Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 11 : Te Heheuraa a te Atua i Ta’na mau Tamarii


PenE 11

Te Heheuraa a te Atua i Ta’na mau Tamarii

Te arata‘i nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou tata‘itahi e i te Ekalesia na roto i te Varua Maitai.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

No te haapii i te faufaa rahi o te heheuraa no te arata‘i i te Ekalesia, ua faati‘a mai o George Albert Smith i te hoê ohipa tei tupu ia’na i roto i te hoê manureva te tere ra mai Los Angeles, California, haere atu i Salt Lake City, Utah:

« Ia fatata a‘e ra matou i Milford, Utaha, ua tere atu ra matou na roto i te hoê rupehu rahi aitâ vau i ite a‘e nei. Ua tamata vau e hi‘o i rapae i te haamaramarama o te manureva aita râ i noaa ia‘u ia ite i te hoê mea i roto i te rupehu. Aita hoê mea e nehenehe e itehia i te mau vahi atoa i rapae i te manureva.

« Ua ite au e, te piri noa’tura matou i te mau mou‘a i te faito tere e toru maire i te minuti, e no reira, ua titauhia ia matou ia tere na ni‘a i te reira mau mou‘a e tae atu ai i roto i te Afaa no Salt Lake. Ua haape‘ape‘a noa vau e ua uiui noa vau ia‘u iho e, ‘nahea te pairati e ite ai i te e‘a mai te mea e, aita e nehenehe ia’na ia ite i te hoê mea ?’ Te vai ra ta’na avei‘a tera râ e nehenehe te manureva e hahi rii i to’na reni tereraa. Te vai ra ta’na mau mauhaa no te faaite i to matou teiteiraa i ni‘a a‘e i te miti, tera râ, aita hoê a‘e ta’na e rave‘a no te ite e, eaha râ to matou teitei i ni‘a a‘e i te fenua. Ua feruri au e, e nehenehe ta’na e rere i ni‘a roa no te ape i te mau mou‘a i ropu ia matou e i te Afaa no Salt Lake, e ia tamata i te imi i te tahua tauraa na roto i te mau mori purapura mai te mea e, e mea fatata matou, tera râ, ua rurutaina vau i to’u feruriraa i te ati ia mo‘e to matou e‘a e ia ore matou e ite i te mau mori purapura o te tauraa manureva.

« I roto i to’u pe‘ape‘a ua haere au i roto i te piha o te pairati e te mono pairati no te hi‘o e, e mea nahea raua i te iteraa e te haere ra matou i hea. Aita ta’u e nehenehe e parau e, hanere avae anei, tauatini avae anei e aore râ, ahuru tauatini avae anei matou i ni‘a a‘e i te fenua e aita vau i ite e, nahea e ti‘a ai ia raua ia parau, maori râ, e mea faatanotano noa. Ua ite atu ra vau e, te vai ra te hoê tao‘a i ni‘a i te tari‘a o te pairati mai ta te mau taata i roto i te piha niuniuraa e faaohipa nei. Ua uiui au i te mono pairati nahea raua e nehenehe ai e parau e, te rere ra anei matou i ni‘a i te avei‘a tano e aore râ, ia ite e, tei ni‘a anei matou i te avei‘a hape. Ua pahono maira oia e, ‘ia ore ana‘e maua e ite faahou, na te reni haapuroro ratio ïa e arata‘i ia maua.’

« ‘Ua ui atu ra vau e, ‘Eaha ïa te reira ?’. Ua faataa maira oia e, e nehenehe e faaau i te reni haapuroro mai te hoê purumu uira i ropu e piti na tapa‘o, e no to matou nei parau, teie na tapa‘o o Milford ïa e o Salt Lake City. Ua parau maira oia e, na tera tao‘a i ni‘a i te tari‘a o te pairati e faaite, mai te mea e, tei ni‘a te manureva i te reni ratio, e faaroohia ïa te hoê orooro mărû tamau, mai te mea râ e, e haere te manureva i te pae atau e aore râ, i te pae aui, e taui ïa te orooro, e faaroo ïa te pairati i te hoê paapaaina mai te patapataraa niuniu te huru. Mai te mea e… e faaho‘i mai oia i ni‘a i te reni haapuroro e aore râ, te purumu, i ni‘a i te e‘a paruruhia, e mau ïa te paapaaina, e e haamata faahou te orooro. Mai te mea e, e faaea noa matou i ni‘a i te reni haapuroro, e tapae ïa matou i te vahi i faataahia ma te pe‘ape‘a ore.

« Ua ho‘i atu ra vau i ni‘a i to’u parahiraa ma te hau ia ite e, noa’tu e ua haatihia matou i te rupehu e te pouri ma te ore e ite tei hea matou, te farii tamau noa ra te pairati i te haamaramaramaraa no te faaite e, tei ni‘a noa matou i te purumu e ua ite oia e, ua fatata matou e tapae i te vahi i faataahia. Tau minuti i muri a‘e ua ite a‘e ra vau i te manureva i te haapouraa. Ua tere matou na ni‘a a‘e i te mau tupuai mou‘a e te fatata nei matou i te tauraa manureva. Ia fatata a‘e ra matou i raro ua nehenehe ia matou ia ite i te mau mori puai o te tahua no te faaite i te vahi e tau ai, e ua tau a‘e ra te manureva e ta’na tauhaa faufaa rahi i ni‘a i te tahua ma te mărû mai te hoê otaha e tau i ni‘a i te miti, e ua tere mărû noa e tae roa’tu i te vahi tape‘araa, e ua pou maira matou i raro, ma te oaoa ia tae faahou mai i te fenua…

« Ua feruri au e rave rahi taime i te haapiiraa ta’u i apo mai i ni‘a i te manureva, e ua faaohipa vau i te reira i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei…

« Aita te Fatu i horo‘a noa mai ia tatou nei i te a‘o tei papa‘i a‘e-na-hia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a no te arata‘i ia tatou, ua tuu mai râ oia i te hoê arata‘i i roto i teie Ekalesia, hoê o ta’na mau tamaiti tei ma‘itihia e tei faatoro‘ahia e tei faataahia ei Peresideni. O oia ïa to tatou pairati e e arata‘ihia ïa oia e te hoê reo ia ti‘a ia’na ia arata‘i ia tatou i te vahi e ti‘a ia tatou ia haere. Mai te mea e, e paari to roto ia tatou, eita ïa tatou e faatae i ta tatou haavaraa i ni‘a ia’na, e oaoa râ tatou ia faatura ia’na i roto i to’na ti‘araa e hope noa’tu ta te Fatu patururaa ia’na ».

Ua faaohipa atoa te peresideni Smith i te ohipa i tupu ia’na i roto i te manureva no te haapii e, e nehenehe tatou tata‘itahi e farii i te heheuraa no te arata‘i i to tatou iho oraraa mai te mea e, e mea ti‘amâ tatou:

« Mai te mea e ora tatou ia au i ta tatou i ite, e ti‘araa ïa to tatou no te farii i te muhumuhu o te hoê reo iti ha‘iha‘i no te faaara mai ia tatou i te ati, ma te parau mai e, teie te purumu papû, a haere na ni‘a i te reira. … Mai te mea e, ua hape tatou i te raveraa i te hoê mea, e muhumuhu mai te reo ia tatou e, ‘faaho‘i mai, ua hape oe ; aita oe i haapa‘o i te a‘o a to oe Metua i te Ao ra.‘ A faaru‘e atu i tena e‘a hape to oe oi vaivai a‘e te tau, no te mea, mai te peu e, e atea roa oe i te e‘a mau, eita ïa oe e faaroo i te reo e e riro ïa oe i te mo‘e roa…

« Te a‘o atu nei au ia outou ia farii i te Varua o te Atua e ia tape‘a i te reira, e hoê ana‘e rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia tape‘a i te reira maori râ, na roto i te oraraa i piha‘i iho ia’na, na roto i te haapa‘oraa i ta’na mau faaueraa. … A faaroo i te reo iti ha‘iha‘i o te arata‘i tamau noa ia outou mai te mea e, e mea ti‘amâ outou no te reira i ni‘a i te hoê e‘a, oia ho’i, te oaoa mure ore ».1 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 128.]

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

Te faaite mai nei te Atua Ia’na iho i Ta’na mau tamarii i to tatou nei anotau mai Ta’na i na reira i mutaa iho ra.

Aue ïa te haamaitairaa ia ora i te hoê anotau o te ao nei ma te ite e, te ora nei te Atua, ma te ite e, o Iesu Mesia te Faaora o te ao nei e to tatou Taraehara, e ma te ite e, te tamau noa nei te Fatu i te faaite mai ia’na iho i ta’na mau tamarii tei faaineine ia ratou iho no te farii i ta’na mau haamaitairaa ! Te hi‘o nei au i roto i te mau mata o te mau taata e rave rahi i teie po‘ipo‘i [i roto i te hoê tuhaa pureraa o te amuiraa rahi], te rahiraa o ratou ua farii i te faaururaa a te Manahope, e ia pure ratou, te pure ra ratou i to ratou Metua i te ra‘i ra ma te ite e, e pahonohia mai ta ratou mau pure na roto i te fariiraa i te mau haamaitairaa i ni‘a i to ratou ra mau upoo. … Ua ite tatou e, te vai ra te hoê Atua i ni‘a i te ra‘i, oia to tatou Metua, e te anaanatae nei oia i ta tatou mau ohipa, e ua na reira oia mai te omuaraa mai â o te ao nei, mai te taime a tuuhia mai ai ta’na mau tamarii matamua i ni‘a i te fenua nei.2

Te taa-ê-raa i rotopu i teie Ekalesia rahi e i te tahi atu mau ekalesia paatoa mai te haamataraa oia ho’i, te ti‘aturi nei tatou i te heheuraa mo‘a ; te ti‘aturi nei tatou e, te paraparau mai nei to tatou Metua i te taata i teie mahana mai ta’na i na reira mai i te tau o Adamu. Te ti‘aturi nei tatou e ua ite tatou—ua hau atu ïa te reira i te hoê ti‘aturiraa iti noa—e, ua toro mai te Metua i to’na rima i roto i teie nei ao no te faaoraraa o te mau tamarii a te taata nei.3

E ere no to tatou noa ti‘aturiraa i teie mau buka [te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, e te Buka Poe Tao‘a Rahi] i parauhia ai tatou e, e mau taata taa ê, no te mea atoa râ e, te ti‘aturi papû nei tatou e, ua paraparau mai to tatou Metua i te ra‘i ra i teie mahana e i teie anotau. Ua ite tatou e, te vai ra te aparauraa e to te ra‘i. Te ti‘aturi nei tatou e, hoê â to Iehova feruriraa no tatou, hoê â to’na mana i ni‘a ia tatou e i ni‘a i ta’na mau tamarii tei ora na i roto i teie ao i mutaa iho ra.

Ua mana‘o te mau taata aore e ti‘aturiraa e, e mau taata taa ê te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau anotau atoa o te ao nei. A paraparau mai ai te Fatu na roto i to’na mau tavini, e rave rahi taata i ni‘a i te fenua nei i tera anotau e tera anotau tei parau e, « aita roa vau e ti‘aturi i te heheuraa ». Aita teie anotau i taa ê atu i taua mau anotau ra. Teie rahiraa tauatini, oia mau, teie rahiraa mirioni tamarii a to tatou Metua e ora nei i ni‘a i te fenua nei, te hamani faahou nei â ratou i te aamu o te tau tahito na roto i te hunaraa e, ua heheu mai â te Atua i to’na hinaaro i te mau tamarii a te taata nei, e te parauraa e, aita ratou e hinaaro i te tahi atu heheuraa.4

Aita tatou e ti‘aturi nei e, ua opanihia te mau ra‘i i ni‘a a‘e i to tatou mau upoo, te ti‘aturi nei râ tatou e, taua Metua ra tei here na e tei poihere na i te mau tamarii no Iseraela, te here atoa nei ïa e te poihere atoa nei ia tatou. Te ti‘aturi nei tatou e, e hinaaro rahi atoa to tatou i te tautururaa a to tatou Metua i te Ao ra no te arata‘i i to tatou oraraa mai ia ratou atoa ra. Ua ite tatou e, i teie mahana e i teie anotau ta tatou e ora nei, ua iritihia te titiro, e ua paraparau faahou mai te Atua mai te ra‘i mai.5 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 128.]

Te arata‘i nei te Fatu i To’na mau taata na roto i te heheuraa i te Peresideni o te Ekalesia.

Ua faanahonahohia te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei na roto i te hoê faaueraa no ô ti‘a mai i to tatou Metua i te Ao ra. Ua patuhia teie Ekalesia i ni‘a i te păpă o te heheuraa e ua arata‘ihia ïa na roto i te heheuraa.6

E ohipa taa ê mau i teie tau ia riro ei melo no te hoê ekalesia, i reira ho’i te mau melo e ti‘aturi ai e, te paraparau mai nei te Fatu na roto i to ratou mau arata‘i. Ia haapii-ana‘e-hia tatou e te Peresideni o teie Ekalesia, te ti‘aturi nei ïa tatou e te parau mai nei oia i te mau mea ta te Fatu e hinaaro ia tatou ia rave. No tatou nei, ua hau atu ïa te reira i te hoê noa a‘o na roto mai i te hoê taata. Te ti‘aturi nei tatou i te reira, e te imi nei te reira i to tatou varua, e e faauruhia tatou ia faaapî i to tatou hinaaro ia riro mai ta te Atua e titau nei ia riro tatou.7

Ua itehia na i roto i te Ekalesia te mau taata tei haere è, i roto i to ratou ite ore, tei pato‘i i te a‘o a te [Peresideni o te Ekalesia], ma te ite ore e te pato‘i ra ratou i te Fatu e ua ma‘iri ratou i roto i te pouri e te oto, e mai te mea eita ratou e tatarahapa eita ïa e itehia ia ratou te hoê parahiraa i roto i te basileia tiretiera.

Ia haamana‘o na tatou e, ua ma‘itihia te Peresideni o teie Ekalesia na roto i te faaotiraa mana ei pairati no te Ekalesia i te tahuti nei ei ti‘a no te Fatu o te ra‘i e te fenua.8

Ia haere ana‘e te mau taata, mai ta ratou i na reira i te tahi taime, ia upooti‘a ratou na roto i tera e i tera rave‘a, e farerei i te hoê taata e aore râ, i te mau taata e ia parau mai e, « Ua moemoeahia vau e teie ta te Fatu e hinaaro ia tatou ia rave », e nehenehe ta outou e ite e aita ratou i te pae o te Fatu. E tae noa mai na te mau moemoea e te mau orama e te mau heheuraa a te Atua i te mau tamarii a te taata nei na roto i to’na tavini i ma‘itihia. E farii paha outou i te mau moemoea e te mau faaiteraa no to outou iho maitai e aore râ, no to outou iho oaoaraa, eita râ outou e farii i te reira no te Ekalesia. … Eiaha tatou ia haavarehia.9

Ua î to’u varua i te mauruuru i teie mahana, a vai noa ai tatou ei melo i roto i te Ekalesia, ia ite e, e pairati mau to tatou, tei ite i te e‘a, e mai te peu e, e pee tatou i ta’na arata‘iraa… eita ïa tatou e faaruru i te mau ati pae varua ta te ao nei e farerei nei, e haere râ tatou ma te rave i te maitai, ma te haamaitai i te taata, e ma te oaoa i te auhoaraa o te mau taata ta tatou e here nei.10 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 129.]

E ti‘araa to tatou tata‘itahi ia farii i te faaururaa no tatou iho na roto mai i te Varua Maitai mai te mea e haapa‘o tatou i te mau faaueraa.

Te ti‘aturi nei au ia outou, e au mau taea‘e e au mau tuahine. … E ti‘araa to outou no te farii i taua atoa iteraa ra e o oia o te faatere nei i teie Ekalesia. E ti‘araa to outou no te farii atoa i taua faaururaa ra o te tae mai i roto i te mau taata ta te Atua i faaoti ia faatoro‘ahia ei feia faatere No’na. E ti‘araa to outou no te farii i te faaururaa a te Varua, e i te iteraa e o Oia to outou Metua, e ia parau ana‘e au e, « outou » te parau nei ïa vau no te mau taata atoa tei haapa‘o i te mau faaueraa a to tatou Metua, e ua farii i te faaururaa hau a te Varua o te Fatu i roto i te Ekalesia a te Mesia. … E ti‘araa to tatou tata‘itahi ia farii i te faaururaa a te Fatu ia au i te huru o to tatou oraraa faaroo.11

A haere i te vahi ta outou e hinaaro e haere, e eita ïa outou e ite i te tahi atu pŭpŭ i haaputuputuhia, e faaroo to ratou tata‘itahi i te Atua ; e mai te mea e, e ani atu matou ia outou paatoa e, e hia rahiraa o outou e iteraa papû to outou, eiaha te hoê ti‘aturiraa no te mea e ua parau te tahi atu taata i te reira, e hia râ rahiraa o outou tei ite papû e na te Atua teie ohipa, e o Iesu te Mesia, e te ora nei tatou i te oraraa mure ore, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua ora, e pahono mai ïa outou e, ua faaitoito e ua haapuai teie iteraa papû ia outou e ua faaoaoa ia outou a haere ai outou i roto i te ao nei…

… Ua haapii au i to’u tamarii-rii-raa e ohipa teie na te Fatu. Ua haapii au e i ora na te mau peropheta i ni‘a i te fenua nei. Ua haapii mai au e, e haaputapû te faaururaa a te Manahope i te feia e ora no te fana‘o i te reira, aita ïa tatou e ti‘aturi i ni‘a hoê e aore râ, e piti e aore râ, afa tatini taata. E rave rahi tauatini melo no teie Ekalesia tei ite e—e ere roa’tu teie te hoê mea mana‘o-noa-hia—ua ite ratou e te ora nei te Atua e o Iesu te Mesia e e mau tamarii ana‘e tatou na te Atua.12

Aita outou e ti‘aturi nei i ni‘a i te aamu, aita atoa i ni‘a i te mau haapiiraa a te hoê taata, no te ite e, e ohipa teie na te Fatu, no te mea ua ‘ahu te reira i roto i to outou varua na roto i te horo‘a o te Varua Maitai. Aita e mana‘o feaa i roto ia outou no ni‘a i te vahi no reira mai outou, aita atoa no ni‘a i te vahi ta outou e haere ia hope teie oraraa nei, mai te mea e, e haapa‘o outou i te ti‘aturiraa i tuuhia i ni‘a ia outou.13

Eita te iteraa papû e horo‘ahia mai ia tatou e te tahi atu taata. E tae mai te iteraa papû na roto mai i to tatou Metua i te Ao ra.14

Te ti‘a nei au i teie mahana i ô nei ma te mauruuru rahi no te ite tei roaa ia‘u. Te mauruuru nei au i te mea e aita vau e ti‘aturi nei i ni‘a i te hoê a‘e taata no te iteraa papû ta’u e mau nei. Oia mau, te mauruuru nei au no te faaitoitoraa ta’u i farii na roto mai ia vetahi ê tei roaa ia ratou te maramarama e te parau mau, e o te horo‘a nei i te faaitoitoraa na roto i te oraraa parau-ti‘a, tera râ, aita vau e ti‘aturi nei i ni‘a i te hoê o ratou no te hoê iteraa e te ora nei te Atua, o Iesu Mesia te Faaora o te taata nei e e peropheta o Iosepha Semita na te Fatu. Ua ite au i teie mau mea no’u iho.

… Te oaoa nei au ia faaite papû e, ua ite au e e parau mau te evanelia, e te haamauruuru nei au i te Metua i te Ao ra ma to’u varua atoa no to’na heheuraa mai i te reira ia‘u nei.15

I roto i te mau haamaitairaa tei tae mai i roto ia‘u i roto i te oraraa nei, te mea faufaa roa a‘e o te iteraa ïa e, te ora nei te Atua e na’na teie ohipa, no te mea, tei roto i te reira te taatoaraa o te tahi atu mau haamaitairaa o ta’u e nehenehe e ti‘aturi e fana‘o vau i roto i teie oraraa e aore râ, i roto i te oraraa amuri a‘e.16 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 129.]

Ua riro te Varua Maitai ei arata‘i papû i ni‘a i te e‘a o te oraraa tahuti nei.

Ua riro te auhoaraa o te Varua o te [Atua]… ei arata‘i papû i ni‘a i te e‘a o te oraraa tahuti nei e ei faaineineraa papû no te hoê faaearaa i roto i to’na basileia tiretiera.17

Te tai‘o nei tatou i roto i te Ioba e, te vai ra hoê varua i roto i te taata, e na te faaururaa a te Manahope e horo‘a ia’na i te iteraa [a hi‘o Ioba 32:8]. Mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Atua, e ti‘araa ïa to tatou no te farii i taua faaururaa ra, e mai te mea e, e ora tatou mai te au i tei titauhia i te mau tamaiti a te Atua, e roaa ïa taua faaururaa ra ia tatou, e aore roa e taata e nehenehe e tape‘a i te reira, e te mea ta te reira e horo‘a mai, o to tatou ïa tupuraa i te rahi i te pae tino, i te pae feruriraa e i te pae morare i roto i te tahuti nei, e o te tamau noa i te tupu i roto i te mau tau mure ore.18

Ua riro te faahoaraa a te varua o te Fatu ei raau no te rohirohi… no te măta‘u e no taua mau mea atoa o te topa mai i ni‘a ia tatou i te tahi mau taime i roto i te oraraa.19

A ora ai te mau pĭpĭ a te Faaora i piha‘i iho ia’na, ua faahiahia ratou ia’na ma te ore e ite i to’na teitei, e tae roa’tu i te taime a pou mai ai te Varua Maitai i ni‘a ia ratou, e tae roa’tu i te taime a farii ai ratou i te bapetizoraa auahi, a nehenehe ai ia ratou ia faaruru atu i te mau fifi e ia faaoroma‘i i te mau hamani-ino-raa o te faariro i te oraraa ei mea teimaha. Ia horo‘a a‘e ra te faaururaa a te Manahope i te maramarama ia ratou, ua ite a‘e ra ratou e, te ora ra ratou i [te] ora mure ore, e mai te mea ua faaite ratou i te haapa‘o ua ite ratou e, ia tuu ratou i to ratou tino i roto i te pohe, e ti‘afaahou mai ratou na roto mai i te menema i roto i te hanahana e i te tahuti ore.

Tera ïa ta te faaururaa o te Varua o te Atua tei tae mai i ni‘a ia ratou, i horo‘a mai, te faaururaa a te Manahope tei horo‘a mai ia ratou i te maramarama…

Te pure nei au ia parahi noa mai i rotopu ia tatou te Varua tei tape‘a noa ia tatou i ni‘a i te e‘a o te parau mau e te parau-ti‘a, e te pure nei au e ia tae mai taua hinaaro ra na roto mai i te faaururaa a to tatou Metua i te Ao ra, ia arata‘i noa ïa te reira ia tatou i ni‘a i taua e‘a o te oraraa ra.20

Ia hope ana‘e te ohipa o te oraraa nei, ia ti‘a ho’i ia tatou ia ite e, ua faaroo tatou i te muhumuhu a taua reo iti ha‘iha‘i ra o te arata‘i noa ia tatou i ni‘a i te e‘a o te parau-ti‘a, ia ite e, ua riro mau ei mea faufaa no tatou te iritiraa i te uputa o te basileia tiretiera, no tatou iho e no ratou ta tatou e here nei, ia haere i mua i roto i te mau tau,… ma te oaoa e amuri noa’tu.21 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 129.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A tai‘o ai outou i te « No roto mai i te oraraa o George Albert Smith » (te mau api 119–22), a feruri e nahea te aamu o te peresideni Smith e tuati ai i to tatou tere i roto i te tahuti nei. Eaha te auraa no te rupehu, no te reni haapuroro e no te paapaaina patapata ? Nahea to te Fatu faaararaa ia outou i te ati e i te tautururaa ia outou ia vai noa i ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ra ?

  2. I ni‘a i te mau api 122–23, te parau nei te peresideni Smith e, e mea titauhia te heheuraa i teie mahana mai tei te anotau o te Bibilia ra. Nahea ïa outou i te pahono i te hoê taata o te parau nei e ua rava‘i noa te mau heheuraa e vai ra i roto i te mau papa‘iraa mo‘a no to tatou nei anotau ? Eaha te mau iteraa tei haapii mai ia outou e, « te anaanatae nei te Metua i te Ao ra i ta tatou mau ohipa » ?

  3. A tai‘o faahou i te tuhaa e haamata i te api 124. Nahea to outou iteraa e te a‘o a te peropheta no roto mai ïa i te Fatu e « ua hau atu ïa te reira i te tahi haapiiraa noa na te hoê taata » ? (api 125). Nahea ta oe iho heheuraa e ti‘a ai ia tauturu ia outou ia farii e ia faaohipa i te heheuraa i horo‘ahia mai na roto i te peropheta ?

  4. A tuatapapa ai outou i te tuhaa e haamata i te api 125, a feruri na e nahea te roaaraa ia outou te hoê iteraa papû no ni‘a i te evanelia. Nahea te iteraa papû o vetahi ê i te tautururaa ia outou ? Eaha ta outou i rave no te ite i te parau mau no outou iho ?

  5. I roto i te tuhaa hopea o te mau haapiiraa (te mau api 127–28), a imi i te mau parau e te mau pereota e faataa ra i te mau huru no ta te Varua Maitai tautururaa ia tatou. A feruri na eaha te nehenehe ia outou ia rave no te vai ti‘amâraa i te faahoaraa a te Varua Maitai i roto i to outou oraraa.

Te mau papa‘iraa mo‘a : Ioane 15:26 ; 1 Nephi 10:17–19 ; 2 Nephi 32:5 ; Moroni 10:3–5 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 1:38 ; 42:61 ; 76:5–10 ; Hiro‘a Faaroo 1:9

Tauturu haapiiraa : « Eiaha e haape‘ape‘a mai te mea e faaea muhu ore noa te mau piahi no te tahi tau tetoni te maoro i muri a‘e i to outou aniraa i te hoê uiraa. Eiaha e pahono i ta outou iho uiraa ; a vaiiho i te taime i te mau piahi ia feruri i te mau pahonoraa. Tera râ, mai te mea e, aita hoê taata e pahono, e nehenehe atoa te reira e riro ei faaiteraa e, aita ratou i maramarama i te uiraa e no reira, e mea ti‘a ia outou ia faahiti faahou te reira » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 69).

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Atopa 1937, 50–53.

  2. I roto i te Conference Report, Eperera 1946, 4.

  3. I roto i te Conference Report, Eperera 1917, 37.

  4. « Some Points of ‘Peculiarity,’ » Improvement Era, Mati 1949, 137.

  5. I roto i te Proceedings at the Dedication of the Joseph Smith Memorial Monument, 55.

  6. « Message to Sunday School Teachers », Instructor, Novema 1946, 501.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1930, 66.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa1937, 52–53.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 118–19.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1937, 53.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1911, 44.

  12. I roto i te Conference Report, Eperera 1946, 124–25.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1905, 62.

  14. « Opportunities for Leadership », Improvement Era, Setepa 1949, 557.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 42.

  16. I roto i te Conference Report, Eperera 1927, 82.

  17. « To the Latter-day Saints Everywhere », Improvement Era, Titema 1947, 797.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1944, 31.

  19. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 115–16.

  20. I roto i te Conference Report, Eperera 1939, 124–25.

  21. I roto i te Conference Report, Eperera 1941, 28.

George Albert Smith e ta’na vahine o Lucy. Ua faaohipa te peresideni Smith i te hoê ohipa i tupu i ni‘a i te manureva no te haapii i te faufaa o te heheuraa.

« E ti‘araa ia tatou tata‘itahi ia farii i te faaururaa a te Fatu ia au i te huru o to tatou oraraa faaroo ».

Nene’i