Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 23 : « Ia Outou râ ua Titauhia’tu ra Outou ia Faaore i te Hapa »


Pene 23

« Ia Outou râ ua Titauhia’tu ra Outou ia Faaore i te Hapa »

Na roto i te faaoreraa i te hapa a vetahi ê, te faati‘amâ ra ïa tatou ia tatou iho i te teimaha o te riri e te faaineine ra tatou ia tatou iho no te ora mure ore.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

I te matahiti 1897, e taure‘are‘a noa â oia, ua faaô o George Albert Smith ia’na i roto i te Nuu Faehau Tia’i no Utaha. Na roto i te faaitoitoraa a te tahi mau hoa to’na, ua horo oia i roto i te hoê ma‘itiraa no te hoê ti‘araa i roto i te Nuu Faehau Tia’i, tera râ, i roto i te mau hepetoma e tae atu ai i te taime ma‘itiraa, ua haamata te hoê taata horo atoa i te puhara i te mau parau haavare no te pari ia George Albert Smith i te raveraa i te tahi mau ohipa ti‘a ore. Eaha te ohipa i tupu mai, ua pau ïa te Sergent Smith i roto i te ma‘itiraa ta’na i mana‘o e rê ia’na. Te mea i haafifi roa i roto i taua ohipa ra, no te mea ïa e, te taata tei puhara i te mau parau haavare i riro na ïa oia ei hoa no’na.

Noa’tu ta’na tamataraa ia haamo‘e i te reira, ua vai noa te inoino rahi i roto i te aau o George Albert Smith. Ua haere oia i te pureraa i te sabati i muri iho, aita râ oia i mana‘o e, e mea tano ia rave oia i te oro‘a. Ua pure oia no te ani i te tauturu e ua ite a‘e ra oia e, e mea ti‘a ia’na ia tatarahapa i te inoino e vai ra i roto ia’na. Ua faaoti a‘e ra oia e haere e imi i to’na hoa e e faahau i to raua pe‘ape‘a.

Ua haere ti‘a roa o George Albert Smith i te piha ohiparaa a taua taata ra e ua parau atu ra ma te reo mărû, « e ta’u taea‘e, te hinaaro nei au ia faaore mai oe i ta’u hapa i te riri-noa-raa ia oe i roto i na hepetoma i ma‘iri a‘e nei ».

I taua iho taime ra ua mărû roa te aau o to’na hoa. Na ô maira oia e, « e te taea‘e Smith, e ere oe te taata tei hinaaro i te faaoreraa hara ». « O vau râ te taata e ti‘a ia faaore mai oe i ta’u hapa ». Ua aroha rima a‘e ra raua, e i muri iho ua vai raua ei na hoa maitai.1 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 275.]

Tau matahiti i muri a‘e ra ra, ua faariro o George Albert Smith i te faaoreraa i te hapa a vetahi ê ei hoê o ta’na mau opuaraa no te oraraa taatoa a papa‘i ai oia i roto i ta’na iho hiro‘a tumu : « E ore roa vau e haapepe i te aau o te hoê taata ma te opuahia, eita atoa i to te hoê taata tei faaino mai ia‘u, e imi râ vau i te rave‘a ia hamani maitai ia’na e ia faariro ia’na ei hoa no’u ».2

Ua parau te hoê hoa fatata roa o te peresideni Smith e, ua riro te aravihi i te faaore i te hapa a vetahi ê ei hoê o to’na mau huru maitai : « Oia mau, ua faaore oia i te mau taata atoa. Ua ite oia i roto i to’na oraraa taatoa i te faaueraa a te Atua : E faaore te Atua i te hapa a te feia ta’na e hinaaro e faaore. O tatou râ, e mea ti‘a ïa ia tatou ia faaore i te hapa a te mau taata atoa. E nehenehe ta’na e rave i te reira, e i muri iho a tuu atu ai i te reira ohipa i mua i te Atua. Ia faaore ana‘e oia i te hapa, ua papû ia‘u e, e haamo‘e oia i te reira. Te hoê taata o te faaore i te hapa e o te nehenehe e haamo‘e roa, e taata taa ê mau ïa taua taata ra, e taata mau ïa no te Atua ! »3

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

Mai te mea e taa maitai ia tatou te evanelia a Iesu Mesia, e mea ineine a‘e ïa tatou ia faaore i te hapa a vetahi ê.

Te vai ra hoê mea o te ti‘a ia tatou ia tautoo tuutuu ore no te faahotu, maori râ, te ineineraa ia faaore tatou te tahi i te tahi i ta tatou mau ohipa ti‘a ore. Ua riro te varua faaore hapa ei maitai, ia ore ana‘e te reira, e ore ïa tatou e ite hope roa i te mau haamaitairaa ta tatou e ti‘aturi nei no te farii.4

Eita te taata o te ao nei e maramarama e… eaha te feruriraa o te Faaora i te taime a fatata ai to’na varua i te pohe, piihua a‘e ra oia i to’na ra Metua i te Ao ra, eiaha e faahapa e eiaha ho‘i e haamou i teie mau taata e iriti nei i to’na ora tahuti nei, ua parau râ oia e :

« … E ta’u Metua, e faaore mai i ta ratou hara ; aore ho‘i ratou i ite i ta ratou e rave nei ». (Luka 23:34.)

Ia riro teie ei huru no te mau melo taatoa o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ia riro teie ei huru no te mau tamaiti e no te mau tamahine taatoa a te Atua, e te mana‘o nei au e, e roaa te reira huru mai te mea e, ua maramarama hope roa ratou i te faanahonahoraa no te faaoraraa. … Eita te riri e te inoino i roto i to tatou aau e faatupu mai i te hau e te oaoa i roto ia tatou.5

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te hoê haamaramaramaraa rahi, ua heheu mai Oia i to’na varua e To’na hinaaro ia tatou nei, ua haapii mai ia tatou i te mau mea aita to te ao nei i ite, e, mai te au i te haamaramaramaraa ta tatou i farii, ua faariro Oia ia tatou ei tiaau e te titau nei oia ia tatou ia ora i te hoê oraraa teitei a‘e, te hoê oraraa maitai a‘e i to te feia aita i haroaroa hope roa i te Evanelia mai ia tatou nei. Te varua faaore hapa o te tahi ïa mea e ti‘a i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ia faaite hope atu ma te maitai i rotopu ia ratou iho. … E ti‘a ia tatou ia farii i te huru e ti‘a ai ia tatou ia faaore i te hapa a to tatou mau taea‘e.6 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 275.]

Ia faaore ana‘e tatou i te hapa a vetahi ê, te faaite ra ïa tatou i te mauruuru no te faaoreraa hapa ta te Metua i te Ao ra i horo‘a mai ia tatou nei.

Ei tuatiraa i teie tumu parau [o te faaoreraa i te hapa a vetahi ê], e tai‘o atu ïa vau i te tahi mau irava i roto i te pene ahuru ma va‘u a Mataio, haamata na ni‘a i te irava piti ahuru ma hoê. E au ra e tei piha‘i iho te mau Aposetolo i te Fatu i taua taime ra, e ua haere maira Petero Ia’na ra, na ô mai ra :

« E te Fatu, ia tuatapapa ta’u taea‘e i te hamani ino mai ia‘u, ia hia au faaoreraa’tu i ta’na hara ? Ia hitu anei ?

« Ua parau atu ra Iesu ia’na, aore au i parau atu ia oe e, ia hitu ; ia hitu râ ahuru i te hituraa ». [Mataio 18:21–22.]

Horo‘a maira te Faaora i te hoê parabole… no na taata toopiti. E moni rahi ta te hoê o na taata i tarahu i to’na ra fatu, e ua haere atu ra oia ia’na ra e parau atu ra ia’na e, eita e pee ia’na tei titauhia ia’na ia aufau, e ua ani atu ra ia faaore mai oia i ta’na ra tarahu. Ua aroha a‘e ra te fatu o taua tavini ra, e ua faaore atu ra i te tarahu. Haere atu ra teie taata tei faaorehia ta’na tarahu e ite atu ra i te hoê hoa tavini tei tarahu mai ia’na i te hoê tino moni iti na‘ina‘i, e ua ani atu ra ia aufauhia te reira. Aita i nehenehe i teie taata iti veve ia pahono i taua titauraa ra, e ua ani atoa’tura oia ia faaorehia ta’na tarahu. Aita râ i faaorehia ; ua tuuhia râ oia i roto i te fare tape‘araa na te taata mau tei oti ta’na tarahu i te faaorehia e to’na fatu. Ia ite a‘e ra te tahi atu mau tavini i te ohipa i tupu, ua haere atu ra ratou i te fatu o taua taata ra e faaite atu ra ia’na, ua riri roa te fatu e ua faautu‘a i te taata ta’na i faaore i to’na mau pe‘ape‘a, e pee hope roa’tu ta’na tarahu. Aita to’na varua i nava‘i te paari no te mauruuru i te aroha i faaitehia mai ia’na, e no te mea aita e aroha to roto ia’na ua ere oia i te mau mea atoa. [A hi‘o Mataio 18:23–35.]

I te tahi mau taime e ite tatou i te tahi mau fifi rii ia tupu mai i rotopu ia tatou, e e mo‘ehia ia tatou te faaoroma‘i ta to tatou Metua i te Ao ra e faaite mai nei ia tatou, i reira tatou e faarahi ai i roto i to tatou aau i te tahi mea rii ta to tatou taea‘e e aore râ, ta to tatou tuahine i rave e aore râ, i parau no ni‘a ia tatou. Aita tatou e haapa‘o nei i te mau taime atoa i te reira ture ta te Fatu e hinaaro nei ia haapa‘o tatou no ni‘a i teie mau mea. Te mo‘ehia nei ia tatou te faaueraa Ta’na i horo‘a i te mau Aposetolo ra i roto i te mau parau o te pure, i reira ho‘i ratou i parauhia ai ia pure ia faaorehia ho‘i ta ratou ra mau tarahu mai ia ratou atoa ho‘i e faaore i te hapa a tei hara mai ia ratou ra [a hi‘o Mataio 6:12]. Te mana‘o nei au e, e ti‘a ia tatou ia haapii mai i te hoê haapiiraa rahi roa i roto i teie parau. Aita tatou i haapa‘o hope roa i te mau titauraa a to tatou Metua i te Ao ra mai tei titauhia ia tatou.7 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 275.]

Ia ma‘iti ana‘e tatou ia ore e inoino, e nehenehe ïa ta tatou e tamâ i te mau mana‘o ino atoa i roto i to tatou aau.

Ua haapiihia ia tatou ia aroha i to tatou mau enemi, e ia pure no te feia e parau ino mai e e hamani ino mai ia tatou [a hi‘o Mataio 5:44]. … Ia hamani-ino-hia outou, eiaha e hamani ino atu. Ia parau ino vetahi ê ia outou, a aroha ia ratou, e a pure no ratou. A haamana‘o i te hi‘oraa o te Fatu Hanahana, i te taime a tarere ai oia i ni‘a i te raau ri‘ari‘a rahi, na ô a‘e ra oia e, « e ta’u Metua, e faaore mai i ta ratou hara ; aore ho’i ratou i ite i ta ratou e rave nei ».8

I te tahi taime e faainoino te hoê taea‘e faatere i te hoê melo o te Ekalesia, penei a‘e aita oia e ite atu ra i te reira, e ua tamau noa taua tamarii a to tatou Metua ra i te inoino, aita râ i rave mai ta te Fatu i faaue mai ra, oia ho’i, e haere e farerei i te taata i faaino ra e ia parau atu ia’na, mai te mărû, i te mau mana‘o o to’na mafatu, e ma te horo‘a i taua taea‘e ra i te rave‘a ia parau mai ia’na e, « te tatarahapa nei au e ua faainoino vau ia oe, e te hinaaro nei au ia faaore mai oe i ta’u hapa ». Te ohipa e tupu mai maori râ, i te tahi taime, e ite ïa tatou i te hoê mana‘o inoino ta Satane i faatupu.9 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 275.]

Eiaha to tatou e mau mana‘o teimaha i ni‘a i te mau huru taata atoa ; aita to tatou e taime no te reira. Mai te mea e, aita ratou e taa mai ia tatou, e hape te faahitihia i ta tatou parau, e e hamani-ino-hia mai tatou, e mea ti‘a ïa ia tatou ia haamana‘o e tei roto ratou i te rima o te Fatu. … No reira ia amu ana‘e tatou i te oro‘a no te Tamaaraa a te Fatu… e tamâ na tatou i to tatou aau i te mau mana‘o ino atoa no te tahi e te tahi, e no to tatou mau taea‘e e mau tuahine e ere i ta tatou faaroo.10

Na roto i te faaoreraa i te hapa a vetahi ê, te faaineine ra ïa tatou ia tatou iho no te basileia tiretiera.

E mata na tatou i te ora i te hoê oraraa e ore ai e roaa i te enemi te mana i ni‘a iho ia tatou. Mai te mea e, te vai ra te taa-ê-raa te tahi e te tahi, mai te mea e, ua tupu te tahi mau marôraa i rotopu ia outou e to outou mau taata tupu, a faatiti‘aifaro oioi i te reira, i raro a‘e i te faaururaa a te Varua o te Fatu, ia tae mai ho’i te taime ua ineine ïa outou e to outou mau huaai tei pee ia outou no te farii i te hoê tuhaa ai‘a i roto i te basileia tiretiera.11

I roto i te Buka Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau te ite nei tatou i te hoê irava no ni‘a i te parau no te faaoreraa hapa, i reira ho’i te Fatu i horo‘a ai i te hoê faaueraa ; tei roto ïa i te tuhaa ono ahuru ma maha, e no tatou i teie mahana te reira parau. Teie to’na tai‘oraa :

« … Oia mau ta’u e parau atu nei ia outou na, o vau o te Fatu te faaore atu nei au i te mau hara a ratou o tei fa‘i mai i ta ratou ra mau hara i mua ia‘u nei e ia ani mai ho’i i te faaoreraa, o tei ore i rave i te hara pohe.

« Ua imi ta’u mau pĭpĭ, i mutaa ihora, i te rave‘a ia pari te tahi i te tahi e aita ho’i ratou i faaore i ta te tahi ra hara i roto i to ratou ra mau aau, e no taua ino ra ratou i roohia’i i te ati e i faautu‘a-roa-hia’i ho’i.

« No reira, te parau atu nei au ia outou e, e mea ti‘a roa ia outou ia faaore outou te tahi i ta te tahi ra hapa ; no te mea o oia o tei ore i faaore i te hapa a to’na ra taea‘e ua vai faahapahia oia i mua i te Fatu ; no te mea tei roto noa ia’na te hara rahi a‘e ».

Te haapapû nei au i te irava hopea e tai‘ohia.

« E faaore au o te Fatu, i te hara a ratou ta’u i hinaaro i te faaore atu, ia outou râ ua titauhia’tu ra outou ia faaore i te hapa a te taata atoa ;

« E mea ti‘a roa ia outou ia parau mai i roto i to outou mau aau e, e tuu atu i te Atua ia haavâ ia taua, e ia faautu‘a ia oe mai te au i ta oe mau ohipa ra ». [PH&PF 64:7–11.]

Ahiri pai i roto i to tatou oraraa, ia marô ana‘e tatou i ni‘a i to tatou taata tupu, eita tatou e faariro ia tatou ei haavâ no te tahi e te tahi, e ani râ tatou i to tatou Metua i te ra‘i ra ma te parau-ti‘a e te ti‘aturi papû e, « e te Fatu, na oe e haavâ mai ia maua to’u taea‘e ; ua ite oe i to’u aau ; ua ite oe e, aita to’u e riri ia’na ; a tauturu mai ia maua ia tuati to maua mana‘o, e a horo‘a mai ia maua i te paari ia ti‘a ia maua ia faaafaro te tahi e te tahi ma te parau-ti‘a », e iti roa ïa te mau taa-ê-raa, e aue ïa te rahi o te oaoa e te haamaitairaa e roaa ia maua ! Tera râ, e tupu mai te mau fifi na‘ina‘i i tera taime e tera taime o te haafifi rii i te vai-maite-raa o to tatou oraraa i te mau mahana atoa, e tamau noa tatou i te ore e oaoa no te mea te faaherehere nei tatou i te hoê mana‘o ti‘a ore, e aita e aroha i roto ia tatou…

… « E i teie nei te parau nei au ia outou no ni‘a i to outou mau utuafare ; mai te mea e ta‘iri mai te taata ia outou e a ore râ i to outou mau utuafare, i te hoê taime, e e faaoroma‘i outou i te reira ma te mărû e ia ore ho’i ia faaino atu ia ratou ra, e ia ore atoa ho’i ia imi i te tahooraa, e noaa ia outou te utu‘a maitai ;

« Tera râ ia ore outou ia faaoroma‘i i te reira ma te mărû, e tapa‘ohia te reira i ni‘a ia outou ei mea ti‘a ta outou tahooraa atu ». PH&PF 98:23–24

Teie atoa te parau a te Fatu ia tatou. Mai te mea e, e ora tatou ia au i teie ture, e tupu ïa tatou i roto i te maitai e te puai i te mau mahana atoa, e ma te haamaitaihia e to tatou Metua i te Ao ra. E tupu ïa te faaroo i te rahi i roto i te aau o ta tatou mau tamarii. E here ïa ratou ia tatou no te afaro e te parau -ti‘a o to tatou oraraa, e e oaoa ïa ratou i fanauhia mai ratou e taua mau huru metua ra. Te parau atu nei au ia outou e, aita teie faaueraa i horo‘a-noa-hia mai ; no te mea, ua parau te Faaora e, eita oia e horo‘a i te hoê ture ma te tau‘a ore, ua horo‘ahia râ te mau ture atoa ia haapa‘ohia e ia orahia e tatou.

E parahi tatou i roto i teie ao no te hoê noa taime poto. Te taata apî a‘e e te puai a‘e i roto ia tatou, te faaineine nei ïa ia’na no te tahi atu oraraa, e na mua a‘e a tae atu ai tatou i roto i te hanahana o to tatou Metua e ia fana‘o i te mau haamaitairaa ta tatou e ti‘aturi nei e farii tatou na roto i te haapa‘o maitai, e titauhia ïa ia tatou ia haapa‘o i te mau ture no te faaoroma‘i, e ia faaore i te hapa a te feia tei faahapa mai ia tatou, e ia iriti i rapae i to tatou aau i te mau mana‘o riri atoa no ni‘a ia ratou.

« E teie faahou â, mai te mea e papa‘i mai to outou enemi ia outou i te pitiraa o te taime, e ia ore outou ia faaino atu i to enemi ra, e ia faaoroma‘i i te reira ma te mărû, e faautu‘ahia outou e ia hanere a‘e te rahiraa ta outou e farii.

« E teie faahou â ho’i, mai te mea e papa‘i mai oia ia outou e ia toru a‘e te taime, e ia faaoroma‘i outou i te reira ma te mărû, e tapitihia to utu‘a maitai ia outou na e ia taimaha a‘e te rahiraa ». [PH&PF 98:25–26.]…

Ia parahi mai te Varua o te Fatu i roto ia tatou, ia ti‘a ho’i ia tatou ia faaore i te hapa a te mau taata atoa mai Ta’na i faaue mai ra, e faaore, eiaha i te utu noa, i roto roa râ i te hohonuraa o to tatou aau, i te mau hapa atoa i ravehia mai i ni‘a ia tatou. Mai te mea e, e na reira tatou i roto i te oraraa, e vai mai te mau haamaitairaa a te Fatu i roto i to tatou mau aau e i to tatou mau utuafare.12 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i raro nei.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A feruri na i te aamu i te api 267 e a tai‘o i te 3 Nephi 12:22–24. I to outou mana‘oraa, no te aha te Fatu e titau ai ia faatupu tatou i te hau e to tatou mau taea‘e e te mau tuahine hou a haere atu ai tatou Ia’na ra ?

  2. I te mau api 268–70 te haamaramarama nei te peresideni Smith e, na to tatou ite i te faanahonahoraa no te faaoraraa e tauturu ia tatou ia riro ei mau taata faaore hapa rahi atu. I to outou mana‘oraa, no te aha te reira ? Nahea tatou ia « farii i te huru » (api 270) e ti‘a ai ia tatou ia faaore i te hapa a vetahi ê ?

  3. A tuatapapa ai outou i te tuhaa e haamata i te api 270, a feruri i te hoê taime a faaore mai ai te Metua i te Ao ra i ta outou hapa. I to outou mana‘oraa no te aha te oreraa e faaore i te hapa a vetahi ê e faariro ai ia tatou ei mea ti‘amâ ore i te faaoreraa hapa ta tatou e titau nei ?

  4. A tai‘o i te taato‘araa o te paratarafa piti i te api 273. Eaha te mea e tape‘a nei ia tatou ia faatupu i te hau e te hoê ti‘a faatere o te Ekalesia e aore râ, e te tahi atu taata tei faaino ia tatou ma te ite aore râ ma te ite ore ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te haavî i teie mau fifi ?

  5. A tai‘o faahou te tuhaa hopea o te mau haapiiraa (mau api 273–75). Nahea to tatou hinaaro ia faaore i te hapa e faaineine ai ia tatou no te basileia tiretiera ? Nahea to tatou mau utuafare e haamaitaihia’i ia faaore ana‘e tatou i te hapa a vetahi ê ?

Te mau papa‘iraa mo‘a : Mataio 5:23–24, 38–48 ; 6:12, 14–15 ; 7:1–5 ; 18:15 ; 1 Nephi 7:16–21 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 42:88

Tauturu haapiiraa : « Ia ui mai te hoê taata i te hoê uiraa, a ani ia vetahi ê ia pahono i te reira, eiaha râ na outou iho e pahono. Ei hi‘oraa, e nehenehe ta outou e parau e, ‘E uiraa maitai roa teie. Eaha ta te toe‘a o outou e mana‘o nei ?’ e aore râ, ‘Te vai ra anei te hoê taata e nehenehe e tauturu mai i teie uiraa ?’ » (Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 64).

Te mau nota

  1. A hi‘o Merlo J. Pusey, « The Inner Strength of a Leader », Instructor, Tiunu 1965, 232.

  2. « President George Albert Smith’s Creed », Improvement Era, Eperera 1950, 262.

  3. Matthew Cowley, i roto i te Conference Report, Eperera 1951, 167.

  4. « The Spirit of Forgiveness », Improvement Era, Atete 1945, 443.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 169.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1905, 27.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1905, 27.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1904, 65–66.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1905, 27.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1906, 50.

  11. A‘oraa i horo‘ahia i te amuiraa no te misioni no Mehito, i te 26 no me 1946, George Albert Smith Family Papers, University of Utah, box 121, api 288.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1905, 27–28, 30.

« A haamana‘o i te hi‘oraa o te Fatu Hanahana, i te taime a tarere ai oia i ni‘a i te raau ri‘ari‘a rahi, na ô a‘e ra oia e, ‘E ta’u Metua, e faaore mai i ta ratou hara ; aore ho’i ratou i ite i ta ratou e rave nei ».

« Mai te mea e, ua tupu te tahi mau marôraa i rotopu ia outou e to outou mau taata tupu, a faatiti‘aifaro oioi i te reira, i raro a‘e i te faaururaa a te Varua o te Fatu ».

Nene’i