Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 4 : Te Peropheta Iosepha Semita, te Mauhaa a te Atua no te Faaho‘iraa mai i te Parau mau


Pene 4

Te Peropheta Iosepha Semita, te Mauhaa a te Atua no te Faaho‘iraa mai i te Parau mau

Na roto i te peropheta Iosepha Semita, ua faaho‘i mai te Atua i te îraa o te evanelia a Iesu Mesia.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

Ia fatata mai te 100raa o te mahana fanauraa o te peropheta Iosepha Semita, ua tere o Elder George Albert Smith e te peresideni Joseph F. Smith e te tahi atu mau taata no te haere e mata‘ita‘i i te mau vahi faufaa i roto i te oraraa o te peropheta. I te po‘ipo‘i no te 23 no titema 1905, ua haamo‘ahia te hoê ofa‘i haamana‘oraa ia Iosepha Semita i Vermont te vahi i fanauhia ai oia. Ua putapû te aau o George Albert Smith e o te mau taata tei apee atu ia’na i taua taime ra i te ti‘araa’tu i te hoê vahi faufaa rahi mau i roto i te parau no te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia. Ua haamana‘o oia e, « ua tahe noa to matou pape mata ». « I raro a‘e i te faaururaa a te Varua, ua haehaa te mau varua atoa, ua oto te mau aau atoa, e ua oaoa matou no te mau haamaitairaa a to tatou Metua i te Ao ra ».1 Ua anihia ia George Albert Smith ia horo‘a i te pure haamaitairaa i roto i te oro‘a haamo‘araa. I muri a‘e i to’na papa‘i-poto-raa i te mau parau no taua mahana ra i roto i ta’na buka aamu, ua papa‘i oia e : « Mai te reira i hope ai te hoê o te mau mahana faufaa rahi roa o to’u oraraa. Te mauruuru nei au ia riro ei hoê o to matou mau taata rii tei amui i roto i te ohipa i faaotihia iho nei ».2

I muri a‘e ra ua haere ana‘e atu ra ratou i te vahi o te Orama Matamua, i Palmyra, New York. Ua haamana‘o o Elder Smith e : « Ua haere atu matou i roto i te uru raau i te vahi i tuturi ai o Iosepha i raro e a ani atu ai i te Fatu ia faaite mai ia’na e o vai te ekalesia ta’na e ti‘a ia amui atu. Ua faauruhia matou ia himene, i taua vahi mo‘a ra, i te himene… nehenehe ra, ‘Te Pure Matamua a Iosepha Semita’ ».3

I muri a‘e i to ratou mata‘ita‘iraa i te Aivi Cumora, te hiero no Keterani, e te tahi atu mau vahi tumu i roto i te misioni a te peropheta, ua haaputuputu a‘e ra te peresideni Joseph F. Smith i te pŭpŭ i te pô hopea o te tere. « I muri a‘e i to matou himeneraa e rave rahi mau himene no Ziona, ua horo‘ahia te taime i te melo tata‘itahi o te pŭpŭ ia faaite i te iteraa no ni‘a i te maitai e te aroha o to tatou Metua i ni‘a ia matou. Ua niniihia mai te Varua o te Fatu i ni‘a ia matou, e ua manii to matou roimata no te oaoa e te poupou ».4 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te mau api 46–47.]

E rave rahi matahiti i muri mai, a tavini ai o George Albert Smith ei peresideni no te Ekalesia, ua nene‘ihia te tahi mau buka tei tamata i te faaino ia Iosepha Semita. I roto i te hoê amuiraa rahi a te Ekalesia, ua paruru u‘ana te peresideni Smith i te peropheta, ma te faaite i te iteraa papû no ni‘a i ta’na misioni i te na ôraa e :

« E rave rahi mau fana‘oraa e mau haamaitairaa tei tae mai i ni‘a iho ia‘u na roto mai i taua taata ra tei horo‘a i to’na ora no te evanelia a Iesu Mesia. Te vai ra te tahi mau taata tei vahavaha ia’na, te hinaaro nei râ vau e parau atu e, te feia tei na reira, eita ïa ratou e ite-faahou-hia, e te toe‘a o to ratou tino ra, e ho‘i ïa i te repo, mai te mea e, aitâ ratou i tae atu ra i reira, e e ore roa te hau‘a ino o ta ratou faaino e pohe, area te hanahana, te tura e te teitei e te itoito e te haapa‘o maitai o te peropheta Iosepha Semita ra, e natihia ïa i to’na ra i‘oa e amuri noa’tu ».5

No to’na faahiahia rahi i teie nei parau i tape‘a ai o Elder Harold B. Lee, e melo ho’i oia no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, i te reira parau i roto i ta’na pute ta‘ita‘i e ua faahiti pinepine oia i te reira, ma te hinaaro « ia faaroohia te mau parau » a te peresideni Smith « i te mau hopea atoa o te fenua nei ».6

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

Ua faaite mai te Orama Matamua a Iosepha Semita e, aita te mau ra‘i i piri.

Te ti‘aturi nei tatou e, ua paraparau mai te Metua i te Ao ra i to tatou nei anotau… ua faaroo mai oia i te pure haehaa a te hoê tamaiti apî i Palmyra, e ua pahono mai i ta’na pure e ua haamaitai ia’na i te iteraa i te huru o te Atua, ia ti‘a ho’i i te mau taata atoa ia ite i te Fatu, mai te peu e, e hinaaro ratou.

E ere ïa i te ohipa taa ê te imiraa Iosepha Semita i te Fatu. No roto mai oia… i te mau taata tei ti‘aturi i to tatou Metua i te Ao ra, i te misioni hanahana a te Faaora, i te maitai o te pure, e i te mea e, e faaroo mai e e pahono mai te Atua i to’na mau taata mai te mea e, e haere atu ratou i mua i To’na aro ma te varua ti‘a. E mea ohie roa no teie tamaiti ia ti‘aturi, no te mea ua fanauhia oia e ua paari i roto i te hoê utuafare faaroo ; e i to’na haereraa i roto i te uru raau ei faati‘araa i te faaueraa o te papa‘iraa (Iakoba 1:5) : « Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te pato‘i ore ; e e horo‘ahia mai ta’na », ua ti‘aturi oia e, e pahonohia mai ta’na pure, e ua fafau mai to tatou Metua i te Ao ra i ta’na mau tamarii mai te omuaraa ra e, « na roto i te faaroo e ti‘a ai te mau mea atoa ».7

Na to’na faaroo i te Atua i faaatea ê ia’na i te ti‘aturiraa matarohia i teie mahana e, tei roto i te Bibilia te mau heheuraa atoa e ti‘a i te taata nei ia farii, e ua piri ho’i te mau ra‘i i ni‘a a‘e i to’na ra upoo. Ua pure oia i te Fatu, e ua pahonohia mai ta’na pure. Ua ite oia i te Metua e i te Tamaiti i te pouraa mai i te fenua nei ma te haatihia i te maramarama hanahana. Ua farii oia i te hoê iteraa papû maitai e, e tino to raua mai to te taata nei, e e na taata tino ; ua paraparau mai raua ia’na e ua faaroo oia i to raua reo.8

Te mea i roaa mai na [roto i te pure a Iosepha] o taua ïa faaiteraa faahiahia ra, aita e faaauhia i te tahi atu mea ta tatou i faaroo a‘e nei i roto i te aamu o te ao nei. Ua faaroo tatou i te mau taime i to te Metua i te Ao ra faaiteraa mai ia’na iho ; ua tai‘o tatou i te mau taime i to te Faaora o te taata nei faaiteraa mai ia’na iho ; aitâ râ tatou i tai‘o na mua a‘e nei i te hoê taime i to te Metua e to te Tamaiti fâraa mai i te hoê taata ora e ua paraparau mai i taua taata ra.

Aita to te ao nei e ti‘aturi nei i te reira. Ua haapiihia te mau tane e te mau vahine e, ua piri te mau ra‘i… e ia parau a‘e ra teie taure‘are‘a e, i to tatou nei anotau, i te taime mau a hinaaro ai tatou i te maramara, i te taime a horo ai te tane e te vahine i tera vahi e tera vahi no te imi i te parau na te Atua e aita e itea, mai tei tohuhia e te mau peropheta i tahito ra [a hi‘o Amosa 8:11–12], ua faaite maira te Fatu ia’na iho, ua haamaamaahia o [Iosepha]. … Ua pato‘ihia ta’na parau, e o ratou tei riro na ei mau hoa no’na ra, ua fariu ê atu ratou ia’na, ma te parau atoa e, na te diabolo te reira. Eaha te faaiteraa papû a teie tamaiti ?

« … Ua ite mau vau i te maramarama, e i roto i taua maramarama ra, ua ite au i na taata toopiti, e ua paraparau mau ihoa raua ia‘u ; e noa’tu ua au-ore-hia vau, e ua hamani-ino-hia vau no te mea ua parau vau e, ua ite au i te orama, e parau mau ihoa ïa. E a hamani ino mai ai ratou ia‘u, e a faahaapa haavare mai ai ratou ia‘u no to’u parauraa i te reira, ua parau vau i roto i to’u aau e : eaha ratou e hamani ino mai ai ia‘u no to’u faaiteraa i te parau mau ? Ua ite mau vau i te orama, e o vai ho’i au e ti‘a ai ia‘u ia pato‘i i te Atua ? Eaha ho’i to te ao nei i mana‘o ai e, e huna vau i ta’u i ite mata ? No te mea, ua ite mau vau i te orama. Ua papû te reira ia‘u, e ua papû atoa ia‘u e, ua ite te Atua i te reira, e aita e nehenehe ia‘u ia huna i te reira. Ua papû ia‘u e, na roto i to’u hunaraa i te reira, e faariri au i te Atua e e faahapahia vau e ana ». A hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:25.]9

I te matahiti 1830, a faati‘ahia ai teie Ekalesia, aita e vai ra i ni‘a i te fenua nei te hoê ekalesia e faaite ra e, ua ti‘aturi ratou e, e faaite mai te Atua ia’na iho i te mau tamarii a te taata nei. Ua taa ê te mau haapiiraa atoa a te reira mau ekalesia i teie, e ua ite to tatou Metua i te faufaa ore ia tamata ia faaora i ta’na mau tamaiti e ta’na mau tamahine e tae roa’tu i te taime e faauruhia ai ratou ia haere mai ia’na ra ma te ti‘aturi e, e faaroo e e pahono oia i ta ratou mau pure. Ia ite a‘e ra te tamaiti peropheta, i roto i te uru raau no Palmyra, i te Metua e te Tamaiti e, e na taata mau raua, e nehenehe e faaroo e e pahono mai i ta’na parau, te reira ïa te omuaraa no te hoê tau apî i roto i teie ao, e ua mau te hoê niu no te faaroo o te mau tamarii a te taata nei. E nehenehe ratou i teie nei e pure i to tatou Metua i te ra‘i ra e ia ite e, e nehenehe ta’na e faaroo mai e e pahono mai i ta ratou mau pure, e te vai nei ho’i te hoê tuatiraa i rotopu i te ra‘i e te fenua nei.10 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 46.]

Noa’tu to’na apî e to’na mataro ore i te mau mea o te oraraa nei, ua piihia o Iosepha Semita ia faati‘a faahou i te Ekalesia mau a Iesu Mesia.

Ua faauru te faaroo ia Iosepha ia imi i te Atua na roto i te pure e ia ui e, eaha te Ekalesia ta’na e amui atu. Eaha ïa te pahonoraa ? Ua parau mai anei te Fatu e, « e ta’u tamaiti, e mea maitai ana‘e ratou paatoa, te faaitoito nei ratou paatoa ia haapa‘o i ta’u mau faaueraa, te mau taata e faatere ra i teie mau ekalesia taatoa e mau taata ïa tei haamanahia e au, e mea maitai te mau huru ekalesia atoa, na ratou paatoa e faaho‘i mai ia outou i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra ? » Ua mana‘o paha teie tamaiti e, e farii oia i teie huru pahonoraa no te huru o te oraraa i taua taime ra. Ua hinaaro râ oia ia ite e, eaha te ohipa e rave, e e faaroo rahi to’na e, e faaite mai te Fatu. No reira a pure ai oia, ua ani atu oia e, o vai te ekalesia ta’na e amui atu, e te mana‘o nei au e, ua maere oia i te [parau-raa-hia mai e], « eiaha roa e amui atu i te hoê noa’tu o ratou; te haapii nei ratou i te mau faaueraa a te taata ei haapiiraa ; te haafatata mai nei ratou ia‘u i to ratou ra mau utu, tei te atea ê ra to ratou aau ia‘u nei ; e huru paieti to ratou, ua huna râ ratou i te mana mau no te reira ». A hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:19.] A feruri na i te hoê tamaiti ahuru ma maha matahiti i te ti‘araa mai na ni‘a i to’na turi i roto i te uru raau tapiri i to’na fare e i te faaiteraa i to te ao nei i te hoê parau poro‘i mai te reira te huru ! E nehenehe anei ia outou ia feruri e, e tamata te hoê taure‘are‘a ia rave i te ohipa mai te reira te huru ? Na roto râ i te iteraa tei horo‘ahia mai e to’na Metua i te Ao ra ia’na ra, e te faaueraa na roto mai i te Fatu iho, e tamata anei oia i te rave i te tahi atu ohipa maori râ, i te faaiteraa e, ua paraparau mai te Fatu ia’na ?11

E tamaiti iti noa o Iosepha Semita i te taime a topa ai te rima o Petero, o Iakobo e o Ioane i ni‘a i to’na ra upoo e a faatoro‘ahia ai oia i te Autahu‘araa a Melehizedeka—o’na e o Olive Kaudere. Tau taime iti i muri mai ua faauehia ia Iosepha Semita ia faati‘a i te hoê Ekalesia. E taure‘are‘a noa oia, tera râ, ua faati‘a oia i te reira i raro a‘e i te arata‘iraa a te Faaora o te taata nei. E ua faahoho‘ahia te reira i te Ekalesia i faati‘ahia e te Faaora a ora ai Oia i ni‘a i te fenua nei. Ua papû roa ia‘u e, e rave rahi tei hi‘o i teie taure‘are‘a mai te hoê taata aau teitei, ma te feruri e, e ohipa maamaa ïa ia mana‘o te hoê taata aita i haere i te haapiiraa e riro mai oia ei taata faatere. Tera râ, e au oia mai te tahi atu mau tavini a to tatou Metua i te Ao ra tei ora na i ni‘a i te fenua nei, tei piihia e te Fatu no te rave i te hoê ohipa taa ê, e te nava‘i ore no te ite i te mau mea o teie nei ao i tape‘a i te ti‘araa o te Fatu ia horo‘a mai i te haamaramaramaraa o te faaaifaito e penei a‘e paha, o te faateitei a‘e ia’na i roto i te mau mea e rave rahi, i mua i te feia tei mau i te mau ite teitei o te mau mea o te ao nei tei erehia e a’na ra.12

Noa’tu te hamani-ino-raa e te taviriraa i ta’na mau parau, noa’tu te faainoraa a to’na mau hoa, noa’tu te pato‘iraa a te mau taata maramarama e te mau aivanaa o taua taime ra, ua manuïa oia i te faaho‘iraa mai i te Evanelia o te ora e te faaoraraa e i te faati‘araa i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

Noa’tu te u‘ana o te mau mana o te diabolo i te imiraa ia haamou ia’na, ua faaherehere te Fatu ia’na e tae roa’tu i te otiraa ta’na ohipa, e ua horo‘a-faahou-hia mai i te taata nei te mau taviri e te mau oro‘a atoa i titauhia no te faaoraraa i te utuafare o taata nei.13 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 46.]

Na te mau parau mau tei faaho‘ihia mai na roto mai ia Iosepha Semita e hopoi mai i te hau e te oaoa i te mau taata atoa e farii i te reira.

Na roto mai i taua tamaiti iti ra, ahuru ma maha matahiti, tei ite mata i te Metua e te Tamaiti, ua faaroohia taua parau poro‘i faahiahia ra, oia ho’i, e na taata hanahana to tatou Metua i te ao ra e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia ; e ua ti‘afaahou mai te pohe mai te Faaora o te ao nei. Ua ite taua taure‘are‘a ra i te mea ta to te ao nei i ite, no te tahi râ tumu, ua mo‘ehia ia ratou, e ua haamata oia i te faaite i te iteraa no ni‘a i te reira i te mau tamarii a te taata nei.14

[I te omuaraa o te mau matahiti 1800] aita rea taata i roto i te ao nei tei ti‘aturi e, e taata e e tino to te Atua. Ua tae maira râ te hoê faaiteraa i te peropheta Iosepha Semita, e tamaiti iti noa â oia, aitâ i ahuru ma pae te matahiti, e ua ite oia i te Metua e te Tamaiti e ua faaite papû i te reira. Ua tae atoa mai te tahi atu mau taata no te ra‘i mai e farerei ia’na, e na roto ia ratou ua horo‘a mai te Fatu ia’na i te tahi atu mau haamaramaramaraa na te mau tamarii a te taata nei, e na’na i horo‘a mai ia tatou nei, na roto i ta’na iho rave‘a, e aore râ, i te feia na mua’tu ia tatou i roto i te Ekalesia nei, i te hoê iteraa i te tumu o te oraraa nei. … Ua riro ta’na tatararaa i te parau no te ra‘i ei faaururaa ia tatou ia hinaaro ia ti‘amâ no te hoê faaearaa i reira ia hope to tatou oraraa i te fenua nei. Ua maramarama maitai te parau no te ti‘a-faahou-raa e no te ra‘i e no hade, no reira, ia au i te parau i papa‘ihia ra, « e ore ho’i te taata ite ore e hapa i te reira e‘a ». [A hi‘o Isaïa 35:8.]15

Ua heheuhia mai na roto ia’na te parau no te paturaa i te hiero, te mure ore o te fafauraa o te faaipoiporaa, e te faaoraraa no tei pohe ra, e na te reira i horo‘a mai i te oaoa faito ore i te mau tamarii e rave rahi tauatini a to tatou Metua.

Te tere nei te mau parau mau i faaitehia e a’na i rotopu i te mau taata o te fenua nei, ma te horo‘a mai i te hau e te oaoa i te feia tei farii i te reira.16

Ua ite to tatou Metua i te Ao ra i te ohipa e tupu a faaho‘i mai ai oia i te evanelia i teie anotau hopea nei i roto i to’na îraa. Ua ite oia i te parau no te taivaraa i roto i te ao nei i rotopu i ta’na mau tamarii, e i to ratou faaru‘eraa i te parau mau maramarama, e i roto i to’na aroha rahi, ua heheu mai oia i teie ohipa no te anotau hopea nei. Ua ma‘iti oia i roto i teie fenua i te hoê tamaiti iti i rotopu i te taata nei, e ua faauru ia’na ia haamata i te ohipa i faataahia no te taui i te oraraa faaroo o te ao nei. Ua ite oia e, te perehahu haere noa ra te ao nei i roto i te pouri, e no to’na aroha, ua faaho‘i mai oia i te maramarama. Aita e rave‘a ê atu e ti‘a ai i te mau tamarii a te taata nei ia farii i te oaoa maori râ na roto i te oraraa parau-ti‘a, e e ore ho’i e ti‘a i te taata ia ora i te oraraa parau-ti‘a ma te faataa ê ia ratou i te parau mau. I vai na e rave rahi parau mau i roto i te ao nei, ua ano‘ino‘i-noa-hia râ i te hape, i parau ai te Fatu iho i te peropheta Iosepha Semita e, te mau taata haapii e te mau orometua i roto i te mau ekalesia, ua haapii ratou i te mau faaueraa a te taata nei ei haapiiraa tumu, e ua faaara te Fatu i taua tamaiti iti ra e, eiaha oia e faariro ia’na mai ia ratou ra te huru. I reira ua faaho‘i maira oia i te evanelia, te mana o te Atua no te faaoraraa, i te mau taata atoa o te ti‘aturi e o te haapa‘o i te reira.17

Te parau atu nei au i te mau taata i te mau vahi atoa e, a hi‘o maite i te mau haapiiraa o te Evanelia a to tatou Fatu mai tei heheuhia mai i te peropheta Iosepha Semita, a imi maite i te reira na roto i te pure, ei reira e itehia ai ia outou te raau no te mau ma‘i o teie nei ao, e aita e rave‘a ê atu e iteahia ai te reira.18 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 47.]

Ua ineine roa Iosepha Semita ia horo‘a i to’na ora no to’na iteraa papû.

Mai tei tupu i ni‘a i te mau peropheta ta te Fatu i haamau i tahito ra, mai te mea ra e, e mea ti‘a ïa i teie taime ia titirohia te iteraa papû o To’na ra tavini i te toto o to’na ora. Aita e api parau hau atu i te oto e itehia i roto i te aamu o te ao nei mai teie api i reira i papa‘ihia ai te mau parau hopea a to tatou peropheta here o Iosepha Semita. Ua ite oia e, te fatata mai ra to’na hora hopea ; ua ite a‘e ra oia e, ua oti hope roa te misioni o to’na oraraa. … E ia tae maira te hora a ti‘a ai oia i mua i te pohe, na ô a‘e ra oia e, « te haere nei au mai te pinia mamoe ra i te taparahiraa ; tera râ te vai hau noa nei â vau mai te po‘ipo‘i o te tau mahanahanaha ra. Te vai hau nei to’u mana‘o ma te ore i faaino atu i te Atua e i te taata atoa nei. Mai te mea e, e taparahi pohe ratou ia‘u, e pohe ïa vau ma te hara ore, e e pii mai to’u toto mai raro mai i te repo no te tahoo, e e parauhia ïa no’u nei e, ‘ua taparahi-opua-ino-mau-hia oia.‘« [A hi‘o PH&PF 135:4.]

Aita oia i mata‘u ia ti‘a i mua i te haavaraa maitai… e ia pahono i te mau ohipa i ravehia i te tino. Aita oia i mata‘u ia pahono i te faahaparaa i faahapahia ia’na ra, oia ho’i, ua haavare oia i te taata e ua rave i te ohipa hape i ni‘a ia ratou. Aita oia i mata‘u i te mea ta te misioni o to’na oraraa e faatupu mai, e i te re hopea o te ohipa ta’na i ite e, no te ra‘i mai ïa, e ta’na i horo‘a i to’na ora. Noa’tu râ i te reira, te haava nei to te ao nei i teie ohipa na roto i te varua taata, mai tahito ra. Aita te Varua o te Atua i roto ia ratou, e nehenehe ai ho’i ia ratou ia ite e, no ô mai te reira i to tatou Metua i te ra‘i ra.19

Ua papû maitai roa i teie taure‘are‘a iti te heheuraa ta’na i farii, e ua hinaaro roa oia ia ite te mau tamarii a to’na Metua, te taatoaraa, i te parau mau, e no reira, mai te taime a farii ai oia i te mau papaa parau o te Buka a Moromona na roto mai i te melahi Moroni, ua horo‘a oia i to’na oraraa taatoa no te faanahonaho i te Ekalesia e no te ueue i te parau mau. … Ua ama i roto i to’na varua te hoê iteraa mai to Setephano ra te huru [a hi‘o Te Ohipa 7:54–60], mai to te Faaora ra te huru, oia ho’i, to tatou Metua i te Ao ra te tape‘a ra i te hoe, na’na teie ohipa i ni‘a i te fenua nei, no’na ho’i te mana faatere, e ua riro to’na ora ei mea mure ore. Ua ineine oia no te pûpû i te hoê tuhaa o to’na ora i te fenua nei, mai te mea e, e titauhia, ia ti‘a ia’na ia fana‘o i te auhoaraa mure ore ta’na i here mau, e i te apitiraa’tu i te mau tane e te vahine maitai tei parahi i te fenua nei, e o te parahi faahou i te fenua nei ia riro mai te fenua ei basileia tiretiera.20

Ua haapii mai Iosepha Semita e, ua ite oia e, te vai ra te hoê tau amuri a‘e, e ua ite oia e, ua ora na te Atua, e ua ite te Atua e, ua ite oia e, ua ora na te Atua. Ua ineine oia i te horo‘a i to’na ora ia ti‘a ho’i ia outou, to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine, ia haapuaihia to outou faaroo, e eiaha ho’i ia aueue to outou ti‘aturiraa i roto ia’na ra. Ua ite a‘e na oia i te tumu o teie oraraa. Ua ite oia e, tei ô nei tatou no te faaineine no te ananahi e no te hoê oraraa hanahana a‘e. Ua ineine oia, mai te mea e, e titauhia, i te horo‘a i to’na iho ora, eiaha noa ia pohe oia, no to tatou maitai, no te mea râ e, ua ite oia e, ua parau te Metua e, o tei hinaaro ho’i i te tape‘a i to’na ora, e ere ïa i te ora e o tei ti‘a ia’na i te tuu i to’na ora ia‘u nei, e roaa ïa ia’na te ora, oia ïa, te ora mure ore [a hi‘o Mataio 16:25]. Na teie iteraa i ti‘a ai i te peropheta e i [te] patereareha o te Ekalesia [Hyrum Smith] i te mau mahana matamua ra ia [faarue mai] i tei herehia ra, ia tape‘ahia i roto i te fare auri, e ia horo‘a i te mau mea atoa ta ratou e vai ra i roto i teie nei ao, o ta te taata e nehenehe e horo‘a no to ratou mau taea‘e—to ratou ora tahuti nei.21

I roto i te matahiti 1830, ua faati‘ahia te Ekalesia e e ono melo. E mai taua mahana ra e tae mai i teie mahana, ua imi te enemi o te mau parau-ti‘a atoa ia haamarirau i to’na haereraa i mua e ia haamou i te reira. Te ui maere nei au e, e ti‘a anei i teie taata faahiahia o Iosepha Semita, tei horo‘a i to’na ora ia ti‘a i te Ekalesia ia faati‘ahia e ia haere i mua mai tei hinaarohia e te Fatu ra, ia hi‘o mai i te Ekalesia mai teie e vai nei i teie mahana, e te mau amaa tei haamauhia i te mau fenua atoa o te ao nei, e ia ite e, i te mau mahana atoa mai to’na taparahi-pohe-raa-hia, mai te taime a horo‘a ai oia i to’na ora e a titiro ai i to’na iteraa papû i to’na ra toto, ua puai atu te Ekalesia hau atu i te mau mahana i mutaa iho ra.22 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 47.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A feruri na i te mau ohipa tei tupu i te peresideni Smith tei faaitehia i roto i te mau paratarafa matamua e toru « No roto mai i te oraraa o George Albert Smith » (mau api 36–37). Eaha te mau ohipa tei tupu i roto i to outou oraraa tei haapuai i to outou iteraa papû no ni‘a i te peropheta Iosepha Semita A tai‘o ai outou i teie pene, a imi i te mau faahitiraa parau no roto mai i te mau haapiiraa a te peresideni Smith tei haapuai i to outou iteraa papû, e a faaite i te reira i te mau melo o to outou utuafare, i te pŭpŭ autahu‘araa, e aore râ, i te Sotaiete Tauturu.

  2. A hi‘o faahou ite tuhaa matamua o te mau haapiiraa (mau api 38–39) e a hi‘o faahou i te aamu iho o Iosepha Semita no ni‘a i te Orama Matamua (a hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:10–19). Nahea te Orama Matamua i te haaputapûraa i to outou faaroo i te Atua ? Nahea to outou iteraa i te reira i te haaputapûraa i te faaroo o vetahi ê ?

  3. A tuatapapa i te tuhaa e haamata i te api 39 e a tai‘o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 1:17–19. Eaha te mea e nehenehe ia tatou ia haapii mai no ni‘a i te taviniraa i roto i te Ekalesia na roto i te hi‘oraa maitai o Iosepha Semita ? A feruri i te hoê taime a horo‘ahia mai ai ia outou te hoê ohipa no ô mai i te Fatu ra e aita outou i mana‘o e maraa ia outou i te rave. Nahea to te Fatu tautururaa ia outou ?

  4. Eaha te tahi mau parau mau ta te Fatu i heheu mai na roto mai ia Iosepha Semita ? (No te mau hoho‘a o teie mau parau mau, a hi‘o i te tuhaa e haamata i te api 42) Nahea to outou oraraa i haamaitai-raa-hia na roto i to outou iteraa i teie mau parau mau ?

  5. A feruri hohonu ai outou i te paratarafa hopea o te mau haapiiraa (mau api 44–46), a feruri i te mea e nehenehe ia outou ia rave no te tauturu i te Ekalesia ia tupu tamau noa i te puairaa.

Te mau papa‘iraa mo‘a : Isaïa 29:13–14 ; 1 Korinetia 1:26–27 ; 2 Nephi 3:5–9, 11–15 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Faau 135

Tauturu haapiiraa : « No te faaitoito i te aparauraa, a faaohipa i te mau uiraa i te pae hopea o te pene. … E nehenehe atoa outou e hamani i ta outou iho mau uiraa no te mau taata ihoa râ ta outou e haapii ra. Ei hi‘oraa, e nehenehe outou e ani i te mau taata nahea e ti‘a ai ia ratou ia faaohipa i te mau haapiiraa a te peresideni Smith i roto i ta ratou mau hopoi‘a ei mau metua e aore râ, ei mau taea‘e hahaere e aore râ, ei mau tuahine hahaere » (mai te api vi) o teie buka).

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1906, 54.

  2. Papa‘iraa i roto to’na iho buka aamu no te 23 no titema 1905, mau api parau no te utuafare o George Albert Smith, University no Utah, afata 73, buka 2, api 160.

  3. I roto i te Conference Report, Eperera 1906, 56.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1906, 57–58.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1946, 181–82.

  6. Harold B. Lee, i roto i te Conference Report, Atopa 1947, 67.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 158–59.

  8. « The Latter-day Prophet », Millennial Star, 7 no titema 1905, 822.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 159–60.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1917, 37.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 159–60.

  12. I roto i te Conference Report, Eperera 1927, 83.

  13. « The Latter-day Prophet », 823.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 160.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 26.

  16. « The Latter-day Prophet », 823.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 46–47.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1931, 121.

  19. I roto i te Conference Report, Eperera 1904, 63–64.

  20. I roto i te Conference Report, Atopa 1927, 48.

  21. I roto i te Conference Report, Eperera 1905, 62–63.

  22. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 18.

I te 23 no titema 1905, ua amui atu o George Albert Smith e te tahi atu mau ti‘a faatere o te Ekalesia i roto i te haamo‘araa o te ofa‘i haamana‘oraa i te vahi fanauraa o te peropheta Iosepha Semita.

Ua riro te Orama Matamua a Iosepha Semita ei « omuaraa no te hoê tau apî i roto i teie ao, e ua haamau i te hoê niu no te faaroo no te mau tamarii a te taata nei ».

« Te parau nei au i te mau taata i te mau vahi atoa e, a hi‘opo‘a i te mau haapiiraa o te Evanelia a to tatou Fatu mai tei heheuhia mai i te peropheta Iosepha Semita, e a imi i te reira na roto i te pure ».

Nene’i