Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1: Ia Ora i te Mea ta Tatou e Ti‘aturi nei


Pene 1

Ia Ora i te Mea ta Tatou e Ti‘aturi nei

E ti‘a i to tatou oraraa i te mau mahana atoa ei faaiteraa no to tatou oraraa faaroo.

No Roto mai i te Oraraa o George Albert Smith

I te 34raa o to’na matahiti, ua hamani o George Albert Smith i te hoê tapura o te mau faaotiraa ta’na i parau e, « ta’na iho hiroa faaroo »—11 mau faaotiraa ta’na i fafau ia haapa‘o :

« E riro vau ei hoa no te taata hoa ore e ia ite i te oaoa i roto i te utuuturaa i te mau hinaaro o te feia veve.

« E haere au e farerei i tei roohia i te ma‘i e te ati e ia faatupu i roto ia ratou te hinaaro i te faaroo ia faaorahia ratou.

« E haapii au i te parau mau ei maramarama e ei haamaitairaa no te mau taata atoa.

« E imi au i tei overe e e tamata vau i te faaho‘i mai ia’na i roto i te oraraa parau-ti‘a e te oaoa.

« E ore roa vau e faahepo i te taata ia haapa‘o i to’u mau mana‘o, e here râ vau ia ratou ia rave i te ohipa maitai.

« E ora vau i rotopu i te taata no te tauturu ia ratou ia faatiti‘aifaro i to ratou mau fifi ia oaoa ho’i to ratou oraraa i ni‘a i te fenua nei.

« Eita vau e faateitei ia‘u i roto i te mau ti‘araa teitei e e pato‘i au i te haavarevare a te mau hoa haapa‘o ore.

« Eita roa vau e haamauiui i te aau o te hoê taata, noa’tu tei faaino mai ia‘u, e imi râ vau i te rave‘a no te rave i te maitai no’na e ia faariro ia’na ei hoa no’u.

« E haavî au i te hinaaro pipiri e te pohehae, e e oaoa vau i te manuïa o te mau tamarii atoa a to’u Metua i te Ao ra.

« Eita vau e riro ei enemi no te mau huru varua ora atoa.

« No to’u iteraa e ua horo‘a mai te Faaora o te taata atoa i to te ao nei i te faanahonahoraa hoê roa e hotu hope ai e e oaoa mau ai tatou i teie nei e amuri noa’tu, no reira, te mana‘o nei au e, e ere ïa te reira e hopoi‘a noa, e haamaitaraa atoa râ ia puhara i teie parau mau ».1 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 10.]

Ua parau te mau taata tei matau i te peresideni Smith e ua ora mau oia mai te au i ta’na hiroa faaroo. Ua faaite mai o Ezra Taft Benson, e melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, i te hoê ohipa tei tupu e tei haapapû e ua haapa‘o maite te peresideni Smith i ta’na faaotiraa ia haere « e farerei i tei roohia i te ma‘i e te ati e ia faatupu i roto ia ratou te hinaaro i te faaroo ia faaorahia ratou » :

« Eita roa ïa vau e faaea i te mauruuru no to’na mau tere hahaere i to’u utuafare i te taime tei te atea ê au i te taviniraa ei misionare haehaa. … E mauruuru taa ê to’u no te hoê tere no’na i te hoê maororaa pô, a fatata ai ta maua aiû i te pohe. Ma te faaara ore, ua rave te peresideni Smith i te taime no te haere atu i roto i taua utuafare ra, e ua tuu i to’na na rima i ni‘a i te upoo o taua aiû ra, tei vai noa na i roto i te rima o to’na metua vahine e rave rahi hora te maoro, e ua fafau oia e, e ora oia. Tera ïa te huru o te peresideni Smith, e taime to’na no te tauturu i te mau taime atoa, i te feia ma‘i ihoa râ, te feia tei hinaaro rahi a‘e ia’na ».2

Ua faaite o Spencer W. Kimball i te tahi atu hi‘oraa tei faaite mai e, ua riro mau te mau ohipa a te peresideni Smith ei faaiteraa i to’na ti‘aturiraa ia hamani maitai i « tei faaino mai [ia’na] » :

« Ua faaitehia i te [peresideni Smith] e, ua eiâ te hoê taata i te ahu tapo‘i o to’na pereoo. Aita oia i riri, ua pahono râ oia e : ‘Te hinaaro nei au ia ite e, o vai te reira taata, ia nehenehe ia tatou ia horo‘a atoa ia’na i te ahu taoto, no te mea ua to‘eto‘e paha oia ; e te tahi atoa maa, ua po‘ia atoa paha oia.‘« 3

Ua papa‘i atoa te tahi atu taata no ni‘a ia George Albert Smith : « E ere to’na oraraa faaroo i te parau haapiiraa i vaiihohia i roto i te piha to‘eto‘e. E ere i te parau noa. Ua hau atu te reira i te hoê faanahonahoraa nehenehe ia mata‘ita‘ihia. Ua hau atu te reira i te hoê noa haapiiraa no te oraraa. No te hoê taata feruriraa ohie mai ia’na te huru, te oraraa faaroo o te huru varua ïa e ora‘i te hoê taata, e rave ai te hoê taata i te ohipa, no te faahiti anei i te hoê noa parau maitai e aore râ no te horo‘a anei i te hoê noa hapaina pape haumarû. E ti‘a i to’na oraraa faaroo ia itehia i roto i te ohipa. E ti‘a i te reira ia faahaerehia i roto i te mau mea o te oraraa i te mau mahana atoa ».4

Teie te parau puohu a te hoê o To’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, te peresideni J. Reuben Clark Jr., no ni‘a i te huru paieti o te peresideni Smith : « O oia te hoê o te tahi o taua mau taata ra e nehenehe ta outou e parau e, ua ora oia mai te au i ta’na i haapii ».5

Te mau Haapiiraa a George Albert Smith

Na to tatou haapa‘oraa i te evanelia—eiaha râ no to tatou noa ti‘araa melo no te Ekalesia—e nehenehe ai ia tatou ia parauhia e feia mo‘a.

Te haamoriraa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o te hoê ïa oraraa haapa‘o, te hoê hinaaro ia vai ti‘amâ i mua ia’na tei hamani ia tatou ia au i to’na ra hoho‘a e tei horo‘a ia tatou paatoa… te mau mea faufaa—te evanelia a Iesu Mesia.6

Aue ïa ohipa maitai ia ite e, e melo tatou no te hoê ekalesia e vai nei e aore râ tei roto te feia mo‘a. Eita i nava‘i ia tapa‘o-noa-hia to tatou i‘oa i roto i te mau buka. E mea faufaa râ ia ora tatou i te oraraa e ti‘a ai ia tatou ia piihia e Feia Mo‘a, e ia na reira ana‘e outou, e oaoa ïa outou…

I to Iesu no Nazareta haereraa mai i te ao nei e i to’na haamataraa i te poro i te Evanelia o te Basileia, e rave rahi tei pato‘i i Ta’na parau poro‘i, te mau Pharisea faahua parau-ti‘a ihoa râ, ma te parau e, o ratou te huaai a Aberahama e ma te faaite e, na to ratou reni e faaora ia ratou i roto i te Basileia o te Atua.

Ua faaite te Faaora ia ratou e, mai te mea e, e mau tamarii ratou na Aberahama, e rave ïa ratou i te ohipa a Aberahama. [A hi‘o Ioane 8:33–39.] Te hinaaro nei au e parau i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e, mai te mea e, ua ti‘amâ tatou ia piihia e feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, no te mea ïa e, te ora nei tatou i te oraraa o te feia mo‘a, e o te reira mau ïa te tumu o te Evanelia, ia horo‘a ia tatou i te ti‘araa ia piihia i te reira i‘oa. Ua rahi roa te ino i te ao nei e ua haavare maoro te enemi ia ratou ma te parau e, te ti‘aturiraa i te Atua o te reira noa ïa tei titauhia, o te mea ïa o ta‘u e măta‘u nei. E faahemaraa noa te reira na te enemi.7 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 10.]

« Te Faaroo Momoni », mai tei parauhia, o te Evanelia ïa a Iesu Mesia, e na roto i te reira, o te mana ïa o te Atua no te faaoraraa i te feia atoa e ti‘aturi e e haapa‘o i te mau haapiiraa. E ere o tei parau e, « E te Fatu, e te Fatu », o te farii i te faahoaraa a To’na varua, o ratou râ o te haapa‘o i To’na ra hinaaro [a hi‘o Luka 6:46].8

No ni‘a i te pene 7 a Mataio e te irava 24, teie tei itehia ia‘u :

« E teie nei, o te faaroo mai i ta’u nei mau parau, e haapa‘o atu ra, e faito vau ia’na i te hoê taata paari, o tei faati‘a i to’na fare i ni‘a i te păpă :

« E mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pu‘e, e te mata‘i ho’i i te uihiraa mai i ni‘a iho i taua fare ra e aore roa i parari, no te mea e păpă te ti‘araa.

« Area tei faaroo noa mai i ta’u nei mau parau, e aore i haapa‘o, e faitohia ïa i te maamaa, o tei faati‘a noa i to’na fare i ni‘a i te one :

« E mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pu‘e, e te mata‘i hoi i te uihiraa i ni‘a iho i taua fare ra, ma‘iri ihora e e parari rahi to taua fare ra ». [Mataio 7:24–27.]

E hia o tatou, o tei ite i te hinaaro o te Metua, e ua haapa‘o i te reira ? E hia o tatou i tera mahana e tera mahana, o te haamau nei i te niu e o te patu nei i te hoê fare tei au i te hanahana o te huru o to tatou Fatu ? ‘Oia ïa, e vairaa te taata nei no te Atua, e hiero ïa ; e ia haaviiviihia te reira hiero, e haamou te Atua i te reira hiero.‘ [PH&PF 93:35.] Ua horo‘a mai Oia ia tatou nei i te maramarama e te paari i ni‘a i to tatou mau taata tupu. Ua horo‘ahia i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei te iteraa no te hoê oraraa hou teie oraraa ; te iteraa e, tei ô nei tatou i te mea e, ua haapa‘o tatou i to tatou ai‘a matamua, e ua horo‘ahia ia tatou i te ti‘araa ia farii i te ora mure ore i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, na roto i te haapa‘oraa i te piti o to tatou ai‘a. Eita ïa tatou e haavâhia mai to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine o te ao nei e haavâhia, e haavâhia râ tatou ia au i te mau rave‘a rarahi tei tuuhia i roto i to tatou haapa‘oraa. Tei roto ïa tatou i te feia o tei farii i te parau a te Fatu, o tei faaroo i Ta’na ra mau parau, e mai te mea e, e haapa‘o tatou, e roaa ïa ia tatou te ora mure ore, ia ore râ tatou ia haapa‘o, e faautu‘ahia ïa tatou.9

E mata na tatou i te rave maitai a‘e i ta tatou i rave i mua ra. E faaapî ana‘e na tatou i ta tatou faaotiraa ia riro mau ei feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, eiaha râ te haavarevare noa. … Aita vau i ite i te hoê taata o te ore e nehenehe e rave maa vahi iti maitai a‘e i ta’na i rave noa na, mai te mea e, e haapapû oia i to’na mana‘o.10

Te titau nei to tatou Metua i te Ao ra e ia faaineine tatou ia tatou e ia ora parau-ti‘a no te farii i Ta’na mau haamaitairaa i fafauhia ra.

Ua iriti au i te pene piti ahuru ma piti o te buka a Mataio no ni‘a i te haapiiraa a te Faaora, e e tai‘o vau i teie parabole taa ê :

« Tamau atu ra Iesu i te parauraa’tu i te parau parabole ia ratou, na ô atu ra,

« E au te basileia o te ao i te hoê arii, o tei faatupu i te oro‘a faaipoiporaa na ta’na tamaiti,

« E ua tono atu ra i te mau tavini e tii i te feia i parauhia ra e haere mai i te oro‘a…

« E ia haere maira taua arii ra i roto e hi‘o i te manihini, ite ihora oia i te hoê taata, aita o’na e ahu faaipoiporaa:

« Ua parau atu ra oia ia’na, e hoa, eaha oe i tae mai ai i ǒ nei aore e ahu faaipoiporaa ? Aita’tura a’na e parau.

« Ua parau atu ra taua arii ra i te mau tavini, a ruuruu ia’na i te rima e te avae, a hopara’tu i rapae i roto i te pouri ; tei reira te oto e te auauraa niho.

« E rave rahi ho’i tei parauhia, e iti râ tei ma‘itihia ». [A hi‘o Mataio 22:1–3, 11–14.]…

… Teie te hoê taata tei tomo mai i roto i te oro‘a faaipoiporaa, e tae a‘e ra i te taime, ua ite a‘e ra te arii e aore râ, te fatu e, aita to’na e ahu faaipoiporaa. Mai te mea ra e, aita oia i haapa‘o e, e mea faufaa te reira. Ua tomo mai oia i roto, ma te faaineine ore, ma te feruri e, e ô atoa oia i roto. Ua haere mai oia i te oro‘a—ua titauhia ratou paatoa ia haere mai i te oro‘a, te feruri nei râ vau e, ua ite ratou e, o te feia ana‘e tei ahu-maitai-hia o te fariihia i roto, e ua hitimahuta teie taata i uihia’tu oia e, eaha oia i tae mai ai mai te reira te huru.

Te mana‘o nei to te ao e, e nehenehe ta ratou e haere mai i te mau huru taime atoa e ineine ai ratou. Aita te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra i ite e, te vai ra te tahi faaineineraa e ti‘a ia ravehia. Ua haavare te enemi ia ratou ia ti‘aturi e, aita e titauhia te faaineineraa, e fariihia te mau huru mea atoa, i roto râ i teie parau poro‘i ta te Faaora i horo‘a parabole i To’na ra mau tavini, te ite nei tatou e, ua titauhia ia faaineine, ia ore ho’i te reira faaineineraa, aore roa ïa hoê taata e faati‘ahia ia farii i te mau horo‘a faufaa rahi a to tatou Metua i te Ao ra. E au teie parau no te mau melo o teie Ekalesia tei feruri e, no te mea ho’i e ua ani-manihini-hia ratou, e no te mea ho’i e, te vai ra to ratou i‘oa i roto i te buka o te feia tei parauhia ra, aita ïa e ohipa faahou e titauhia ia ratou ia rave. … Ua mo‘ehia ia ratou te Fatu e aita ratou e faaineine nei ia ratou no te oro‘a ta’na i titau manihini mai ia ratou.

Ua faaoti to tatou Metua i te Ao ra e, e mea ti‘a ïa ia tatou ia faaineine no te oro‘a faaipoiporaa, aita ana‘e, e hoparahia ïa tatou i rapae. Te titau nei Oia ia tamau noa tatou i te faaî i to tatou feruriraa i te parau mau, e ia puhara i te reira parau mau i roto i ta’na mau tamarii paatoa ia tae i te taime mau ra. Noa’tu e ua tapa‘ohia to tatou i‘oa i roto i te mau buka a te Ekalesia, e ere te reira i te haapapûraa e, e roaa to tatou parahiraa i roto i te basileia tiretiera. O ratou ana‘e o te ora ti‘amâ ei melo no taua basileia ra o te farii i te hoê parahiraa i reira.

I roto i te arepurepu e te papû ore o teie nei ao, mai te mea e, te vai ra te hoê taime e ti‘a ia tatou ia hi‘opo‘a ia tatou iho, ia ite e, te rave ra anei tatou i te mea ta te Fatu i titau mai ia tatou ia rave, o teie ïa taua mahana ra ; mai te mea e, te vai ra te hoê taime e ti‘a ai ia tatou ia haapapû e, tei ni‘a anei tatou i te haere‘a o te ora mure ore, i teie nei ïa. Eita tatou e nehenehe e tau‘a ore i teie mau rave‘a. E ore roa te Atua e roaa i te faainainahia. I to’na horo‘araa mai i te hoê horo‘a ia tatou nei, i to’na tuuraa mai i te hoê haamaitairaa i mua ia tatou, i to’na aniraa mai ia tatou ia amu i te oro‘a, e ua tau‘a ore tatou, ia ite papû tatou e, e mauiui tatou i te oto e tae mai i te feia o te pato‘i i te mau haamaitairaa a te Fatu a horo‘ahia ai te reira ia ratou ra.11

Eita tatou e nehenehe e ora mai to te ao nei, ma te ti‘aturi e, e roaa to tatou parahiraa mana i roto i te basileia. Te parau mai nei te Fatu ia tatou i roto i te tuhaa matamua o te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, no ni‘a i te ino e : eita ta’na e nehenehe e hi‘o noa’tu i ni‘a i te hara ma te faati‘a i te reira [a hi‘o PH&PF 1:31]. E raau rapaau paari teie, no te mea, te mana‘o nei te tahi pae o tatou i roto i te Ekalesia nei e e nehenehe ta tatou e vahavaha i te Evanelia a to tatou Fatu e i te mau ture tumu o te Ora Mure Ore, e ia farii noa â i te parahiraa ta tatou e hinaaro ra. E ere teie i te parau mau. E aroha mai te Fatu ia tatou, tera râ, e ti‘a Oia ma te parau-ti‘a, e mai te mea e, e hinaaro tatou i te hoê haamaitairaa, hoê noa iho ïa rave‘a e roaa ai te reira, o te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa e ti‘a ai ia tatou ia farii i te haamaitairaa.12 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 10.]

Mai te mea e, e rave tatou i ta tatou hopoi‘a e hope roa, e itehia ïa i roto i to tatou oraraa to tatou ti‘aturiraa i roto i te evanelia.

I roto i te matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua fana‘o vau i te farereiraa e i te aparauraa i ni‘a i te evanelia e te tahi mau taata e ora nei i roto i teie oire [Salt Lake City], e ere i te melo no ta tatou Ekalesia. Te noho ra te hoê o taua mau taata ra i ô nei e piti ahuru matahiti i teie nei, e taata oraraa hapa ore teie, e taata maitai i roto i te oraraa sotiare, e taata imi faufaa aravihi, e taata mana‘o maitai i to tatou mau melo. Ua parau mai oia ia‘u e, piti ahuru matahiti to’na oraraa i ô nei, e ua faaoti oia e, e mau taata maitai tatou mai to tatou mau taata tupu e melo no te tahi atu mau ekalesia ; aita oia i ite i te hoê taa-ê-raa i roto ia tatou.

Te hinaaro nei au e parau atu ia outou, e au mau taea‘e e au mau tuahine e, no’u nei, e ere te reira i te hoê parau poupou. Mai te mea e, aita te evanelia a Iesu Mesia e faariro ia‘u ei taata maitai a‘e, aita ïa vau i faahotu i te reira mai tei titauhia ia‘u, e mai te mea e, e nehenehe i to tatou mau taata tupu e ere no roto i te Ekalesia, ia ora i rotopu ia tatou i tera matahiti e tera matahiti ma te ite ore i te mau maitai e roaa mai na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua i roto i to tatou oraraa, e mea ti‘a ïa ia taui i te faanahoraa i roto ia Iseraela…

… Te rave ra anei outou i ta outou hopoi‘a ? te rave ra anei tatou i te ohipa ta te Fatu i tuu mai i roto i ta tatou tiaauraa ? te ite ra anei tatou i te hopoi‘a e vai nei i ni‘a ia tatou ? e aore râ, te tere mărû noa nei tatou na ni‘a i te opape, ia au i te heeraa o te miti ma te mana‘o papû e, ia tae i te mahana hopea e faaorahia ïa tatou ?13

Ua parauhia tatou e nunaa taa ê [a hi‘o1 Petero 2:9] no te mea, te ti‘aturi mau nei tatou i te evanelia a Iesu Mesia…

Mai te mea i roto i to tatou taa-ê-raa e ora tatou i te mau parau atoa no roto mai i te vaha o to tatou Metua i te Ao ra [a hi‘o PH&PF 84:44], e riro mau ïa tatou ei nunaa haamaitaihia. I te hoê faito rahi, te ora nei tatou ia au i te iteraa papû ta to tatou Faaora i horo‘a mai ia tatou, e ua haamaitaihia mai tatou e tae noa’tu i teie taime ; tera râ, e rahi roa’tu to tatou haamaitai-raa-hia e to tatou manuïaraa mai te mea e, e rave hope tatou i ta tatou hopoi‘a.

Te pure nei au ia vai mai te varua ia tatou ia nehenehe ia tatou ia tavini ma te itoito, ia upooti‘a te hinaaro ia rave i te maitai i ni‘a i te mau faahemaraa tei tuuhia i ni‘a i to tatou haere‘a, e i te mau vahi atoa ta tatou e haere, ia nehenehe i te feia e hi‘o nei i ta tatou mau ohipa maitai, ia tura‘ihia ia faahanahana i to tatou Metua i te ao ra [a hi‘o Mataio 5:16].14

E hi‘opo‘a ana‘e na tatou ia tatou iho. Te rave ra anei tatou ma to tatou puai atoa ? E mai te mea e, aita, e fariu e e rave maitai ana‘e na tatou. Mai te mea e, e rave tatou mai tei titauhia ia tatou, mai te mea e, e toro tatou i to tatou rima i te mau vahi atoa no te hamani maitai i te mau tamarii a to tatou Metua, ei reira ïa tatou e farii ai i te mau haamaitairaa a te hoê Metua paari hope, e i reira ïa tatou e oaoa ai i te ohipa maitai ta tatou i rave i ô nei…

E mata na tatou ia haehaa e ia pure tamau noa, ma te ora i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra, ma te faaite i to tatou ti‘aturiraa i roto i te Evanelia a Iesu Mesia na roto i te haapa‘oraa i te mau parau tumu. A faaite papû i to tatou faaroo i te Atua, e i te ohipa Ta’na i horo‘a mai i te fenua nei, na roto i te hoê oraraa ti‘a e te tamau maite, inaha, o te reira ïa te iteraa papû puai a‘e ta tatou e nehenehe e faaite no te parau mau o teie nei ohipa.15 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 10.]

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou no te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A hi‘o faahou ai outou i te hiro‘a faaroo a te peresideni Smith (mau api 1–2), a feruri i te tahi mau mana‘o e aore râ, i te tahi mau parau tumu o ta outou e hinaaro e haapa‘o i roto i to outou iho oraraa. A feruri i te papa‘i i te reira i roto i te hoê buka aamu.

  2. A tai‘o i na paratarafa matamua e maha i te api 3. Eaha te auraa ia riro ei feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ? Eaha ta te hoê metua e nehenehe e rave no te tauturu i ta raua mau tamarii ia haapii ia ora i te oraraa o te hoê feia mo‘a ?

  3. A tai‘o ai outou i te tuhaa e haamata ra i te api 6, a feruri e mea nahea te parabole no te oro‘a faaipoiporaa i te faaauhia i to outou oraraa (a hi‘o atoa Mataio 22:1–14). Ei hi‘oraa, i to outou mana‘oraa, eaha te faahoho‘araa no te oro‘a faaipoiporaa ? O vai ta te mau manihini e faahoho‘a nei ? A feruri eaha te mea e ti‘a ia outou ia rave no te « faaineine ia outou no te oro‘a faaipoiporaa » (api 7).

  4. A tai‘o i te paratarafa hopea o te mau haapiiraa (i te api 10) e a feruri i te hoê taata ta outou i matau e iteraa papû puai to’na no ni‘a i te evanelia. E mea nahea te oraraa o te reira taata i te faaite e, e iteraa papû to’na ? A feruri i te mea te ti‘a ia outou ia rave ia ite-papû-hia to outou iteraa papû.

Te mau papa‘iraa mo‘a : Mataio 7:16–23 ; Iakobo 1:22–25 ; 2:15–18 ; 1 Ioane 2:3–6 ; Moroni 7:3–5 ; Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 41:5

Tauturu haapiiraa : « No te tauturu ia tatou ia haapii i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta o te anotau hopea nei, ua nene‘i te Ekalesia i te mau buka haapiiraa e i te tahi atu mau materia. Aita e titauhia te mau mana‘o e rave rahi e aore râ, te tahi atu materia faahororaa » (Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e : Hoê Rave‘a Tauturu no te Haapiiraa Evanelia [1999], 52).

Te mau nota

  1. « President George Albert Smith’s Creed », Improvement Era, Eperera 1950, 262.

  2. Ezra Taft Benson, i roto i te Conference Report, Eperera 1951, 46.

  3. Spencer W. Kimball, Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 284.

  4. Bryant S. Hinckley, « Greatness in Men: Superintendent George Albert Smith », Improvement Era, Mati 1932, 270.

  5. J. Reuben Clark Jr., i roto Doyle L. Green, « Tributes Paid President George Albert Smith », Improvement Era, Tiunu 1951, 405.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 8.

  7. « The Church with Divine Authority », Deseret News, Setepa 28, 1946, Church section, 1, 6.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1913, 28–29.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1906, 47.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1941, 27.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1930, 66–68.

  12. Amuiraa na te mau Hitu Ahuru e te misionare tĭtĭ, 4 no Atopa 1941, 6.

  13. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 49.

  14. « Some Points of ‘Peculiarity,’ » Improvement Era, Mati 1949, 137.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1914, 13.

« E teie nei, o te faaroo mai i ta’u nei mau parau, e haapa‘o atu ra, e faito vau ia’na i te hoê taata paari, o tei faati‘a i to’na fare i ni‘a i te păpă ».

« Mai te mea e, e haere tatou na te mau vahi atoa no te rave i te ohipa maitai no te mau tamarii a to tatou Metua, ei reira tatou… e oaoa ai i te ohipa maitai ta tatou i rave i ô nei ».

Nene’i