Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 2: « E Aroha’tu oe i to Taata Tupu mai to Aroha ia oe iho na »


Pene 2

« E Aroha’tu oe i to Taata Tupu mai to Aroha ia oe iho na »

Te haereraa e farerei ia vetahi ê ma te here e te aroha, e ohipa faufaa ïa i roto i te evanelia a Iesu Mesia.

No Roto mai i te Oraraa o George Albert Smith

Ua matau-maitai-hia o George Albert Smith no to’na huru here ia vetahi ê. Teie te parau a te peresideni J. Reuben Clark, Tamaiti, hoê o to’na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, no ni‘a ia’na : «To’na i‘oa mau o te Here ïa. … Ua horo‘a oia i to’na here i te mau taata atoa ta’na i farerei. Ua horo‘a oia i to’na here i te mau taata atoa aita roa’tu oia i farerei ».1

Ua tupu te here o te peresideni Smith no vetahi ê na roto mai i to’na iteraa papû ti‘a mau e, e mau taea‘e e e mau tuahine, e e mau tamarii ana‘e tatou paatoa na te hoê â Metua i te Ao ra. I te pae hopea o to’na oraraa, ua parau oia i te feia mo‘a :

« Aita vau e ite ra i te hoê enemi to’u, e aita hoê taata i te ao nei e inoino to’u ia’na. Te mau tane atoa e te mau vahine atoa, e mau tamarii ana‘e ïa na te Metua, e ua imi au i roto i to’u oraraa ia haapa‘o i te arata‘iraa paari a te Faaora o te taata nei—ia aroha i to’u taata tupu mai to’u aroha ia‘u iho nei. … Eita roa outou e ite i te rahi o to’u here ia outou. Aita ta’u e parau no te faahiti i te reira. E te hinaaro nei au ia na reira i te mau tamaiti e i te mau tamahine atoa a to’u Metua i te Ao ra ».2

Ua faaite te peresideni Smith i to’na here ia vetahi ê na roto i te mau ohipa aroha e rave rahi. Te parau ra te hoê taata e : « E huru matarohia i te peresideni Smith ia haere e horo‘a i te tamahanahana e te haamaitairaa i te mau taata ma‘i, tei hepohepo, e tei î roa i te mauruuru no ta’na faaitoitoraa. E peu matarohia ia ite ia’na, na mua a‘e e na muri a‘e i te mau hora ohipa, ia haere i te fare ma‘i, ia tomo i roto i tera e tera piha, ma te haamaitai, ma te faaitoito e ma te aroha i te taata i taua mau vahi ra, e ua riro ta’na tamahanahanaraa e ta’na tamarûraa ei mauruururaa rahi na te taata. … E peu matauhia e a’na ia haere i te vahi ta’na e hinaaro e haere, ia nehenehe ho’i ia’na ia horo‘a i te tauturu e i te faaitoitoraa ».3

Ua faaite mai te peresideni Thomas S. Monson i te hoê hi‘oraa papû o te peresideni Smith i te haereraa e faaite i te here i te hoê taata e fifi ra :

« I te hoê po‘ipo‘i to‘eto‘e o te tau hiona, te rave ra te mau taata tamâ purumu [i Salt Lake City] i te ohipa tamâraa i te hiona i roto i te mau apoo purumu. Ua haere mai te tahi mau taata ohipa ore e tauturu i te feia ohipa tamau. Ua oomo mai te hoê o ratou i te ahu e ere i te mea mahanahana roa e ua roohia oia i te to‘eto‘e. Ua tape‘a maira te hoê taata pararai e te umiumi nehenehe maitai i piha‘i iho i te feia rave ohipa, e ua parau atu ra i taua taata rave ohipa ra, ‘e ti‘a ia oe ia oomo i te hoê ahu mahanahana maitai a‘e i te hoê po‘ipo‘i mai teie te huru. Tei hea to oe pereue mahanahana ?’ Ua pahono maira taua taata ra e, aita to’na e pereue mahanahana. Ua iriti a‘e ra taua taata ra i to’na pereue, horo‘a’tura i taua taata ra e na ô atu ra, ‘A rave teie pereue no oe. E pereue huruhuru, e mahanahana maitai oe. Te rave nei au i te ohipa i tera noa‘e pae o te purumu.Taua purumu ra, o te purumu ïa no South Temple. Taua taata maitai no Samaria ra tei tomo atu i roto i te Fare o te Pû Faatereraa a te Ekalesia no te haere i ta’na ohipa matarohia i te mau mahana atoa ma te pereue ore, o te peresideni George Albert Smith ïa, no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua faaite mai teie ohipa aau horo‘a ta’na i te huru o to’na aau here. Ua riro mau oia ei tia’i no to’na taea‘e ».4 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 20.]

Te mau Haapiiraa a George Albert Smith

E taea‘e e e tuahine te mau taata atoa no tatou, e mau tamarii na to tatou Metua i te Ao ra.

E faariro tatou i te mau tane atoa ei mau taea‘e no tatou, e te mau vahine atoa ei mau tuahine no tatou ; e faariro tatou i te mau taata atoa i roto i te ao nei ei tamarii na to tatou Metua, e e ti‘aturi tatou e, i te mea e, ua hamanihia te taata tata‘itahi i te hoho‘a o te Metua, no reira, ua mau atoa ïa te taata tata‘itahi i te hoê tuhaa iti hanahana o te faaineine ia tatou no te ho‘i i mua i To’na ra aro, mai te mea e, e faahotu tatou i te reira hanahana…

Tera ïa to tatou iteraa no te tumu o to tatou oraraa i te ao nei, e no reira ïa tatou e mana‘o ai i to tatou mau taata tupu. E rave rahi mau taata e mana‘o nei e, aita tatou e amui i te tahi atu mau taata i roto i to tatou oraraa, e te feruri nei te tahi pae e, e amui noa tatou e o tatou ana‘e. E nehenehe e parau e, te faariro nei tatou i te mau tamarii tata‘itahi i fanauhia mai i roto i teie ao, ei tamaiti e aore râ, ei tamahine na te Atua, ei taea‘e e aore râ, ei tuahine no tatou, e te feruri nei tatou e, eita to tatou oaoa e riro ei oaoa hope i roto i te basileia o te ra‘i maori râ, ia amui atoa mai to tatou utuafare e to tatou mau hoa e te mau apiti o ta tatou i matau e o ta tatou i tauturu i ni‘a i te fenua nei.5

Ia feruri ana‘e au i to’u faatura e to’u here i te utuafare o to’u Metua, oia hoi, te utuafare taata nei, e haamana‘o vau i te hoê mea ta to’u metua i te tino nei i parau mai, e te feruri nei au e, penei a‘e paha no roto mai ia’na teie huru to’u. Ua na ô mai oia e, « aita roa vau i hi‘o i te hoê tamarii na te Atua i roto i te apoo hohonu ma te ore e farii i te hinaaro ia pou i roto i te apoo e ia huti mai ia’na i rapae e a tuu atu ai ia’na i ni‘a i to’na avae e ia faahaere faahou ia’na ». Te hinaaro nei au e parau e, aita roa vau i hi‘o i te hoê tamarii a to’u Metua i roto i to’u oraraa ma te ite ore e, e taea‘e oia no’u e te here nei te Atua i ta’na mau tamarii atoa.6

Aue ïa te oaoa i roto i te ao nei ahiri e, e ite te mau taata atoa i te mau vahi atoa i to ratou taata tupu ei mau taea‘e e ei mau tuahine, e ia haapa‘o i te reira na roto i te hereraa i to ratou taata tupu mai ia ratou i here ia ratou iho.7 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 20.]

Te haapii mai nei te evanelia a Iesu Mesia ia tatou ia here i te mau tamarii atoa a te Atua.

Te haapii mai nei te evanelia ia tatou e, ei aau aroha to tatou no te mau taata atoa e ia here i to tatou mau taata tupu. Ua parau te Faaora e :

« Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, to varua atoa, e to mana‘o atoa, o te ture matamua teie e tei hau i te rahi.

« E mai te reira atoa te piti ; e aroha’tu oe i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na. Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei » [Mataio 22:37–40.]

E te mau taea‘e e te mau tuahine, ahiri e aita te evanelia a Iesu Mesia i tanu i taua mana‘o no te here i roto i to outou aau no to outou mau taata tupu, mai tei hohorahia ia outou na, e parau atu ïa vau ia outou e, aita outou i fana‘o i te îraa o taua horo‘a nehenehe ra o tei tae mai i ni‘a i te fenua nei i te taime a faati‘ahia ai teie Ekalesia.8 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 20.]

Ta tatou utuuturaa o te here ïa. Ta tatou taviniraa no te haafaufaa ïa i to tatou oraraa. … Mai te mea e ora tatou mai ta te Atua i titau mai, mai te mea e, e utuutu tatou mai Ta’na i hinaaro, e î ïa te mau mahana tata‘itahi o to tatou oraraa i te faaururaa a to’na ra Varua, e tupu rahi to tatou here i to tatou mau taata tupu, e e faarahihia to tatou varua, e tae noa’tu i te taime tatou e ite ai e, e nehenehe ta tatou e rave i roto i to tatou rima te mau tamarii paatoa a te Atua, ma te hinaaro ia haamaitai ia ratou e ia arata‘i atu ia ratou i te iteraa i te parau mau.9

Ei melo no te Ekalesia a te Mesia, e ti‘a ia tatou ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa e ia here te tahi e te tahi. I reira to tatou here e tae ai i rapae atu i te oti‘a o te Ekalesia i itehia’i tatou nei, e e tae atu ai i te mau tamarii a te taata nei.10

E faaite ana‘e na tatou na roto i to tatou huru, na roto i to tatou mărû, na roto i to tatou here, na roto i to tatou faaroo e, te haapa‘o nei tatou i taua ture rahi ra ta te Faaora i parau ra e, o te ture matamua ïa e tei hau i te rahi, « e aroha’tu oe i to taata tupu ra mai to aroha ia oe iho na ».11

E faaohipa tatou i te aroha na roto i te haereraa e farerei i te mau taata tei hinaaro i te tauturu e te faaitoitoraa.

Eita e noaa te faito o te hotu ta te here e te aroha e afa‘i mai i roto i te ao nei. Ua horo‘ahia i te mau amaa atoa e te mau paroita e te mau misioni atoa i te ti‘araa ia haere e ia faaite i te maramarama o te mahana, ia faahotu i te oaoa e ia faateitei i tei paruparu te mana‘o, e ia horo‘a i te oaoa e i te tamahanahana i tei vai i roto i te hepohepo.12

Teie ta te Fatu e parau nei :

« A mata na outou i te here te tahi i te tahi ; a faaore roa i te nounou ; a haapii mai i te horo‘a’tu te tahi i te tahi ra mai te au i te titauraa a te evanelia ra…

« E o tei hau roa a‘e i te mau mea atoa, a faaahu na ia outou iho na i te ruuruu o te aroha, mai te au i te ahu tapo‘i ra, o te ruuruu ïa o te maitai roa e te hau ». [PH&PF 88:123, 125.]…

… Te haapa‘o ra anei outou i ta’na a‘o no ni‘a i te aroha ? Te hinaaro nei au e parau e, i roto i teie taime taa ê o to tatou oraraa, e mea ti‘a ia tatou ia faaite i te aroha, eiaha na roto noa i te horo‘araa i ta tatou tao‘a na tei nava‘i ore, ia aroha râ tatou no te mau paruparu e te mau manuïa ore e no te mau hape a te mau tamarii a to tatou Metua.13

Mai te mea e, e ite tatou i te hoê tane e aore râ i te hoê vahine tei ore i manuïa i roto i te oraraa, te paruparu ra i roto i to’na faaroo, eiaha tatou e huri tua ia’na ; e faaoti râ tatou ia haere e farerei ia’na, ma te mărû e te here, e ia faaitoito ia’na ia faaru‘e i te hape o to’na haere‘a. Te vai ra i te mau vahi atoa te titauraa ia rave i te ohipa no te hoê taata ; e e mea iti roa te tane e te vahine i roto i teie Ekalesia o te ore e nehenehe, mai te mea e, e hinaaro ratou, e haere i rapae rii a‘e i to ratou oti‘a, e ia faahiti i te hoê parau maitai, e aore râ, ia haapii i te parau mau i te tahi pae o te mau tamarii a te Metua. … Teie te ohipa a to tatou Metua. O te ohipa faufaa roa a‘e ïa e itehia mai ai tatou i roto i teie oraraa.14

E mana‘o maitai ana‘e to roto i to’u aau no te taata nei. Aita roa hoê noa‘e riri i roto i to’u aau no te hoê noa‘e taata. Ua ite au i te tahi mau taata ta’u i hinaaro ia riro ratou ei mau taata maitai rii a‘e i to ratou huru i teie nei, tera râ, no ratou ïa te reira fifi, e ere no’u. Ahiri e nehenehe ta’u e tauahi ia ratou e ia tauturu ia ratou ia ho‘i mai i ni‘a i te arati‘a rahi o te oaoa na roto i te haapiiraa ia ratou i te evanelia a Iesu Mesia, e rahi atu â ïa to’u oaoa. … Eita ta outou e nehenehe e tura‘i i te taata ia rave i te ohipa ti‘a, e nehenehe râ ta outou e here ia ratou i te raveraa i te reira, mai te mea e, mai te reira mau ihoa to outou hi‘oraa maitai, e nehenehe ïa ta ratou e ite e te ora ra outou mai te au i ta outou i parau.15 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 20.]

E tae mai te oaoa mau na roto i te hereraa e i te taviniraa ia vetahi ê.

Eiaha ia mo‘ehia, noa’tu te rahiraa moni ta outou e haamau‘a, noa’tu to outou hinaaro rahi i te mau mea o teie nei ao no te faaoaoa ia outou, to outou oaoa, tei te huru ïa o te faito o to outou aroha e to outou maitai e to outou here i te feia i apitihia e outou i ni‘a i te fenua nei Ua parau papû mai to tatou Metua i te Ao ra e, ia parau te hoê taata e, ua here oia i te Atua e aore i here i to’na ra taea‘e, ua haavare oia [a hi‘o 1 Ioane 4:20].16

E ere ana‘e te mea o ta tatou i farii o te faaoaoa ia tatou ; o te mea râ ta tatou e horo‘a, e rahi noa’tu ta tatou e horo‘a no te faateitei e no te haamaitai i te mau tamarii a to tatou Metua, rahi noa’toa’tu ta tatou e horo‘a. E tupu rahi te reira mai te hoê pape pihaa rahi o te oraraa o te pihaa e tae noa’tu i te oaoa mure ore ra.17

Ia hope to tatou oraraa i ô nei e a ho‘i atu ai tatou i te fare, e ite ïa tatou i reira e ua tapa‘ohia ei faufaa na tatou, ta tatou ohipa maitai atoa i rave, te mau maitai atoa ta tatou i rave, te mau tautooraa atoa ta tatou i rave no te haamaitai i to tatou mau taata tupu…

… A faaite ana‘e na tatou i to tatou mauruuru i ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou nei na roto i te taviniraa Ia’na, e te tavini nei tatou Ia’na a hamani maitai ai tatou i Ta’na mau tamarii. I horo‘a-noa-hia mai ta tatou, e horo‘a noa ho’i tatou [a hi‘o Mataio 10:8]. Ma te aau tamahanahanahia e te here e te hamani maitai no to tatou mau taata tupu, e haere ti‘a na tatou i mua e tae roa’tu i te piiraa hopea ra, ei reira ïa tatou e ite ai i to tatou buka. E teie nei, mai te mea e, ua faahotu tatou i ta tatou mau taleni, mai te mea e ua parau ti‘a tatou, e te haavare ore, e te viivii-ore, e te aau maitai, e te hamani maitai, e ua imi ia faateitei i te mau varua atoa ta tatou i matau, mai te mea e ua ora tatou mai te au i te maramarama i roaa ia tatou, e ua ueue i taua maramarama ra i te mau vahi atoa, aue ïa to tatou oaoa i te rahi e, e aue ïa to tatou aau i te mauruuru a farii ai tatou i te aniraa manihini na roto mai i tei Hamani i te ra‘i e te fenua : « Ua ti‘a roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore ; o oe i haapa‘o maitai i tena na tao‘a iti ha‘iha‘i, e faatiaau atu vau ia oe i ni‘a iho i te mea rahi : e haere oe i roto i te oro‘a oaoaraa a to Fatu ». [Mataio 25:21.]18 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 20.]

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ a faaineine ai outou no te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A feruri i te mau rave‘a ta outou e nehenehe e faaite i te here mai tei ravehia e te peresideni Smith (a hi‘o api 14). Ei hi‘oraa, nahea tatou ia faaite i te here i roto i te raveraa i ta tatou haahaereraa utuafare ?

  2. A tuatapapa ai outou i te tuhaa matamua o te mau haapiiraa (mau api 14–15), a feruri na mai te mea e, e faaohipa outou i teie mau haapiiraa, e nahea te reira i te haamaitai i to outou auraa e to outou mau taata tupu, e to outou mau hoa ohipa, e te mau melo o te utuafare, e ia vetahi ê.

  3. A tai‘o i te taato‘araa o te paratarafa hopea i te api 16. Eaha te tahi mau haapiiraa e aore râ, te tahi mau aamu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a o te faauru nei ia outou ia here e ia tavini ia vetahi ê ?

  4. A tuatapapa i te tuhaa e haamata i te api 17, i na paratarafa hopea ihoa râ e piti. A feruri na i te hoê taata e ere paha oia « i te melo no to oe pŭpŭ taata ». Eaha te tahi mea papû maitai e nehenehe ia oe ia rave no te haere atu e farerei i taua huru taata ra ?

  5. A feruri hohonu i te mau haapiiraa a te peresideni Smith i te mau api 19). Eaha te mau ohipa ta oe i rave tei haapii mai ia oe e, e roaa te oaoa mau na roto i te faaoaoaraa ia vetahi ê ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Mataio 5:43–44 ; 25:34–40 ; Luka 10:25–37 ; Ioane 13:34–35 ; 1 Ioane 4:7–8 ; 1 Nephi 11:16–25 ; Moroni 7:44–48

Tauturu haapiiraa : « E rave rahi mau haapiiraa e haapiihia nei i roto i te Ekalesia mai te au i te hoê a‘oraa. Aita tatou e nehenehe e pahono i teie mau huru a‘oraa i roto i te piha haapiiraa. Te na reira nei tatou i roto i te pureraa oro‘a e i roto i te mau amuiraa, area te haapiiraa ra, e piti ïa pae ia nehenehe ia outou ia ui i te mau uiraa. E nehenehe ta outou e tuu ohie noa i te mau uiraa i roto i te hoê piha haapiiraa » (Boyd K. Packer, « Principles of Teaching and Learning », Ensign, Tiunu 2007, 87).

Te mau nota

  1. J. Reuben Clark Jr., « No Man Had Greater Love for Humanity Than He », Deseret News, 11 no eperera 1951, Church section, 10, 12.

  2. « After Eighty Years », Improvement Era, Eperera 1950, 263.

  3. Richard L. Evans, « Anniversary », Improvement Era, Eperera 1946, 224.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1990, 62 ; e aore râ, Ensign, Me 1990, 47.

  5. « Mormon View of Life’s Mission », Deseret Evening News, 27 no tiunu 1908, Church section, 2.

  6. « Pres. Smith’s Leadership Address », Deseret News, Fepuare 16, 1946, 6.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1946, 149.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1922, 52.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1929, 24.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1905, 62.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 10.

  12. « To the Relief Society », Relief Society Magazine, Titema 1932, 704.

  13. « Saints Blessed », Deseret News, 12 no novema 1932, Church section, 5, 8.

  14. I roto i te Conference Report, Eperera 1914, 12–13.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1946, 184–85.

  16. « To the Relief Society », 709.

  17. Sharing the Gospel with Others, sel. Preston Nibley (1948), 214 ; a‘oraa tei horo‘ahia i te 4 no novema 1945, i Washington, D.C.

  18. « Mormon View of Life’s Mission », 2.

« Te haapii mai nei te evanelia ia tatou ia aroha i te mau taata atoa e ia aroha i to tatou taata tupu ».

A faaite ana‘e na tatou na roto i to tatou huru… e, te haapa‘o nei tatou i taua ture rahi ra… ‘e aroha’tu oe i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na’».

« A haere e a faaite i te anaana o te mahana, a faahotu i te oaoa e a faateitei i tei hepohepo, a faatupu i te oaoa e te tamahanahana i tei vai i roto i te oto ».

Nene’i