no te iritiraa o te Bibilia, ma te haamata na roto i te iritiraa i te tahi mau tuhaa o te Faufaa Tahito mai te reo hebera i roto i te reo heleni. I muri mai, ua iritihia te Bibilia mai te reo heleni i roto i te reo latino, e mai te reo latino, te hebera e te heleni i roto e rave rahi atu â mau reo.1 No reira, eita te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei e iriti i te Bibilia i roto i tera e tera reo, e farii râ oia i te mau iritiraa ato’a tei fariihia e te mau keresetiano e paraparau ra i te reira mau reo.2

Hōho’a
men at work translating

No reira, te rahiraa o te ohipa iritiraa papa’iraa mo’a ta te Ekalesia e rave nei, o te Buka a Moromona ïa (te matamua tei iritihia), te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, e te Buka Poe Tao’a Rahi. Te reo o teie mau buka tei iritihia, e reo peretane ïa, te reo ta te peropheta Iosepha Semita i heheu mai i te reira, te reo o tona mafatu. Te rave’a i faaohipahia no te iriti i te mau papa’iraa mo’a i roto i te reo e ere i te reo peretane, ei rave’a matarohia ïa e te mau piahi no te aamu o te Ekalesia. Ua aifaito noa te reira i te rave’a ta te peropheta i faaohipa no te iriti i te Buka a Moromona i roto i te reo peretane.

E taata aau haehaa o Iosepha Semita, e e mea iti roa te haapiiraa a teie tamaiti rave ohipa i te faaapu. Tera râ, tei roto iana te mau ite e te puai e hinaarohia e te Fatu no te ohipa i titauhia ia rave. E nehenehe e parau e, ua ineine o Iosepha e tona utuafare e ua taa te vahi no te raveraa i teie ohipa faufaa.3

Ua horo’a-ato’a-hia te tauturu ia Iosepha—no te ra’i mai e no te tino nei—no te iritiraa i te mau parau o te Ati Nephi. Ua haere mai te melahi Moroni i te mau matahiti ato’a i roto i na matahiti e maha e farerei ia Iosepha hou a faati’a ai iana ia tatara mai i te papaa parau. Aita tatou i ite i te mau mea ato’a ta Moroni i haapii i te peropheta, tera râ, mai te huru ra e, ua faaineine te reira mau farereiraa iana i te pae varua e i te pae tino no te ohipa e tia’i mai ra.4

Ua faaineine atea ato’a te Fatu i « te mau avei’a » ei rave’a no te iriti i te hoê reo mo’e. Teie e piti na ofa’i maramarama haamauhia i roto i te mau fana auri, e te hoê mauhaa mai te reira ato’a te hoho’a, tei parauhia e ofa’i hi’o, na te reira i tauturu i te peropheta ia iriti i te papaa parau o te Ati Nephi na roto i te reo peretane. Aita te peropheta i faataa papû mai i te rave’a ; ua faa’ite noa oia e, ua iriti oia i te Buka a Moromona na roto i « te horo’a e te mana o te Atua ».5

Taa ê noa’tu te tauturu no te ra’i mai tei horo’ahia mai iana, ua farii o Iosepha i te tauturu i te pae tino nei mai roto mai i te mau papa’i parau tei papa’i i te mau api, e i muri mai, ta vetahi ê i patapata, i nene’i, i aufau e i opere i to te ao nei.

Mai te faaineineraa e te tauturu ta Iosepha i farii i roto i tana ohipa iritiraa parau, te feia i faauehia ia rave i te ohipa iritiraa i te mau papa’iraa mo’a i teie mahana, ua faaineinehia ratou e te Fatu e ua horo’ahia ia ratou te tauturu i roto i ta ratou ohipa—tauturu no te ra’i mai e no te tino nei.

Te hoê ohipa heheuhia mai

Hōho’a
local reviewers reading

Ua riro te aporaa i te ohipa paari o te iriti parau ei puai varua o te nehenehe e parau papû e, « te heheuraa na roto i te apooraa ». Na taata e piti e aore râ e toru tei ma’itihia ei iriti parau, e amui ratou e te tahi atu no te rave i te ohipa. Te vai ra te mau faatere no te pû ohipa a te Ekalesia, te mau taata hi’opo’a, e te hoê buka faahororaa parau,6 te mau buka arata’i, te mau faanahoraa rorouira, e te patururaa a te feia faatere e tae roa’tu i roto i te Peresideniraa Matamua. (A hi’o i te hoho’a i apitihia’tu) Ia horo’a ana’e te Peresideniraa Matamua i te parau faati’a hopea no te hoê iritiraa, i reira te ohipa e patapatahia ai, e nene’ihia ai, e e operehia ai. No te mea hoi e, ua faaineinehia te reira i ni’a i te rorouira, e tuu-ato’a-hia ïa te reira i ni’a i te LDS.org e i roto i te Gospel Library.

E mea puai e e mea faauru teie tautooraa amui. Titauhia ia haapa’o maita’i i te huru o te tapura ohipa e te huru o te faanahoraa no te vauvau i te reira. E rave rahi taahiraa e hi’opo’ahia ai te mau iritiraa, te taahiraa ihoa râ o te feia faatere o te titau i te parau faati’a a te Fatu. I te taime ana’e e horo’ahia ai taua parau faati’a ra, i reira te hoê iritiraa e nuu ai i mua. Noa’tu e, aita e heheuraa papû no ni’a i te huru o to te peropheta Iosepha Semita iritiraa i te Buka a Moromona, e mea papû roa e, na te Fatu i arata’i i te tereraa o te ohipa—na roto i Tana mau horo’a e Tona mana.

Aita te reira e parau nei e, ua tano hope roa te hoê iritiraa a faaotihia ai i te taime matamua. E mea pinepine i tera e tera taime te mau taata e tuatapapa ra i te mau papa’iraa mo’a, i te horo’a mai i te mau haamaita’iraa i te pae no te tarame (grammaire) e no te faatororaa parau e aore râ, te tahi mau hape i roto i te patapataraa e aore râ te papa’iraa. E mea varavara e ravehia te mau tauiraa i roto i te tatararaa o te parau haapiiraa. Mai te mea e, e ravehia te reira mau tauiraa, e ravehia ïa i raro a’e i te arata’iraa a te Peresideniraa Matamua.

Na te Fatu e horo’a mai

Te paturu nei te Fatu i teie ohipa iritiraa i roto i te tahi ato’a’tu raveraa. E mea matarohia ia faa’ite mai te pupu taata iriti parau a te pû faatereraa a te Ekalesia e, ia tupu ana’e mai te hoê hinaaro, na te Fatu e horo’a mai.

Ei hoê hi’oraa i rotopu i te mau hi’oraa e rave rahi, ua hinaarohia te hoê taata iriti parau no te iriti e no te haruharu i te mau materia a te Ekalesia i roto i te reo Mam (e fanau’a no te reo Maya, paraparauhia i Guatemala). I rotopu i te mau misionare matamua i piihia i Guatemala, te vai ra hoê Elder e papa ruau tona o te paraparau i te reo Mam. Ua faaamuhia te reira misionare i roto i te oire paniora, e e reo paniora noa tana e paraparau. Tera râ, pauroa te pô e haere mai tona papa ruau iana ra i roto i te moemoea e e haapii iana i te reo Mam. Ua riro mai teie elder ei taata iriti parau matamua no te reo Mam i roto i te Ekalesia.

Pinepine te ohipa o te iritiraa parau i te ravehia na roto i te faatusiaraa rahi o te taata iho. Tei te huru o te oraraa pae faufaa, te horo’a tamoni ore nei te tahi mau taata iriti parau i ta ratou taviniraa e te tahi atu, e mea aufau ïa, ia nehenehe ia ratou ia horo’a i to ratou taime no te iritiraa i te parau.

Te taata tei riro mai ei hoê o te mau iriti parau no te reo Urdu, ua faafariuhia mai ïa i roto i te Ekalesia i Pakistan a rave ai oia i te ohipa haapii tamarii. Na roto i tona faafariuraahia mai, ua ere oia i tana ohipa ; ua ere oia i tona fare, tei horo’ahia mai na te fare haapiiraa i reira oia i te haapiiraa; e ua ere tana mau tamarii i te haapiiraa. Ua farerei maira te hoê faatere iriti parau na te Ekalesia iana no ni’a i te taviniraa ei iriti parau e ua horo’a i te hoê faaho’iraa ha’iha’i roa nana. Tau ava’e i muri a’e tona raveraa i te ohipa iriti parau, ua haere atu ra teie taata e farerei i te faatere e ua ani haamâ noa’tura e, e nehenehe anei te taata faatere e hoo mai i te hoê tuira apî nana. Te tuira tana i faaohipa noa na, ua pau ïa te inita. I reira noa to te raatira iteraa e te faatiti’aifaroraa i te hape o te faatereraa, oia ho’i, e mea iti roa te moni e aufauhia nei na teie taata iriti parau.

Tera râ, te haamaita’i nei te Fatu i Tana mau taata iriti parau mai ta te Fatu i haamaita’i ia Iosepha Semita i roto i te mau rave’a e ti’a ai iana ia faaoti i tana ohipa. Ei hi’oraa, te taata iriti parau no te mau papa’iraa mo’a reo Latvian, e auvaha ture ïa tei haapii i te ture i Rusia, i reira hoi tona faafariuraa mai i roto i te evanelia i faahoi’-faahou-hia mai. I Latvia, ua haamau oia i tana ohipa puturaa faufaa. Te tavini ato’a ra oia ei peresideni amaa. E mea ohipa roa oia, tera râ, ua hinaaro te Ekalesia iana e tona ite i te reo peretane.

Ua ani oia i te taime no te pure no ni’a i te reira aniraa i te mea e, ia farii oia i te reira, mai tana i parau atu i te ti’a o te Ekalesia, e riro te reira i te « iriti i te maa i rapae i te vaha o ta’u mau tamarii ». I muri a’e i ta’na pure, ua faaoti oia e farii, tera râ, ua ani oia i te Fatu ia haamaita’i iana i te mau rave’a no te rave i te hoê ohipa paari, te titau i te varua, e te titau i te taime.

Ua haamata oia na roto i te haereraa i tona piha toro’a no te ture hoê hora na mua a’e i te hora mau i te mau mahana ato’a e ia faaohipa i te reira hora no te iriti i te Buka a Moromona. Ua faaoti oia e taime rahi roa i raro mai i te pae matahiti i titauhia no taua ohipa ra. Penei a’e tana ïa te hoê o te mau iritiraa vitiviti roa a’e mai te taime a iriti ai Iosepha i te Buka a Moromona i roto e 60 mahana.

E rave rahi atu â te mau iteraa e nehenehe e faati’ahia o te faahoho’a i te rima o te Fatu i roto i te ohipa iritiraa i Tana mau papa’iraa mo’a. Ua parau papû ratou paato’a e, Nana teie ohipa, e te haapa’o maite mai nei Oia i te reira. E faaineine Oia i te taata no te rave i Tana ohipa. E faaineine Oia i te mauhaa ta ratou e hinaaro no te haapeepee i te ohipa. E e faauru e e haamaita’i Oia ia ratou i ni’a i te e’a.

Te hopearaa, o te hoê ïa ao tei haafaufaahia i te parau na te Atua, tei horo’ahia i Tana mau tamarii na roto i te reo o te mafatu.

Hōho’a
family reading the scriptures

Te mau nota

  1. A hi’o i te tuhaa va’u, « E mea nahea te Bibilia i vai mai ai », na Lenet H. Read nene’ihia i roto i te Ensign i ropu i te ava’e tenuare e te setepa 1982.

  2. A hi’o, ei hi’oraa, « Church Edition of Spanish Bible Now Published », mormonnewsroom.org.

  3. A hi’o Matthew S. Holland, « The Path to Palmyra », Liahona, Tiunu 2015, 14-19.

  4. A hi’o Kent P. Jackson, « Moroni’s Message to Joseph Smith », Ensign, Atete 1990, 12-16.

  5. Iosepha Semita, i roto i te omuaraa no te Buka a Moromona. No te hoê tatararaa rahi o te iritiraa a Iosepha Semita i te Buka a Moromona, a hi’o Gospel Topics, « Book of Mormon Translation », topics.lds.org.

  6. Na te buka faahororaa e tatara i te mau ta’o ato’a i roto i te mau papa’iraa mo’a reo peretane, ei reira hoi e ti’a ai i te mau taata iriti parau ia haroaroa maita’i a’e i te auraa o te mau ta’o. E mea pinepine e itehia te tahi mau ta’o tei hau atu i te hoê auraa, no reira, titauhia ïa i te feia iriti ia haapa’o i te auraa o te mau parau, te faaururaa e te tauturu a te pupu no te ma’iti i te faaotiraa tano. I te tahi taime, na te Peresideniraa Matamua ana’e e tatara i te mau uiraa no ni’a i te auraa.

Nene’i