2016
Mauruuru no ta outou taviniraa.
April 2016


Te taviniraa i roto i te Ekalesia

Mauruuru no ta outou taviniraa

Ua riro oe mai tera mau vahine, mai te tau o Navu, tei tavini te tahi e te tahi na roto i te hahaereraa utuafare here e te faauru.

Hōho’a
visiting teachers

Aita vau i ite i to oe i’oa, ehia matahiti to oe, e a ore râ, te tahi atu mau mea no ni’a ia oe. Ta’u noa i ite, o oe te tuahine hahaere no Joann, e te mauruuru nei au ma to’u aau ato’a i ta oe taviniraa haapa’o maita’i.

Ua ite au e, e ere i te mea ohie ia hahaere i te hoê tuahine paruparu mai ia Joann (ua tauihia te i’oa), ta’u tamahine huno’a, mai te mea hoa râ e, e ere oia i te mea farii maita’i roa. Aita vau e mana’o nei e, ua hinaaro mau oia ia haere mai outou i te haamataraa. Tera râ, ua faa’ite mai o Joann ia’u e, ua riro mau oe ei hoa mau no’na, ma te tape’a no te hi’o e, eaha to’na huru e te fariiraa i to’na huru.

I roto i na matahiti e 19 to Joann faaipoiporaa i ta’u tamaiti, teie te taime matamua a parau ai oia e, e tuahine hahaere to’na. Aita i maoro a’e nei, ua parau mai oia ia’u e, e mea hahaere tamau oe iana, e e mea haapa’o e e mea maita’i roa oe i ni’a iana. Ua parau mai oia e, e rave rahi taime to oe tautururaa iana a pohehia ai oia i te ma’i e ua ani roa oe e na oe e afa’i i ta’u mootua tamahine i te pupu feia apî tamahine.

I roto i na matahiti e 10 i ma’iri, ua ora oia, ta’u tamaiti e to raua utuafare, e rave rahi hanere maile te atea ia matou. Ua pure au ia ti’a i te tahi atu mau taata ia here e ia aupuru ia ratou mai ta’u e rave, e ua taparu vau ma te ta’i i te Metua i te ao ra ia haere atu te tahi mau taata ia ratou ra mai ta’u e na reira ahiri e, e mea fatata mai to ratou faaearaa. Ia au i te mau parau a Joann, o oe te pahonoraa i ta’u mau pure.

Noa’tu e, aita o Joann e ta’u tamaiti e haapa’o nei i te parau paari e aita e haere nei i te pureraa, e mau taata maita’i noa raua e te here nei raua i ta raua mau tamarii. Mai te mea ra e, aita to oe na mata i tapo’ipo’ihia i te auauahi avaava a Joann. Aita oe i hi’o iana i roto i to’na huru haere ore i te pureraa. Ua ite oe iana e ua haapii mai oe e, e metua vahine here oia o te hinaaro nei ia haere ta’na tamahine i te pureraa e ia roaa te hoê iteraa papû. E i te tapu-raa-hia o Joann, ua afa’i atu oe i te maa i te pô, aita râ oe i uiui noa e, na’na anei i hopoi mai i te tahi o to’na mau fifi i te pae ea i ni’a iana iho.

E oaoa rahi to’u i te mea e, ua riro oe ei hi’oraa no ta’u tamahine mootua. E nehenehe ta’na e hi’o ia oe mai te hoê taata o te aupuru nei i te mau taata ato’a, e ia haere ato’a e faa’ite i te here. Ua faa’ite mai oia ia’u e, i te hoê mahana aita to oe e pereoo, ua haere oe hau atu i te hoê maile i to’na fare e ta oe mau tamarii na’ina’i no te hopoi atu i te mau faraoa monamona.

« Ua haamana’o vau ia oe e to oe mama, e ua hinaaro vau ia rave i te hoê ohipa maita’i no orua—no te mea », ta oe ïa i parau atu iana.

Te hinaaro nei au e parau atu ia oe e, e mauruuru rahi to’u i to oe haapa’o i to oe piiraa ei tuahine hahaere. Ua riro oe mai tera mau vahine, mai te tau o Navu, tei tavini te tahi e te tahi na roto i te hahaereraa utuafare here e te faauru. Ua faa’ite oe i taua taviniraa ra e taua here ra na roto i te huru o to oe hahaereraa ma te here i ta’u huno’a vahine paruparu.

Mauruuru.

Nene’i