2016
Ia ta’iri ana’e te hoho’a faufau i te utuafare—titauhia ia rapaau i te mau vahine e te mau tane
April 2016


Ia ta’iri ana’e te hoho’a faufau i te utuafare— titauhia ia rapaau i te mau vahine e te mau tane

Ua ite mata roa vau e, e nehenehe te mana o te Faaora no te faaora e tae mai i te mau vahine e i te mau tane faaipoipo ia topa ana’e te tane faaipoipo i roto i te peu mata’ita’i i te hoho’a faufau.

Hōho’a
husband, wife, and Christ

Faahoho’araa na roto i te mau hi’oraa

I roto i na ava’e matamua e ono to’u riroraa ei episekopo, e rave rahi tane e te vahine faaipoipo tei haere mai ia’u ra no te faa’ite mai i te ati o te tane faaipoipo i te faaohiparaa i te hoho’a faufau. No te tahi pae, e hitimahuta rahi to te vahine faaipoipo iteraa i taua parau huna ino rahi ra ; area te tahi pae ra, ua ite a’e na ïa e rave rahi ava’e e aore râ matahiti na mua a’e.

E aroha rahi to’u i teie mau tane e vahine faaipoipo tata’itahi, e ua ite au i te mana faaora o te Faaora a paraparau tamau maita’i ai au i te mau taea’e tata’itahi no te tauturu ia ratou ia « ueue… i te fifi… tei hinaaro i te tape’a tamau ia [ratou] » (2 Nephi 9:45).

Tera râ, penei a’e ua tupu te niiniiraa rahi o te Varua i te taime a farerei ai au i ta ratou mau vahine. Ua itehia ia’u e, noa’tu e, e mea apî roa te tahi mau puta e te tahi ra, ua mau roa ïa na roto e rave rahi matahiti te vai-noa-raa, pauroa teie mau tuahine ua farerei ratou i te hoê mauiui rahi i te pae varua i mua i te mau uiraa mai teie te huru, « eaha ta’u i rave tei tura’i iana eiaha e haru mai i ni’a ia’u ? » e aore râ « no te aha oia i feruri ai e, tei piha’i iho oia i te tahi atu taata eiaha râ ia’u ? »

No te mea ho’i e, te tane faaipoipo tei rave i te hara, e mea ohie no te episekopo ia feruri e, o te tane te hinaaro roa a’e i te taviri no te tatara i te mana faaora o te Faaora, tera râ, ua haapii mai au e, te hinaaro o te vahine ia faaorahia oia i te mauiui e te aehuehu, ua aifaito noa ïa te hinaaro o te tane ia faaorahia oia i te hara e i te mau hinaaro taiata.

I roto i tana a’oraa i to te Ati Nephi, ua faahapa te peropheta Iakoba i te mau tane no to ratou huru parau-ti’a ore i ni’a i ta ratou mau vahine, « ua marû roa te aau o te tahi pae o ratou, e te haapa’o maita’i, e te taiata ore hoi, i mua i te Atua ; e ua mauruuru hoi te Atua i te reira » (Iakoba 2:7). Te parau faahou ra oia : « Ua haamauiui outou i te aau o ta outou mau vahine marû, e no ta outou ohipa ino i mua ia ratou i ore ai ta outou mau tamarii i ti’aturi ai ia outou ra ; ua tae roa’tu te ta’i o to ratou aau i ni’a i te Atua ia outou » (Iakoba 2:35). Ua ite mata roa vau i teie mau ta’i. Pinepine te reira i te tupu eiaha na roto noa i te mana’o hohonu o te vahine e, ua tavirihia oia, na roto i te ohipa mata’ita’iraa hoho’a faufau a tana tane, na roto ato’a râ i tana mau parau faaino e tona huru iria o te tupu pinepine no te mau mana’o iino i roto iana. E ere i te mea varavara no te hoê tane, ia itehia tana mau peu, ia pari oia e, ta’na vahine te tumu no tona huru, ma te faahiti i te mau ohipa rau ta tana vahine i rave e aore râ i ore i rave.E ere ato’a i te mea varavara no te vahine ia haamata i te feruri e i te ti’aturi i teie mau pariraa.

Ua parahi a’e nei â te hoê na taata faaipopo mai te reira te huru i roto i ta’u piha ohiparaa tau mahana noa i muri a’e i to te tane faa’iteraa i te hoê peu hoho’a fafau tei haaviivii noa na iana mai tona apîraa mai â. A faaroo ai oia i te hoê haapiiraa na te Sotaiete Tauturu faatumuhia i ni’a i te a’oraa a te Tuahine Linda S. Reeves i te amuiraa rahi no eperera 2014, « Parururaa i te hoho’a faufau—hoê utuafare faatumuhia i ni’a i te Mesia », ua haamata te vahine i te ite i roto i te huru fifi o tana tane i ni’a iana e rave rahi mau huru ta te orometua e tatara ra. I muri a’e i te haapiiraa, ua uiui oia i tana tane, e ua faa’ite a’e ra oia i te ohipa omo’e tana i huna maoro noa. Tona mana’o faatura iana iho tei pepe a’e na, ua ino roa’tu ïa i teie nei na roto i te hoê mana’o ahu inoino. I roto i ta raua farereiraa matamua ia’u, ua tautoo raua no te ite e, nahea e ti’a ai i to raua faaipoiporaa ia mau noa â. Ua haapapû atu vau ia raua e, te vai ra te ti’aturiraa, ua horo’a ia raua i te tahi mau a’oraa matamua, e ua ani ia raua ia ho’i mai e ia farerei hoê hoê ia’u.

Taa ê noa’tu te mau pure ta’u i pupu ei faaineineraa no taua na farereiraa ra, ua hi’opo’a ato’a vau i te mau mana’o e vai ra i roto i Ministering Resources i ni’a i te LDS.org, i roto ihoa râ i te rave’a no te tautururaa i te mau hoa faaipoipo o te feia e faaohipa ra te hoho’a faufau, i reira to’u tai’oraa i teie i muri nei : « A faa’ite i to outou here e to outou mana’ona’o iana iho, e i tona hoa faaipoipo ato’a. A haapapû e, e ere te hopoi’a nana te faaohiparaa tona hoa faaipoipo i te hoho’a faufau, e aore râ te huru ino, e eiaha oia e faaruru i te huru ino ».

I to’u farereiraa i teie tuahine, ua haapa’o vau i teie parau a’o e ua apiti atu i te reira a’o te papûraa e, e ere roa’tu no ni’a iana te mau ohipa a tana tane, e ere no ni’a i te ohipa tana i rave e aore râ i ore i rave, no ni’a râ i tana iho aroraa i roto iana. Ua ite au i te hau e te mahanahana i te taeraa mai i ni’a iana a faaroo ai oia i teie mau parau, e a ite ai oia i te haapapûraa a te Varua e, e parau mau te reira. I te pae hopea o te uiuiraa, ua ani mai ra oia e, e ti’a anei ia’u ia horo’a i te hoê haamaita’iraa autahu’araa nona. Ua ite a’e ra vau e, o vau ana’e tana e nehenehe e fariu mai no te ani i te reira huru haamaita’iraa, i te mea e, aita oia e hinaaro ia ite te utuafare e te mau hoa i tona fifi.

No te tauturu i te rave’a faaoraraa, ua ani au i te tane ia faaô i roto i te hoê pupu feia mo’a no te mau mahana hopea nei no te rapaauraa i te hiaai faatiti, e ua faaitoito vau i tana vahine ia haere ato’a i roto i te hoê pupu mai te reira te huru na te mau hoa faaipoipo e te mau melo o te utuafare. Ua parau mai oia ia’u i te mahanahana tana i ite na roto i te farereiraa i te tahi atu mau tuahine o tei taa i te mea tana i mauiui, e te ti’aturiraa i roaa iana ia ite oia i te feia faaipoipo tei tautoo ato’a i roto i te reira mau tamataraa e ua imi i te rave’a ia ora amui mai i te reira.

E rave rahi ava’e tei ma’iri i teie nei mai te taime no to’u farereiraa matamua i teie na taata faaipoipo, e ua tupu i te rahi to’u here e to’u mana’ona’o ia raua i muri a’e i to matou mau farereiraa e rave rahi. Noa’tu e, ua ite au e, eita to raua haereraa i mua e tupu ma te pe’ape’a ore, e oaoaraa râ no’u ia ite i te mau ava’e ato’a e, ua vai ti’amâ noa te tane i te peu ino e te hoho’a faufau, e ia ite i te haereraa i mua o tana vahine i roto i te faatura iana iho e te ti’aturi, o te ite-papû-hia.

I roto i te mau uiuiraa ia raua aita i maoro a’e nei, te pe’ape’a e te roimata no ta matou mau farereiraa matamua, ua monohia ïa e te mau ataata pinepine e te ata puai. Tera râ, penei a’e te hopearaa rahi roa a’e o te ti’aturiraa ïa—te ti’aturiraa e, e ere to raua ana’e faaipoiporaa te vai tamau noa, e nehenehe ato’a râ te reira e riro mai ei hoê mea nehenehe e te faahiahia.

Tera râ hoi, te ite ato’a nei au e, eita te mau taata faaipoipo ato’a e farii i teie huru hopearaa. E riro te tahi mau faaipoiporaa i te hi’a mai te peu e, e pato’i te taata faaohipa i te hoho’a faufau i te haere i mua. Tera râ, noa’tu te huru o te e’a ta te tane e ma’iti ia rave, ua haapii mai au e, te parau a’o ia utuutu i te mau vahine, e parau a’o faauruhia ïa. Te ti’aturi nei au e, aore e tuahine i roto i teie fifi e feruri e, aita oia e tau’ahia ra, te haavâ-hape-hia ra oia, e aore râ aita te episekopo e taa maita’i ra iana. Ua riro te utuuturaa a te episekopo ei reni faufaa na roto i te reira te Faaora e faa’ite mai ai i Tona mana no te faaora hope roa i te aau tata’itahi—tae roa’tu i te feia tei « puta i te mau puta hohonu » (Iakoba 2:35).

Hōho’a
family studying scriptures

Raro nei : Ua ati roa o Kerri i tona iteraa i te ati o tana tane no te hoho’a faufau, tera râ ua itehia iana te ti’aturiraa e te faaoraraa na roto ia Iesu Mesia e Tona tara’ehara.

Nene’i