Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15 : Faahaereraa i te Ohipa a te Fatu i Mua


Pene 15

Faahaereraa i te Ohipa a te Fatu i Mua

Te arata‘i nei te Atua i Ta’na ohipa, e te pii nei oia i te mau melo atoa o te Ekalesia ia tauturu i te faahaereraa i te reira i mua.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

I te taime a piihia’i o George Albert Smith i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te matahiti 1903, e 300,000 ana‘e melo i taua taime ra. I te hopea o ta’na tau faatereraa ei Peresideni no te Ekalesia, ua hau atu ïa i te 1 mirioni. Ua oaoa te peresideni Smith i taua tupuraa ra no te mea, e faaiteraa te reira e, te rahi noa ra te taata e tae‘ahia ra i te parau poro‘i no te faaoraraa. « Aue ïa to tatou oaoa e », ta’na ïa parau i mua i te taata i roto i te hoê amuiraa rahi i te matahiti 1950, « eiaha no te maraaraa o te numera i roto i ta tatou faanahonahoraa, no te mea râ e, ua rahi atu te mau tamarii a to tatou Metua, ua rahi atu ta’na mau tamaiti e ta’na mau tamahine, tei arata‘ihia mai no te iteraa i te parau mau, e te haere mai nei i roto i teie faanahonahoraa ta’na i faaineine no te haapii ia tatou i te huru o te oraraa e no te arata‘i ia tatou na ni‘a i te e‘a o te oaoa mure ore ».1

I ropu i te matahiti 1903 e i te poheraa o te peresideni Smith i te matahiti 1951, ua farerei te Ekalesia e rave rahi tamataraa i roto i to’na tupuraa i te rahi i te ao nei. Na roto i te Tama‘i Rahi Matamua o te Ao nei e te Piti o te Tama‘i Rahi, e te Topatariraa Rahi (i te pae faarava‘iraa faufaa) ua iti roa te faito o te mau misionare e nehenehe e tonohia na te ara. Noa’tu teie mau fifi, ua ti‘aturi tamau noa o George Albert Smith e, e tamau noa te Ekalesia i te tupu i te rahi e i te faatupu i ta’na opuaraa hopea ia « faa’i roa i te ao atoa nei » (Daniela 2:35). I te matahiti 1917, i te taime puai o te Tama‘i Rahi Matamua o te Ao nei, ua parau oia i te feia mo‘a e : « Aita vau e haaparuparu i te mana‘o no te oreraa teie parau mau e haere i mua ma te vitiviti. Te ite nei râ vau i roto i teie mau ohipa i teie mahana i te rima o te hoê Metua paari o te faaineine i te e‘a no te haaparare i te evanelia ta’na i faaho‘i mai i te fenua nei i to tatou nei anotau ».2

I roto i te tuhaa matamua o te tenetere 20 ua itehia te mau tamataraa rahi, tera râ, ua tupu atoa mai te mau mea aravihi apî ta te peresideni Smith i ti‘aturi e, e tura‘i te reira i te ohipa a te Fatu. Ua riro oia ei taata paturu papû no te ohipa hamaniraa manureva e ua hi‘o oia i te reira ei rave‘a no te faaoti ohie a‘e i ta’na mau ohipa ratereraa ei Hui Mana Faatere. Ua paturu atoa oia i te faaohiparaa te Ekalesia i te ratio e te afata teata no te hopoi i te parau a te Fatu i te mau taata e rave rahi. « E ti‘a ia tatou ia faariro i teie [mau mauhaa apî] ei haamaitairaa no ô mai i te Fatu ra », te na reira ra oia. « E faarahi mau te reira i to tatou aravihi. E riro te reira ei mau haamaitairaa mai te mea e, e faaohipa tatou i te reira ma te parau-ti‘a no te ueueraa i te parau mau e no te faahaereraa i te ohipa a te Fatu i mua i rotopu i te taata nei ». Te tamataraa rahi o te ao nei i teie mahana tei roto ïa i te huru o ta tatou faaohiparaa e rave rahi o teie mau mauhaa apî. E nehenehe ta tatou e faaohipa i te reira no te haamou, mai ta tatou i na reira na i te tahi mau taime i te matamua ra, e aore râ, e nehenehe ta tatou e faaohipa i te reira no te haamaramarama e no te haamaitai i te taata, mai ta to tatou Metua i te Ao ra i hinaaro ia na reira tatou ».3

I roto i te hoê a‘oraa no te amuiraa rahi i te matahiti 1946, ua tohu te peresideni Smith no ni‘a i te faaohiparaa i te mau rave‘a aravihi : « Eita e maoro roa, na teie atu terono e te tahi atu mau vahi e horo‘ahia mai, e nehenehe ïa i te mau tavini o te Fatu ia faatae i te mau parau poro‘i i te mau pŭpŭ taata atea roa eita e noaa i te farerei. Na roto i te tahi e te tahi rave‘a, e faaroohia ïa te evanelia a Iesu Mesia to tatou Fatu, te mana hoê roa o te Atua no te faaoraraa i roto i te faaineineraa i te basileia tiretiera, i te mau vahi atoa o te ao nei, e e rave rahi outou i ô nei e ora no te ite i taua mahana ra ».4 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 e 4 i te api 179.]

Ua ite te peresideni Smith e, e manuïa te ohipa a te Ekalesia no te mea na te Fatu teie ohipa, e ua haapii oia i te feia mo‘a e, ua riro te raveraa i teie ohipa ei haamaitairaa ta te Fatu e pûpû mai nei i te melo tata‘itahi o Ta’na Ekalesia. I roto i te amuiraa rahi matamua i muri a‘e i to’na faataa-raa-hia ei Peresideni no te Ekalesia, ua parau oia e : « Te ite nei au i te hopoi‘a rahi e vai nei i ni‘a i to’u na tapono. Ua ite au e, mai te mea e, aita te tauturu a to tatou Metua i te Ao ra, eita ïa ta tatou faanahonahoraa e nehenehe e manuïa. Aita hoê taata e aore râ, hoê pŭpŭ taata e nehenehe e haamanuïa i te reira, tera râ, mai te mea e tamau noa te mau melo o teie Ekalesia i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, i te ora i ta ratou haapa‘oraa, i te faaite i te hi‘oraa maitai i to te ao nei, [e] i te here i to ratou taata tupu mai to ratou here ia ratou iho, e haere ïa tatou i mua, e i reira te oaoa rahi e tahe mai ai i roto ia tatou ».5

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

E rave‘a rahi ta te melo tata‘itahi no te amui atu i roto i te ohipa a te Fatu.

Aita te hopoi‘a no te arata‘i i teie ohipa i faautahia i ni‘a ana‘e i te [Peresideni o te Ekalesia], aita atoa i ni‘a ana‘e i to’na na tauturu, aita atoa i ni‘a ana‘e i te Pŭpŭ Aposetolo ; ua faauta-atoa-hia râ i ni‘a i te tane e te vahine tata‘itahi tei bapetizohia e te mau tavini o te Atua e tei riro mai ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. … Eita ta tatou e nehenehe e taui i te hopoi‘a mai te mea e hinaaro tatou ; ua tuu mai to tatou Metua i te reira i ni‘a i to tatou na tapono, e e mea ti‘a ia tatou ia tahoê i te reira e ia amo ma te oaoa.6

Te ti‘aturi nei au ia outou, e au mau taea‘e e au mau tuahine. Te ti‘aturi nei au i to outou faaroo e i to outou parau-ti‘a. … E hopoi‘a atoa na outou tata‘itahi i mua i [te Fatu] no te faahaere i teie ohipa i mua, mai te feia e faatere nei ia outou. Aita e ti‘a ia‘u ia parau e, « O vau anei te tia’i no to’u taea‘e ? » Eita e ti‘a ia‘u ia taui i te hopoi‘a… tera râ, a ti‘a ai au i rotopu i te mau tamarii a to tatou Metua e mea ti‘a ia‘u ia amo i ta’u tuhaa, e mea ti‘a ia‘u ia amo i taua tuhaa ohipa ra ta te Fatu i tuu mai i ni‘a iho ia‘u, e mai te mea e, e ape au, ua ite ïa vau e, ua ere au i te haamaitairaa e tae mai i ni‘a iho ia‘u na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a to tatou Metua.7

Aue ïa to tatou mana‘ona‘oraa ia haere e ia rave i te maitai. O oia o te tia’i ia faauehia i roto i te mau mea atoa ra e tavini faatau ïa. [A hi‘o PH&PF 58:26–27.] Te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia faarahi tatou i to tatou piiraa, noa’tu te vahi, noa’tu te haehaa to tatou huru oraraa.8

Aita e titauhia ia riro te hoê taata ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e aore râ, no te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia, no te farii i te mau haamaitairaa rahi roa a‘e i roto i te basileia o to tatou Metua i te Ao ra. E mau toro‘a teie i titauhia i roto i te Ekalesia, e te vai ra e rave rahi mau taata faaroo e te haapa‘o tei ti‘amâ no te faaî i teie mau toro‘a e tei hinaarohia to ratou taime e ta ratou mau tareni i roto i te Ekalesia. … A haamana‘o na e, i roto i te mau taata atoa e i roto i te Ekalesia te vai ra te rave‘a no te mau tane e no te mau vahine atoa ia rave i te tahi mea no te haamaitai i to ratou taata tupu e no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua.9

Te vai ra te tahi pae o te mau taata tei mau i te autahu‘araa e te tahi pae tei mau i te mau ti‘araa i roto i te Ekalesia, o te tau‘a ore nei i te mau pureraa oro‘a e i te tahi atu mau ohipa faufaa roa, e o te haapa‘o noa i te mau ohipa o te tahi noa piiraa taa ê. E feia faatere e e mau orometua anei ratou i roto i te Haapiiraa Sabati, e no te mea ua rave ratou i ta ratou ohipa no te haapiiraa sabati, ua feruri a‘e ra ratou e, ua nava‘i ïa te reira ; e aore râ, e mau rave ohipa anei ratou no te [Feia Apî Tamaroa e aore râ, no te Feia Apî Tamahine], e aore râ, no te Paraimere, e aore râ, no te tuatapaparaa, e aore râ, no te ohipa totauturu, e aore râ, te tahi atu huru faaueraa, e mai te mea e rave ratou i ta ratou mau hopoi‘a, te mana‘o nei ïa ratou e, ua oti ïa te ohipa i reira.

Noa’tu te here rahi nei e te haamaitai nei tatou i te reira mau taata no te taviniraa rahi ta ratou e horo‘a nei, ua titauhia ia tatou ia faahaamana‘o tatou iho e, ua titauhia ia tatou paatoa ia ora i te mau parau atoa no roto mai i te vaha o te Atua [a hi‘o PH&PF 84:44]. Noa’tu e, e ohipa taa ê ta tatou, aita te reira e haapae ia tatou i te tahi atu mau ohipa ta tatou ; aita atoa te mau apooraa taa ê e mono e aore râ, e faaore i te mau pureraa rahi a te Ekalesia. E taa ê atu ta tatou mau hopoi‘a e ta tatou mau titauraa, ua piihia tatou ia faaite i te mau mahana atoa i te huru mau o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i te auraa aano o teie parau, e mai te mea e, e ite tatou i te ati e aore râ, i te nava‘i ore, e aore râ, i te hinaaro i te haapiiraa e te a‘o i te hoê taime, e mea ti‘a ia tatou ia pahono o‘io‘i ei mau tavini no te Fatu i roto i te ohipa.

E te vai ra te mau taata o te farii i te ti‘araa melo i roto i te Ekalesia tera râ, e au ra e ua hinaaro ratou e haapae ia ratou i te raveraa i te ohipa taviniraa. Tera râ, te vai ra te taime e ite ratou i te au ore i roto i to ratou aau, e te feaa i roto i to ratou mau mana‘o, mai ta tatou paatoa i ite ia ore ana‘e tatou e rave i te mea ta tatou i ite e, e ohipa na tatou. Te taata e ora mai te au i te evanelia a Iesu Mesia eita ïa oia e feaa i te manuïaraa o te reira evanelia ; te taata râ e haapa‘o ore i ta’na ohipa, o te ore e haapa‘o i ta’na mau fafauraa, e ere ïa oia i te Varua o te Fatu, ei reira oia e haamata ai i te uiui e, eaha ïa te mea e tupu mai ia Ziona…

Mai te mea e, e rave hope outou i ta outou ohipa, e ite ia outou, mai ia outou i ite e te ora nei outou e, na to tatou Metua teie ohipa, e faaupooti‘a oia i te reira.10

Aita anei outou e ite ra e, mai te aha te huru te haereraa i mua o te hoê ohipa umerehia e te maerehia ? Aita anei outou e ite ra e, mai te aha te huru to tatou horo‘araa i ta tatou lepeta, are‘a te nahoa taata ua tahoêhia ïa, e ua ueuehia te parau na te Fatu i rotopu i te mau tamarii a te taata ; e ere na roto i te haavîraa, na roto râ i te hamani maitai e te here, ma te hinaaro ia haamaitai i te mau taata atoa ?11 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 179.]

E ore roa te pato‘iraa e tape‘a i te haereraa o te Ekalesia i mua, no te mea, na te Atua teie ohipa, e ere na te taata.

E ono ana‘e melo i to te Ekalesia haamataraa. Ua tupu te reira i te rahi i tera mahana e tera mahana noa’tu te pato‘iraa a te enemi. Ahiri aita te rima puai o te parau-ti‘a, ahiri aita te tia’iraa a to tatou Metua i te Ao ra, ua parari hu‘ahu‘a a‘e na ïa teie Ekalesia. Tera râ, ua parau te Fatu e, e paruru oia ia tatou, e ua fafau mai oia ia paruru ia tatou mai te mea e, e faatura tatou ia’na e e haapa‘o ho’i i ta’na mau faaueraa.12

Aita te Ekalesia i tupu i te rahi no to’na tuiroo. Ua tupu râ oia i te rahi noa’tu te pato‘iraa a te mau taata paari o te ao nei ; ua tupu oia i te rahi noa’tu te pato‘iraa a te mau orometua faaroo, e ua tamau noa oia i te haaputuputu mai i ô nei e i ô atu, i te mau varua faahiahia tei ora i te hoê oraraa i ti‘a ai ho’i ia ratou ia haroaroa i te parau mau.13

Ua tai‘o vau i te hoê buka aamu a to’u papa ruau, o George A. Smith. … Ua tai‘o vau i to’na mau iteraa, te tahi pae e mea oto, e te tahi pae ua riro ïa ei mau semeio. I to’na apîraa ua tonohia oia ia haere e poro i te Evanelia a to tatou Fatu. E iteraa to’na mai to te mau taata tei piihia no te misioni. Ua pari haavare te mau taata varua iino ia’na e i to’na mau hoa, tera râ ua tamau noa oia i te haapa‘o e ua paruru te Fatu ia ratou e ua faarahi ia ratou i mua i te mata o te taata e ua horo‘a ia ratou i te hoê iteraa papû no te mo‘araa o teie ohipa maitai roa, e no reira, aita roa hoê a‘e ohipa fifi no ratou no te ueue i te parau mau.

Tei roto to’u papa ruau i te pŭpŭ taata tei tonohia i Peretane no te poro i te Evanelia i te matahiti 1839. I reira, ua imi te enemi i te mau rave‘a atoa no te haaparuparu ia ratou. Te faaite ra ta ratou buka aamu i papa‘ihia i taua taime ra e, ua taviri te mau taata iino i to ratou huru, e ua hamani-ino te mau varua iino ia ratou, tera râ, ua paruru te Fatu ia ratou e ua rave ratou i te hoê ohipa faahiahia mau. Tei reira e va‘u melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i taua taime ra. I roto i te feia tei piihia no te haere i Peretane te vai ra te mau taata aita ta ratou e rave‘a no te aufau i to ratou tere, tera râ, mai to ratou fare atu, ua haamata ratou i te haere na raro noa. No te roa o to’na ma‘i, te vai ra hoê o teie mau taata ua rahi roa to’na paruparu no te haere e piti maire no te ta’uma i ni‘a i te hoê pereoo puaa-horo-fenua, tera râ, ua tauturu te hoê hoa ia’na no te haere i taua atearaa ra. E faaroo to ratou i te Atua ; ua ite ratou e, na’na teie Ekalesia e no reira, ua haere ratou i to ratou tere, e ua faaineinehia te mau hoa e ere no te Ekalesia, no te horo‘a i te moni na ratou e no te aufau i to ratou tere na ni‘a i te moana, i reira ratou i te faaiteraa i ta ratou parau poro‘i, e ei hopearaa no ta ratou ohipa, e rave rahi mau taata faaroo tei farii i te parau mau.14

Na te Atua teie ohipa. E ere teie i te ohipa na te hoê taata. Aore roa e taata e aore râ, e pŭpŭ taata e ti‘a ia faahaere i te reira i mua e ia manuïa i mua i te pato‘iraa a te ao nei. E rave rahi taime [o ratou tei pato‘i i te ohipa] ua mana‘o ratou e, ua tae mai te taime hopea o te Ekalesia, e i te mau taime atoa, na roto i te hanahana o to’na ra mana, ua faati‘a faahou te Fatu i te reira, e ua haere faahou te reira i mua mai tera oire i tera oire, mai tera mataeinaa i tera mataeinaa, mai tera nunaa i tera nunaa.15

Ua ite au e, e rave rahi te mau fifi e vai ra, e e rahi atu â te mau fifi a tere noa ai te tau, tera râ, taua Metua nei â i te ra‘i tei arata‘i i te mau Tamarii a Iseraela, tei faaora ia Daniela e na tamarii Hebera e toru i te haamouraa, taua Metua i te Ao ra tei faaherehere i to tatou mau tupuna tei ratere mai i roto i te [Afaa no Roto Miti nei] e ua haamau ia ratou i ô nei, e ua haamaitai ia ratou, e i roto i to ratou veve rahi ua faati‘a ia roaa ia ratou teie hiero nehenehe no [Roto Miti] e te tahi atu mau hiero nehenehe… taua Metua â ra, to outou Metua e to’u atoa nei, ua ineine ïa oia ia ninii mai i ta’na mau haamaitairaa i ni‘a ia tatou i teie mahana.16

Aita e taime no te haaparuparu. Te ohu tamau noa nei te evanelia a Iesu Mesia. Ua fafau mai to tatou Metua i te Ao ra e, e tamau noa te reira i te ohu. Aita e tau tuuraa papû ê atu mai to tatou nei te huru. I roto i te mau tau tuuraa i tahito ra ua rave-ê-hia te Evanelia mai ni‘a’tu i te fenua nei. I te faaho‘i-raa-hia mai te reira i to tatou nei anotau ua fafauhia mai e, e ore roa te reira e iriti-ê-faahou-hia i te fenua nei e aore râ, e ore e horo‘a-faahou-hia i te tahi mau taata ê atu. No reira te taparu atu nei au ia outou o tei tape‘a i ni‘a i te arote, eiaha e fariu i muri. A tavini i te Atua e a haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.17

Eiaha tatou e haape‘ape‘a i te parau no te tupuraa i te rahi o Ziona, i te mea e, e tamau noa ïa te pahi tahito maitai i te fano ma te i‘ei‘e, e te feia tei faaroo e tei haapa‘o e tapae ïa ratou ma te papû i te vahi tapaeraa o te Atua, ma te faatoronahia i te hanahana, te tahuti ore e te ora mure ore. Aita vau e măta‘u nei no teie mau tane e teie mau vahine paari tei tape‘a i te faaroo. Aita vau e măta‘u nei no te mau tamaroa e te mau tamahine o te haere nei i roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Fatu. … Area te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei tei ite i te hinaaro o to tatou Metua e aita i haapa‘o, o ratou tei faaroo i te mau haapiiraa a te Fatu i tera e tera taime e ua huri tua i te reira, te măta‘u nei au i te mea e, ia ore ratou e fariu mai e ia tatarahapa ma to ratou aau atoa, e ore roa e tae‘ahia ia ratou te tapaeraa.18

E haere noa ta’na ohipa i mua, mai te mea e, e hinaaro tatou ia piri noa i piha‘i iho, ia itoito ïa tatou e ti‘a ai. Mai te faati‘a-raa-hia te Ekalesia, ua itehia to’na tupuraa i te rahi mai te tahi matahiti e te tahi matahiti. I teie mahana ua hau atu to’na tupuraa tamau i te rahi i te maitai i te mau matahiti i mua ra. Ua rahi atu te taata e ite nei i te parau mau no ni‘a ia tatou, e to tatou huru i ni‘a ia ratou. Te faatiti‘aifarohia nei te ino no roto mai i te ite ore, na roto i te ueue-raa-hia te maramarama i rotopu i te taata nei…

Te vai ra te mahana e ite papû te mau taata atoa e, e upooti‘a ê na te pato‘iraa i teie ohipa ahiri e, e ere teie i te ohipa mo‘a. Ua ite te ao nei e, e ore roa teie ohipa e mou, no te mea « o te mana ïa o te Atua no te faaoraraa o te mau taata atoa o te ti‘aturi ». [A hi‘o Roma 1:16).]19 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 179.]

E faaau te Atua i te huru o te ao nei ia nehenehe i Ta’na ohipa ia parare i te fenua nei.

Ua faaoti te [Atua] e, te parau poro‘i tei porohia e to’na mau tavini i tahito ra, tei faaapîhia e tei haapararehia e to’na mau tavini i te mau mahana hopea nei, e faaroohia ïa, e na roto i te puai o to’na mana e faaau oia i te huru o teie nei ao e e faahaehaa ho’i oia i te mau tamarii a te taata e tae roa’tu e tatarahapa e e hinaaro ratou i te faaroo. Te mau parau mau ta tatou e haapii nei, oia ho’i, te mau parau mau ta te Atua i titau mai ia tatou ia haapii i roto i te ao nei, te haere nei te reira i to ratou ra haerea.20

Ua heheu mai te Fatu i te hoê o to’na mau peropheta e, ia tae mai te Buka a Moromona e haamata oia i ta’na ohipa i rotopu i te mau nunaa no te faati‘araa i to’na mau taata. [A hi‘o 2 Nephi 30:3–8 ; 3 Nephi 21:1–14 ; 29:1–2.] Ia ite ana‘e tatou i te vitiviti o te parareraa o te evanelia a Iesu Mesia i teie nei ia faaauhia i te matahiti 1830, e nehenehe ïa tatou e ite e ua toro mai te Fatu i to’na rima e ua horo‘a mai i te rave‘a i te taata nei. Eita e maoro, i teie nei, e faaroohia te evanelia i te mau vahi atoa o teie nei ao na roto i te mau tavini o te Fatu o te poro i te reira ma te mana. Na to tatou Metua i te Ao ra e faaau i te huru o te ao nei ia ti‘a ho’i i te evanelia ia porohia.21

Ua parau te Faaora e, e porohia teie evanelia o te basileia i te ao atoa nei ei faaiteraa i to te mau nunaa atoa, e i reira ho’i e tae mai ai te hopea ra ! [A hi‘o Iosepha Semita—Mataio 1:31.] E ore te Fatu e titau i te hoê mea o te ore e tupu. Te iriti nei Oia i te mau faaapiapiraa, e e « porohia » ïa te evanelia.22

E faaorahia ïa Ziona, e te ao nei, o te ore e maramarama hape nei i teie taime i te ohipa a te « Faaroo Momoni », e ite ïa ratou e, o te mana ïa o te Atua no te faaoraraa i te feia o te haapa‘o i te mau faaueraa a to tatou Metua. Te faaite papû nei au e, te tupu vitiviti nei te ohipa i te rahi, e te farii nei te mau tamarii a te taata nei i te « Faaroo Momoni » i roto i to ratou mau varua ; na to tatou Metua teie ohipa. E tino ha‘iha‘i paha e te ma‘ima‘i to tatou, tera râ, mai te mea e, e mea viivii-ore tatou e te mâ i roto i to tatou mau oraraa, mai te mea e, e rave tatou i te mea ta tatou i ite e, ua tano, e ti‘a mai ïa te mau tane e te mau vahine no te rave tamau i te ohipa a te Fatu, e tae roa’tu i te taime e oti ai te ohipa a te Metua i te ravehia mai te au i To’na ra hinaaro. Te feia e hape nei to ratou ite no ni‘a ia tatou i teie nei, e hau atu ïa te maitai to ratou iteraa ia tatou. Te feia e ti‘aturi nei e, e mau opuaraa pipiri ta tatou, e maramarama ïa ratou, e to tatou mau taea‘e e mau tuahine o te ao nei, o te hinaaro nei i te parau mau e o te hinaaro nei ia ite e, eaha ta te Fatu e hinaaro ia ratou, e putapû ïa to ratou mau aau e e farii ïa ratou i te Evanelia. E ti‘a mai ïa Ziona e e anaana ho’i, e e riro mai ïa ei hanahana no te fenua taatoa, ta te Fatu ïa te Atua o Iseraela i faaoti.23 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i raro nei.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. Ua tohu te peresideni Smith e, « e faaroohia te evanelia a Iesu Mesia to tatou Fatu… i te mau vahi atoa o te ao nei » (api 171). Eaha te mau rave‘a aravihi o teie tau o te tauturu nei i te tupuraa o te reira ? E nahea atu â te mau rave‘a aravihi e aore râ, te mau ite ihi o teie tau, i te tauturu i te ohipa a te Fatu ?

  2. A tai‘o ai outou i te tuhaa matamua o te mau haapiiraa (te mau api 172–74), a feruri i to outou piiraa i teie taime e aore râ, i ta outou ohipa i roto i te Ekalesia. Nahea to outou raveraa i to outou piiraa e faati‘a ai ia outou ia rave i te ohipa no te « faahaere i te ohipa a te Fatu i mua » ? Nahea ta outou mau tautooraa ei taea‘e hahaere utuafare e aore râ, ei tuahine hahaere i te tauturu i teie ohipa ? Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai ia tatou paatoa ia rave i te ohipa hau atu i te mau ohipa o to tatou piiraa e ta tatou mau titauraa ?

  3. I ni‘a i te mau api 175–77, te faaite nei te peresideni Smith i to’na iteraa papû e, na te Fatu e arata‘i nei i te ohipa o Ta’na Ekalesia. Eaha te mau iteraa i roaa ia outou o tei faaite mai e, e parau mau teie ? Nahea te haapiiraa e te oraraa i te evanelia i roto i to tatou mau utuafare i te faaite i to tatou faaroo i roto i te ohipa a te Fatu ?

  4. I te mau api 171 e 177–78, a imi na i te mau mea ta peresideni Smith i parau e, e rave te Fatu i te reira no te faaineine i te e‘a no te pororaa i Ta’na evanelia. Eaha te mea e faaite mai nei ia outou e, ua tupu na teie mau mea e aore râ, te tupu nei te reira i te ao nei i teie mahana ?

Te mau papa‘iraa mo‘a : Daniela 2:44–45 ; Ioela 2:27–28 ; Mosia 27:13 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 64:33–34 ; 65:1–6 ; 107:99–100 ; Mose 1:39

Tauturu haapiiraa : « Te vai ra paha… te taime aita outou i ite i te pahonoraa o te hoê uiraa. Mai te mea e, e tupu mai te reira, a parau noa’tu e, aita outou i ite. E hinaaro paha outou e parau e, e tamata outou i te imi i te pahonoraa. E aore râ, e hinaaro paha outou e ani i te mau piahi ia imi i te pahonoraa, ma te horo‘a ia ratou i te taime i roto i te tahi atu haapiiraa ia afa‘i mai i te parau faaite no ni‘a i te mau mea ta ratou i haapii mai » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 64).

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1950, 6.

  2. I roto i te Conference Report, Eperera 1917, 37.

  3. I roto i te Deseret News, 10 no me 1947, Church section, 10.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 1946, 6.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 173.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1904, 64.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1911, 44.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 30.

  9. I roto i te Conference Report, Tiunu 1919, 42–43.

  10. « Our Full Duty », Improvement Era, Mati 1946, 141.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1930, 68.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 170–71.

  13. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 47.

  14. I roto i te Conference Report, Eperera 1931, 32–33.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1931, 122–23.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 174.

  17. I roto i te Deseret News, 20 no atete 1921, Church section, 7.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1906, 49.

  19. « New Year’s Greeting », Millennial Star, 1 no tenuare 1920, 3.

  20. I roto i te Conference Report, Eperera 1917, 37.

  21. I roto i te Conference Report, Eperera 1927, 82–83.

  22. « New Year’s Greeting », 2.

  23. I roto i te Conference Report, Eperera 1906, 58.

Ua ti‘aturi te peresideni Smith e, e nehenehe i te mau rave‘a aravihi o teie tau e riro « ei mau haamaitairaa mai te mea e, e faaohipa tatou i te reira ma te parau-ti‘a no te ueueraa i te parau mau e no te faahaereraa i te ohipa a te Fatu i mua i rotopu i te taata nei ».

« I roto i te Ekalesia e rave‘a rahi ta te mau tane e te mau vahine tata‘itahi no te rave i te tahi mea ei haamaitairaa i to ratou mau taata tupu e no te faahaereraa i te ohipa a te Fatu i mua ».

Nene’i