Pene 20
Te Faaoraraa Tahuti no Tatou iho e no Vetahi ê
Mai te peu e, e haapa‘o tatou i te a‘o a te Fatu, e nehenehe ïa ia tatou ia haapa‘o maitai a‘e i to tatou iho mau hinaaro tahuti e i te tauturu i te feia nava‘i ore e haati nei ia tatou.
No roto mai i te oraraa o George Albert Smith
Ua riro o George Albert Smith ei Peresideni no te Ekalesia i te hopea o te Tama‘i Piti o te Ao nei. E rave rahi fenua tei ino roa na roto i taua tama‘i ra, e e rave rahi tauatini taata aita ta ratou e maa faahou e te tahi atu mau mea e titauhia. I roto i te hoê a‘oraa i te amuiraa rahi, ua faataa mai te peresideni Smith i te ati rahi o taua mau taata ra, e ua faaitoito u‘ana oia i te feia mo‘a ia tauturu i te haamamaraa i to ratou mauiui : « E mau tamarii ana‘e ratou na te [Atua]. Te hinaaro nei ratou ia tatou ; aita ratou e hinaaro nei i ta tatou noa patururaa morare e i ta tatou haapiiraa faaroo, te hinaaro atoa nei râ ratou i te maa e te ahu e te ro‘i e te mau huru tauturu atoa no te mea, no te rahiraa o ratou, aita hoê mea toe faahou ta ratou. Ahiri outou e ite nei i te tahi mau rata e tae mai nei i roto i to matou piha toro‘a na roto mai i te tahi mau taata veve i reira, e viri’ô roa ïa to outou mau aau. Te vai ra te mau taata tei afa‘i-ê-hia i rapae i to ratou mau faaearaa ma te mana‘o e e faati‘ahia ratou ia haamau i to ratou faaearaa i te tahi atu vahi, e ia tae i te hoê taime, ua faaru‘ehia mai ratou, e ia ho‘i atu ratou i to ratou mau fare, ua pau ïa i te eiâhia—te taatoaraa—e ua vai noa ratou ma te tauturu ore, aita e vahi no te haere atu ».1
No te mea e peu matarohia na te Ekalesia ia haaputu i te maa no te mau matahiti e rave rahi, ua ineine oia no te tauturu i teie mau fifi. Ua haamata te ohipa tautururaa i te pae hopea o te matahiti 1945, i te taime a haere ai te peresideni Smith i Washington, D.C., no te faaau e te peresideni no te Hau Marite, o Harry S Truman i te tahi faanahoraa, no te hapono i te maa e te ahu i Europa. I roto i ta raua farereiraa ua parau te peresideni Truman, « e oaoa roa ïa matou ia tauturu ia outou na roto i te mau rave‘a atoa e nehenehe ia matou. … Eaha te maororaa e ineine ai teie mau mea atoa ? »
Ua faahitimahuta te peresideni Smith ia’na ma te pahono atu e : « Ua ineine a‘e’na te mau mea atoa. … Ua hamani matou i te mau farii maa e ua î te reira i te huero, e ua faahotu matou i ta matou mau nănă e ta matou mau animala, e i teie nei, ta matou e hinaaro o te mau pereoo ïa e te mau pahi no te hapono i te maa, te ahu e te taotoraa o te mau taata no Europa i roto i te ati. Te vai nei ta matou hoê pŭpŭ i roto i te Ekalesia [te Sotaiete Tauturu] e te vai nei ta ratou e piti tauatini ahu taoto tei ineine ».
Ua horo‘a mai te peresideni Smith i te parau faaite i te feia mo‘a no ni‘a i taua haponoraa ra, « e rave rahi taata tei farii i te ahu mahanahana e te mau mea no te taotoraa e te maa ma te taere ore. Maoro noa te roaaraa mai te mau pereoo e te mau pahi, ua ineine te mau mea atoa i hinaarohia no te hapono i Europa ».2
Fatata 15 matahiti na mua’tu, ua paraparau o Elder Smith, e melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, i te Sotaiete Tauturu i te tahi atu taime ahoaho—te Topatariraa Rahi o te Farava‘iraa Faufaa. Ua haapii mai oia e, te tautururaa i te feia nava‘i ore e ere ïa i te horo‘a-noa-raa i te tauturu i te pae tino ; e titau-atoa-hia râ te maitai rahi e te aroha:
« Aitâ i itehia a‘e nei te hoê tau, i roto i to’u mana‘oraa, a hinaarohia ai te maitai hau atu i teie taime. Teie te mau mahana e tamatahia ai te varua o te taata, e e viri’ô ai to ratou aau. Teie te tau e ite ai te mau taata e rave rahi i te po‘ia e te ati e tae roa’tu i rotopu i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei…
« … Te ti‘aturi nei au e, te horo‘a mai nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou i ta tatou rave‘a no te faahotu. … E ite ïa tatou i teie nei e, tei rotopu anei ia tatou te here ta te Faaora i parau e, e ti‘a i te reira ia vai i roto i to tatou mau aau ».3 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 239.]
Te mau haapiiraa a George Albert Smith
Mai te mea e, e mea paari tatou i roto i ta tatou mau rave‘a, e ineine ïa tatou no te mau taime fifi.
O te haapiiraa ïa a [te]mau feia mo‘a matamua i raro a‘e i te peresideni [Brigham] Young ia haaputu i te maa no te hoê matahiti te maoro, na roto ho’i i te reira e ti‘a ai i te hoê taata, mai te mea e, ua fifi ta’na faaapu maa, ia faaoroma‘i e tae roa’tu i te pu‘e tau i muri mai…
E riro paha tatou i te farerei i te mau taime teimaha, e te mau taea‘e e te mau tuahine, tera râ e nehenehe tatou e faaineine no te reira, mai te mea e, e feruri tatou i na matahiti ahune e hitu ra e i na matahiti o‘e e hitu i te anotau o Pharao e ia faanahonaho mai ta ratou i rave ra [a hi‘o Genese 41]. E nehenehe te reira huru e tupu faahou mai. Aita tatou i ite, tera râ, ua ite tatou e, i te mau mahana matamua o te Ekalesia ua a‘o te Peresideniraa e te faatereraa o te Ekalesia i te mau taata ia haaputu maite i te maa no te pahono i te hoê fifi rû. Mai te taime a haapapû ai te mau taata i to ratou faaearaa e a haamata ai te mau faaapu i te hotu, e te mau nănă i te rahi, aita te taata i fifi roa i te pae no te maa.4
Te ora nei tatou i te mau tau ati rahi. Te tupu nei te mau parau i papa‘ihia, e i to’u hi‘oraa, ahiri e, e ti‘a, teie te taime taa ê e haavarehia ai tei ma‘itihia ra. E mea faahiahia ia hi‘o e mea ohie no te feia o te hinaaro e faarahi i ta ratou faufaa i te ao nei, ia imi i te hoê tumu no te tuu i te hiti i te mau haapiiraa maramarama a te Fatu no ni‘a i to tatou mau oraraa. E e mea huru ê roa ia‘u, no te rahiraa o te taata e topa nei i roto i te peu faarooraa i te feia o te parau nei i te mau mea e faahuru ê nei i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra i heheuhia mai…
… Ua a‘ohia teie mau taata ia faaherehere i to ratou mau ito e ta ratou mau rave‘a. Ua haapiihia tatou e te feia ta te Fatu i faati‘a mai no te haapii ia tatou e, e ora tatou ia au i te faufaa ta tatou e farii nei, eiaha tatou e pee i te peu matarohia o te ao nei e ia haamau‘a vitiviti hau atu i te moni e tae mai nei i roto i to tatou rima, ia haapa‘o maitai ia tatou iho e i to tatou mau utuafare.
Te măta‘u nei au i te mea e, i te rahiraa o te taime, ua matapohia te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei na roto i to ratou aau teitei, na roto i to ratou hinaaro ia riro mai te ao te huru ; e ua parau mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou ma te papû maitai e, eita e ti‘a ia tatou ia ora mai to te ao nei, e ia farii i te Varua.5
Te tahi mau taata… te horo‘a nei ratou i ta ratou faufaa e te haamau‘a nei i ta ratou moni i ni‘a i te mau mea faufaa ore, e ia tae mai te mau taime fifi, aita e ti‘a faahou ia ratou ia pahono i ta ratou mau titauraa.
E ti‘a ia tatou ia apo mai i te haapiiraa o te rô. E ooti oia i te mau mea i hinaarohia e a’na i te taime te vai ra e e haaputu no te mau mahana aita e nehenehe e ooti i te reira. E na roto i te reira, e mea î maitai ta’na faarii maa. Area te peretei, e manumanu huru rahi a‘e, aita oia e rave mai te reira. Aita oia i haaputu i te hoê noa a‘e mea no te mau tau fifi, ua turu‘i noa râ oia i ni‘a i te aroha no te mau mea e hinaarohia e a’na, i te pae hopea, te rahiraa o te mau pereitei ua pohe ïa i te po‘ia.
Te măta‘u nei au e ua riro te tahi mau taata mai te peretei te huru tei ore i faaohipa maitai i te mau rave‘a i fana‘ohia e ratou. Mai te mea e, e apo mai ratou i te haapiiraa a te rô, e haaputu ïa ratou i te maa e hinaarohia e ratou e ia vai ineine noa te tahi tuhaa no te taime e hinaarohia.6 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 239.]
Ua parau mai te Fatu ia rave tatou i te ohipa no to tatou iho oraraa.
No te rahi o te moni tei roaa i te mau taata e rave rahi, ua riro te reira ei faatupuraa i te mana‘o i roto i te feia apî e, no te ohie te moni i te itehia, aita ïa e titauhia e aore râ, aita e hinaarohia ia rave i te ohipa. Noa’tu e, aita te taata i imi i to ratou iho ora na roto i te parau-ti‘a e te itoito, te oaoa nei râ vau i te mea e, aita e taata i ora a‘e nei i ni‘a i te fenua nei e aita i pau i te pê.
Mai te mea e paari ta tatou mau tamarii i roto i te faatau, ua ite tatou e, eita te Fatu e mauruuru i te reira.7
Aue ïa to tatou maitai rahi ia tuu ana‘e tatou i to tatou taime i roto i te ohipa maitai.8
E râ ê te tau… to to tatou Metua i te Ao ra parauraa mai e, te vai ra te feia faatau i Ziona… e ua parau oia e, « e ore roa oia o te faaea ohipa ore noa e amu i te faraoa e aore râ, e oomo i te ahu o te feia rave ohipa ra ». [PH&PF 42:42.] Te mana‘o nei au e, aita oia i parau no te feia aita e itehia te ohipa, e o te tamata papû nei i te haapa‘o ia ratou iho. Te mana‘o nei au e, ua parau oia no te mau taata tei matau i te ti‘aturi noa i ni‘a i to ratou taata tupu. … Te feruri nei au e, aita e faati‘araa i horo‘ahia i te hoê taata i roto i teie ao ia feruri e, e nehenehe ta’na e ti‘aturi noa i te tahi taata ê atu no te faaamu ia’na. I to’u tamariiraa aita vau i feruri e, e faahepohia te hoê taata ia horo‘a mai i te mau mea atoa e ora ai au. Ua horo‘a mai te Fatu i te maramarama ia‘u. Ua faaue mai Oia e e ti‘a ia‘u ia rave i te ohipa, e ua hamata vau i te rave i te ohipa i te ahuru ma pitiraa o to’u matahiti, e ua oaoa vau, e ua ora vau ia‘u iho e ua tauturu ia vetahi ê no te maororaa hau atu i te pae ahuru matahiti.
Te haamauruuru nei au i te Atua no te ohipa, no te oaoa tei roaa na roto i te raveraa i te ohipa i roto i te ao nei. Aita vau e parau nei i te hoê ohipa taa ê maori râ te ohipa maitai. Tera râ, ua faaite mai oia e, e mea ti‘a ia tatou ia rave i te ohipa. Ua parau oia i mutaa ihora e, e ti‘a ia tatou ia amu i te maa ma te hou i ni‘a i te rae [a hi‘o Genese 3:19].9 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 239.]
Eiaha te taata moni e te taata veve e tuu i to ratou aau i roto i te mau tao‘a.
« Aue ho’i te ati no outou te mau taata tao‘a rahi, o te ore e horo‘a i ta outou faufaa i te feia veve, no te mea na ta outou mau tao‘a e haapê i to outou mau aau ; e e riro teie to outou mihiraa ia tae i te mahana no te tahooraa, e no te haavâraa, e no te riri rahi : Ua ma‘iri te tau auhune i muri, ua hope te tau mahanahana, e aore to’u aau i faaorahia ! » (PH&PF 56:16.)
Tera te parau ta te Fatu e parau no ni‘a i te feia tao‘a rahi o te pato‘i i te horo‘a i ta ratou faufaa na te feia veve. Tera râ, ua parau oia i te tahi parau faufaa no te taata veve aita e rave nei ma to’na maitai hope. Ua parau oia e :
« Aue ho’i te ati no outou te mau taata veve, o tei ore to outou mau aau i oto ra, o tei ore to outou ra mau varua i haehaa ra, e o tei ore to outou mau opu i mauruuru, e o tei ore to outou mau rima i tape‘ahia i te haruraa i te tao‘a a vetahi ê mau taata ra, o tei î roa to outou mau mata ra i te nounou, e o tei ore ho’i e rave i te ohipa ma to outou iho mau rima ! » (PH&PF 56:17)…
… I muri iho ua parau faahou oia e, « Area râ e ao to te feia veve o tei mâ te aau ». E mea taa ê roa teie, « … e ao to te feia veve o tei mâ te aau, o tei oto te aau, e o tei haehaa i te varua ra, no te mea e ite ratou i te basileia o te Atua i te haereraa mai na roto i te mana e te hanahana rahi i to ratou ra faaoraraa ; no te mea e riro te maitai o te ao nei ia ratou ra ». (PH&PF 56:18.)
O ratou te feia aore i roaa te tao‘a o te ao nei, tera râ, e ora to ratou, e maramarama to ratou, e e hinaaro mau to ratou ia rave i ta te Fatu i ani ia ratou ia rave…
I teie nei, e to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine, te vai nei te taata moni e te taata veve i roto i ta tatou mau pŭpŭ. Mai te mea e, e mea veve tatou, e nehenehe tatou ia riro ei taata ti‘amâ mai te au i ta te Fatu e faaite mai nei. E nehenehe ta tatou ia riro ei feia tei mâ te aau e o tei faaitoito, e eita ïa oia e faati‘a i taua feia ra ia ere i te mau mea maitai no te oraraa, i rotopu ihoa ra i te mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei…
Te ti‘aturi nei au eita tatou e riri no te mea e mea moni te tahi mau tane e te tahi mau vahine. Mai te mea e mea moni tatou, te ti‘aturi nei au eita ïa tatou e haapa‘o noa ia tatou iho e ia tau‘a ore i te mau hinaaro o te tahi atu mau tamarii a to tatou Metua. Mai te mea e mea moni a‘e tatou ia ratou, e ti‘a ïa ia tatou ia riro ei mau taea‘e e ei mau tuahine mau, eiaha râ e feia faahua noa. E ti‘a ia tatou ia faatupu i te hinaaro e ia tupu tatou i te rahi i roto i teie nei ao ei faanahonahoraa, e na roto i ta tatou mau ohipa maitai e tura‘ihia ïa vetahi ê ia faahanahana i te i‘oa o to tatou Metua i te Ao ra…
Eiaha tatou ia topa i roto i te mau peu tano ore a te tahi atu mau taata. Eiaha tatou e feruri e, e rave tatou i te mea i mauhia e te tahi taata ê. A hi‘o na i te ture ahuru, e ite outou i te hoê parau poto roa, « Eiaha roa oe e nounou ». [Exodo 20:17.]…
Eiaha tatou e feruri i te reira huru feruriraa. E riro te tahi mau taata i te feruri mai te reira te huru, tera râ, mai te mea e, tei roto te varua o te evanelia a Iesu Mesia i to tatou aau, eita ïa tatou e roaa i te haavarehia.
Ua parauhia ia tatou e, eita e ti‘a ia tatou ia tavini i te Atua e i te tahi atu fatu [a hi‘o Mataio 6:24]. E faaoti râ tatou eaha ta tatou e ma‘iti, e mai te mea e, e hinaaro tatou ia riro ei tavini no te Atua e no te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra e ia farii i ta’na mau haamaitairaa, e rave ïa tatou i te reira na roto i te faaturaraa ia’na e na roto i te haapa‘oraa i ta’na mau faaueraa. To tatou mau mana‘o, e to tatou here, mai te mea e, e nehenehe ia‘u ia faaohipa i te reira parau, e haere ïa te reira na te ao atoa nei ia au i ta ratou e farii.10 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 239.]
Na roto i te tuhaa ahuru e i te tahi atu mau ô, te tauturu nei tatou i te ohipa a te Ekalesia e te haamaitai nei tatou i te feia nava‘i ore.
Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te haamaitairaa ia horo‘a hoê i ni‘a i te ahuru o ta tatou apî, no Ta’na Ekalesia, no te faahotu i Ta’na ohipa i roto i te ao nei. Te feia e aufau i ta ratou tuhaa ahuru e farii ia ratou i to ratou haamaitairaa. … Eita te haamaitairaa e roaa ia tatou mai te mea e, aita tatou e faaitoito. E titauhia ia tatou ia rave i te mea ta te tahi mau taata e parau nei e, e mau tusia. Te feruri nei au e, te mana‘o nei te taata e, ia aufau ana‘e ratou i ta ratou tuhaa ahuru, te faatusia ra ïa ratou, aita roa’tu ïa ; te rave ra râ ratou i te faahoturaa faufaa o te horo‘a mai i te faufaa mure ore. Te horo‘a mai nei to tatou Metua i te Ao ra i te mau mea atoa e mauhia nei e tatou. Te tuu nei oia i te mau mea atoa i roto i to tatou rima, ma te faati‘a ia tatou ia tape‘a e iva i ni‘a i te ahuru no ta tatou iho faaohiparaa, e te ani nei Oia ia tatou ia tuu i Ta’na ahururaa i te vahi Ta’na e faaue mai, i te vahi Ta’na i ite e, e riro ïa ei maitai no te tupuraa o Ta’na Ekalesia.
A faaroo ai tatou i te mau parau faaite i teie po‘ipo‘i no ni‘a i teie Ekalesia rahi [i roto i te hoê tuhaa pureraa o te amuiraa rahi], ua maere au i te parau faaite no te tapura faufaa—i to’u iteraa e, te hoê faanahonahoraa rahi mai teie te huru, te rahiraa o to’na mau taata, te rahiraa o te mau ohipa e tere nei, i roto i te arepurepu e i te ahoaho o te ao nei, tei roto oia i te hoê faito e ti‘a ai i te Peresideniraa o te Ekalesia ia ti‘a i ô nei e ia parau papû mai ia tatou e, aita ta teie Ekalesia e tarahu. Tei roto te mau fenua e te rahiraa o te taata i te tarahu, area te Ekalesia ra, ua faatere oia i ta’na ohipa eiaha oia ia tarahu. E mata na tatou i te feruri i te reira. E paturu na tatou i te Ekalesia. E pee na tatou i te feia faatere itoito o te Ekalesia. E ora na tatou i te hoê oraraa ia ti‘a i te Fatu ia haamaitai ia tatou mai Ta’na e haamaitai i te Ekalesia.11
Mai te mea e, ua aufau outou i te hoê tuhaa ahuru ti‘a, te parau atu nei au ia outou ma te feaa ore e, ua rahi a‘e te haamaitairaa ta te iva i ni‘a i te ahuru i horo‘a mai i te feia tei aufau, i ta te hanere i ni‘a i te hanere i horo‘a mai i te feia tei ore i aufau. Na te Fatu teie ohipa. …Eita e nehenehe i te taata ia rave i te reira. Na roto i to outou aau horo‘a rahi e ta outou mau horo‘araa atoa, ta outou ohipa misionare taatoa, ta outou haapa‘oraa i tei veve… e na te mau mea atoa ta outou i horo‘a i roto i to outou huru taata nei, te faaite papû atu nei au ia outou e, na tei toe mai e horo‘a mai i te oaoa rahi atu, i te mahanahana hau atu, e i te ora mure ore, hau atu i ta te tahi atu huru taata e fana‘o nei i teie mahana.12
Ua papû roa ia‘u e, te here nei te Fatu i taua mau varua haehaa e te faaroo ra o te hinaaro nei e haere e farerei i te feia nava‘i ore i te pae maa anei e aore râ, te ahu anei e aore râ, i te mau mea no te taotoraa anei e aore râ, i te maitai anei, no te mea e tuhaa te reira no te evanelia a Iesu Mesia.13 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 240.]
Mai te mea e, e aau horo‘a to tatou no ta tatou mau rave‘a, aita ïa te hoê taata e haere noa ma te rave‘a ore.
Aita te hoê tane, te hoê vahine, e aore râ, te hoê tamarii i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e titauhia ia haere noa ma te rave‘a ore, no te mea, ua faanahonahohia te Ekalesia no te tauturu i te feia tei ere i te mau mea e hinaarohia no te oraraa. E rave rahi e vai ra na te mau taata atoa, e no te haaputu. … Ua faati‘a te Atua ia roaa te tao‘a rahi i te taata, e mai te mea e, ua roaa ia ratou te reira ma te ti‘a, na ratou ïa, e e haamaitai oia ia ratou i roto i te faaohipa-ti‘a-raa i te reira14
No te rahi o to tatou taime i roto i te mau mea o te ao nei, ua mo‘ehia ia tatou te mau taata e mauiui nei o ta tatou e nehenehe e tauturu, i te rahiraa o te taime.15
A feruri na i te mau tane aita e ohipa e te mau vahine atoa. … A feruri na i te rahiraa o te mau tamarii a to tatou Metua o ta’na e here maitai nei mai ta’na e here nei ia tatou e o tei topa i roto i te ati. A feruri na i te mauiui e tupu mai te mea e, o tatou tei rahi te faufaa, aita tatou e faaite i te aau horo‘a no te faufaa ta te Atua i tuu mai i roto i to tatou rima—eiaha te faufaa noa, tera râ, mai te mea e, aita tatou e faaite i ta’na mau tamarii i te parau faaitoito e i te tauturu, e aita tatou e haere e farerei i te mau utuafare tei reira te mau taata e rave rahi e ati ra e ia horo‘a ia ratou i te mea o te ti‘a ia tatou tata‘itahi ia horo‘a. E te mau taea‘e e te mau tuahine, ua horo‘ahia mai ia tatou teie mau rave‘a atoa no te haafaufaa ia tatou iho e no te faahotu i to tatou huru, ia ti‘a ho’i ia tatou ia haapue i te tao‘a na tatou i ni‘a i te ra‘i ra, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pê, e ore ho’i te eiâ e tomo i reira a eiâ ai [a hi‘o Mataio 6:20]. Na te hoê Metua paari teie mau rave‘a i horo‘a mai ia tatou, e no to’na ite i te hopearaa e te haamataraa na ô a‘e ra oia e : « Teie te haere‘a, e na reira outou i te haere ».
E hi‘o na tatou e ati noa a‘e ia tatou i te vahi ta tatou e noho nei—e eiaha e vaiiho noa te reira na te episekopo e te Sotaiete Tauturu, ia riro râ tatou tata‘itahi ei feia utuutu no te maitai o te feia e hinaaro rahi nei ia tatou. E noa’tu eaha te huru o te ohipa ta tatou e rave, e imi tatou i te rave‘a eiaha te feia e titau nei i te tauturu ia mana‘o e, e mau taata veve ratou. E horo‘a na tatou mai te huru ra e, na ratou iho te mea ta tatou e horo‘a nei. Na te Atua ho’i i horo‘a mai i te reira ia tatou no te hoê tau. I te tahi taime, no te rahi te tao‘a i haapuehia e tatou, te haa nei tatou mai te huru ra e, o tatou ïa te fatu i te reira. Te mau mea atoa e mauhia nei e tatou, ta tatou maa, to tatou ahu, to tatou fare, to tatou mau utuafare e ta tatou mau rave‘a, ua horo‘ahia mai ïa ia tatou na tatou e ti‘aau i roto i te Ekalesia e i te basileia o to tatou Metua i te Ao ra, e mai te mea e, e… horo‘a tatou i ta tatou faufaa noa’tu e, mai te lepeta a te vahine ivi ra te na‘ina‘i, e roaa ïa ia tatou, mai ô mai i te ora nei i ni‘a ra, te mau haamaitairaa e hinaarohia e tatou i to tatou nei anotau i ni‘a i te fenua nei, e ia tae mai te taime no tatou no te haere, e itehia ia tatou te haamaitairaa a te hoê Metua here tei mauruuru i te mau tautooraa ta tatou i rave.16
Mai te mea e, e hinaaro tatou ia parauhia tatou ei melo no te basileia o to tatou Fatu, te basileia tiretiera, teie ïa te taime no tatou ia faaineine—ma te here haavare ore, ma te itoito, ma te tarani, ma te tamau maite, ma te hinaaro ia rave i te mau mea atoa i raro a‘e i to tatou mana no te haamaitai ia vetahi ê, ia horo‘a—eiaha e feruri noa ia farii tatou, te hinaaro râ ia horo‘a, no te mea te parau atu nei au ia outou : « E mea maitai a‘e i te horo‘a’tu i te farii mai ». [Te Ohipa 20:35.] Te Evanelia a Iesu Mesia e evanelia ïa no te horo‘a, eiaha i ta tatou noa faufaa, ia tatou iho atoa râ, e te haamauruuru nei au i to’u Metua i te Ao ra i te mea e, tei roto vau i te hoê faanahonahoraa o tei haapii-maitai-hia.17 [A hi‘o mana‘o tauturu 6 i te api 240.]
Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa
A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.
-
Ua parau o George Albert Smith i te feia mo‘a i te tau a tupu ai te Topatariraa Rahi i te pae Faarava‘iraa Faufaa, « te ti‘aturi nei au e, te horo‘a mai nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou nei i te hoê rave‘a no te faahotu » (api 229). Eaha te auraa teie parau no outou ? Nahea tatou ia « faahotu » a tavini ai tatou i te mau taata rava‘i ore ?
-
A tai‘o ai outou i te tuhaa matamua o te mau haapiiraa (te mau api 231–32), a feruri i te mau mea e ti‘a ia outou ia rave no te haamata e aore râ no te haamaitai i ta outou piha vairaa maa e te mau rave‘a. Eaha te tahi mau hi‘oraa no te tahi mau fifi rû e aore râ no te tahi mau huru o te titauhia ia faaineine outou ? Eaha te nehenehe i te mau pŭpŭ autahu‘araa e te Sotaiete Tauturu ia rave no te tauturu i te mau melo ia faaineine ia ratou no teie mau fifi rû ?
-
A tai‘o faahou i te tuhaa e haamata i te api 233 e a tai‘o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 68:31. I to outou mana‘oraa no te aha te Fatu i titau ai ia tatou ia rave i te ohipa no to tatou oraraa ? Eaha te tahi mau rave‘a maitai roa no te haapii i te mau tamarii i te faufaa o te ohipa ?
-
A tai‘o i te mau faararaa a te Peresideni Smith i te feia moni e i te feia veve i te mau api 234–35. Eaha te mau hopearaa ia tuu tatou i to tatou aau i roto i te mau tao‘a rahi ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te ape i te reira ?
-
A tai‘o i te tuhaa e haamata i te api 235, i reira to te peresideni Smith tuatapaparaa i te mau haamaitairaa o te aufauraa i te tuhaa ahuru e i te tahi atu mau ô. Eaha te tahi mau rave‘a maitai no te haapii i te feia apî e aore râ, i te mau melo apî no ni‘a i teie mau haamaitairaa ?
-
A tuatapapa ai outou i te tuhaa hopea o te mau haapiiraa (te mau api 237–38, a feruri i te tahi mea taa ê e ti‘a ia outou ia rave no te tauturu i te episekopo e i te tahi atu mau faatere o te paroita ia pahono i te mau hinaaro o te taata i roto i ta outou paroita e aore râ, i te vahi e orahia ra e outou. Eaha te auraa no outou te parau ra, e horo‘a « eiaha i ta tatou noa faufaa, ia tatou iho atoa râ » ?
Te mau papa‘iraa mo‘a : Ephesia 4:28 ; Iakobo 1:27 ; 2 Nephi 5:17 ; Iakoba 2:17–19 ; Mosia 4:22–25 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 104:13–18
Tauturu haapiiraa : « Noa’tu e, te haapii ra outou e rave rahi taata i te taime hoê, e nehenehe ta outou e haapa‘o i te taata hoê. Ei hi‘oraa, te haapa‘o ra outou i te mau taata i te taime a aroha maite ai outou i te taata tata‘itahi i te haamataraa o te haapiiraa… Te haapa‘o atoa ra outou ia faatupu ana‘e outou i te anaanatae i rotopu i te mau piahi » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 35).
Te tere nei o George Albert Smith no te mata‘ita‘i i te hoê fare haaputuraa maa a te episekopo e te tahi atu mau ti‘a faatere o te Ekalesia. No te mea ua haaputu te Ekalesia i te maa, ua ineine ïa oia i te tauturu i te mau taata i titau i te reira i muri a‘e i te Tama‘i Piti o te Ao nei.
« E riro tatou i te farerei i te mau taime fifi, e te mau taea‘e e te mau tuahine, tera râ e nehenehe tatou ia ineine no te reira ».
« Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te haamaitairaa ia horo‘a hoê i ni‘a i te ahuru o ta tatou apî, no Ta’na Ekalesia, no te faahoturaa i Ta’na ohipa ».