Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 12 : Te Hoê Hinaaro Anaanatae ia Faaite i te Evanelia


Pene 12

Te Hoê Hinaaro Anaanatae ia Faaite i te Evanelia

Te hinaaro nei to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine na te ao atoa nei i te parau poro‘i o te evanelia i faaho‘ihia mai, e e haamaitairaa ïa no tatou ia faaite i te reira ia ratou.

No roto mai i te oraraa o George Albert Smith

Ua papa‘i te hoê hoa piri roa ia George Albert Smith e : « E misionare ihoa te peresideni George Albert Smith. Mai to’na apîraa ra e hinaaro u‘ana to’na ia faaite i te mau haapiiraa o te evanelia i to’na mau taata tupu, no te faaite i ‘te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua’, i te mau taata atoa ta’na e faariro ei mau taea‘e e ei mau tuahine no’na, i te mau parau mau i heheuhia i te peropheta Iosepha Semita.

« E rave rahi taime ua fana‘o vau i te haamaitairaa ia tere na ni‘a i te pereoo auahi e te peresideni Smith. I te mau taime atoa ua ite au e, ia tere maitai ana‘e te pereoo, e iriti mai oia i te tahi mau buka iti mai roto mai i ta’na pute farii tauhaa, a tuu ai i roto i to’na pute, ei reira oia e haere ai na roto i te mau horopatete. Na roto i to’na huru faahoa, te peu maitai, eita e maoro ua matau oia i te hoê taata ratere, e e mea poto i muri iho e faaroo vau ia’na ia faati‘a i te aamu o te haamau-raa-hia te Ekalesia e te peropheta Iosepha Semita e aore râ, ia paraparau i te tere o te feia mo‘a mai Navu atu e to ratou mau tamataraa e te mau ati i te ratereraa na roto i te mau afaa e tae roa’tu i Utaha e aore râ, ia faataa i te tahi mau parau tumu o te evanelia i to’na mau hoa apî i itehia mai. E haere noa tera aparaparauraa i te hoê horopatete e i te tahi atu horopatete e tae noa’tu i te hopea o te tere. I roto i te roaraa o to’u matauraa i te peresideni Smith, hau atu i te maha ahuru matahiti te maoro, ua haapii mai au e, te vahi tei reira oia, na mua roa, e misionare oia na te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ».1

Te papa‘i-atoa-hia ra no ni‘a i te peresideni Smith e : « E paraparau oia i te parau no te faaroo i te taata tamâ haapupuraa o te rave ra i te ohipa i to’na fare. E mea varavara roa oia i te ma‘iri i te hoê rave‘a no te haamaramarama i te mau ‘parau mau mure ore o te evanelia i faaho‘ihia mai’ i te hoê anei hoa e aore râ i te hoê anei taata ê roa. Ia au i to’na mana‘o, teie ïa te maitai hopea roa, no te mea, te parau poro‘i a te Mesia o te horo‘a faufaa roa a‘e ïa ta’na e horo‘a ».2 [A hi‘o mana‘o tauturu 1 i te api 142.]

Te pororaa i te evanelia o te hoê ïa tumu parau ta te peresideni Smith i vauvau pinepine i roto i ta’na mau haapiiraa, no reira, teie ïa te pene matamua o na pene e toru no ni‘a i te reira parau tumu i roto i teie buka. Te faatumu nei teie pene i ni‘a i te mau tumu e faaite ai tatou i te evanelia; te faaite nei te pene 13 e rave rahi rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia rave i teie ohipa faufaa roa ; e te faataa nei te pene 14 e nahea tatou ia rave maitai i roto i ta tatou mau tautooraa.

Te mau haapiiraa a George Albert Smith

E hinaaro to te ao nei i te mea e mauhia nei e tatou—te evanelia a Iesu Mesia, tei faaho‘ihia mai i roto i to’na îraa.

Tei roto te ao nei i te ati, i te ohipa, mai te tahi hopea e tae atu i te tahi hopea. Te hi‘ohi‘o nei te tane e te vahine i tera vahi e tera vahi, ma te imi i hea ratou e haere ai no te rave i te mau mea o te afa‘i mai i te hau ia ratou. … Ua faaho‘ihia mai te evanelia a Iesu Mesia. Tei ô nei te parau mau i heheuhia mai te ra‘i mai, e o taua ïa parau mau ra, taua evanelia ra, ahiri to te ao i ite noa a‘e i te reira, e riro ïa ei raau rapaau no to ratou mau ma‘i atoa. O te reira ana‘e te mea e horo‘a ia ratou i te hau a ora ai ratou i ni‘a i te fenua nei.3

Te vai ra te hinaaro o te taata o teie nei ao ia ho‘i faahou i muri e tae roa’tu i ni‘a i te niu i haamauhia e te Fatu o te ra‘i e te fenua, te niu o te faaroo, te tatarahapa e te bapetizoraa utuhi no te matararaa o te hara, e te fariiraa i te Varua Maitai i raro a‘e i te rima o te feia tei mau i te mana o te Atua. Tera ta te ao e hinaaro nei. Te mauruuru mau nei au i te mea e, e rave rahi te taata e imi nei i taua e‘a ra. Ua haere ratou ma te matapo na ni‘a i te e‘a e arata‘i atu i te oto e te pe‘ape‘a, tera râ, ua tuuhia i mua ia ratou te hoê raau rapaau no te mau ma‘i atoa—te evanelia a Iesu Mesia. Ua faaitehia i te taata atoa i te hoê e‘a, noa’tu te piriha‘o, e te fifi ia pee, o te arata‘i atu i te Metua no tatou paatoa ; e aita e e‘a ê atu e tae ai i reira.4

Te tamata nei te mau ekalesia o te ao nei, na roto i ta ratou raveraa, ia faatupu i te hau i roto i te aau o te taata. Te mau nei ratou e rave rahi maitai e e rave rahi parau mau, e te rave nei i te mau ohipa maitai e rave rahi, aita râ ratou i haamanahia e te Atua. Aita atoa to ratou mau tahu‘a i faauehia e te Atua.5

O te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ana‘e tei mau i te mana o to tatou Metua i te Ao ra no te faatere i te mau oro‘a o te Evanelia. Te hinaaro nei to te ao nei ia tatou.6

E o‘e mau teie e vai nei i te ao nei no te parau a te Fatu, e e rave rahi varua parau-ti‘a e imi itoito nei no te ite i te mea ta to tatou Metua i te Ao ra e hinaaro nei no ratou. Ua farerei au e rave rahi ti‘a faatere no te mau ekalesia o te ao nei, e ua ite au i rotopu ia ratou te mau taata hanahana tei itoito i te rave i te maitai, tera râ, e mea varavara roa to’u iteraa i rotopu ia ratou tei piihia i roto i te ohipa i roto i tera e tera ekalesia, te mau tane e iteraa to ratou no ni‘a i te mau tumu no to ratou oraraa, e aore râ, tei ite e, no te aha tatou i haere mai ai i te ao nei. Eita e nehenehe i te taata ia haapii i te mea ta ratou iho i ore i ite. Teie mau taata maitai, aore i maramarama i te evanelia e i te faufaa no te mau oro‘a o te evanelia, ua faatumu noa ïa ratou i ta ratou mau haapiiraa i ni‘a i te mau haapiiraa morare e i ni‘a i te mau tai‘oraa i te salamo i ta ratou mau amuiraa. E ma‘itihia te tahi mau irava ei parau a‘oraa no ni‘a i te viivii-ore, te parau-ti‘a, e te vai atu râ, e mea maitai taua mau parau ra, tera râ, e mea iti roa te mau a‘oraa e haamaramarama i te mau titauraa i te mau varua hou a nehenehe ai ia tatou ia tomo i roto i te basileia o te ra‘i ra. O teie te haamaramaramaraa i hinaaro-rahi-hia e to te ao nei. E mea iti roa te mau orometua e parau poro‘i ta ratou no ta ratou mau amuiraa o te faauru i roto ia ratou i te ti‘aturiraa i te mo‘araa o Iesu Mesia e i te faufaa ia rave i te mau oro‘a o te evanelia i faauehia mai e a’na ra.7 [A hi‘o mana‘o tauturu 2 i te api 142.]

E rave rahi taata e farii i te parau mau mai te peu e horo‘ahia te rave‘a ia ratou.

Te hinaaro u‘ana nei te mau tamarii a to tatou Metua i te mau vahi atoa ia ite i te mea i titauhia ia ratou ia rave, tera râ, na roto i te mau faaururaa ino i ni‘a i te fenua nei, ua haavarehia ïa ratou ; ua matapohia te mau taata tura o te fenua nei i te parau mau. … Te haa nei te enemi, e te mana o te nehenehe e haamou i ta’na faaururaa o te evanelia ana‘e ïa a Iesu Mesia.8

Ua vai te mana‘o araara te tahi i te tahi. Aita ratou i ti‘aturi i te mea ta ratou i faaroo, e aita ratou i hinaaro ia rave mai ta Philipa, te hoê o te mau pĭpĭ a te Faaora, i parau ia Natanaela tei haere mai e farerei ia’na. Ua parau atu ra o Philipa e, « ua haere mai te Faaora ».

E ua faataa atu ra oia ia’na e ua ui atu ra o Natanaela e, « no hea mai oia ? »

E ua pahono atu ra o Philipa e, « Eaha ho’i, no Nazareta mai oia ». E na ô maira te taata maitai ra e, « e maitai anei to Nazareta mai ? » Na ô atu ra o Philipa e, « A haere mai, a hi‘o ». (A hi‘o Ioane 1:43–46.)

Ua haapiihia o Natanaela ia ti‘aturi e, aore e maitai no roto mai ia Nazareta, noa’tu râ, o’na ïa te taata ta te Faaora i parau i muri a‘e ra e, e taata haavare ore no Iseraela—e taata maitai, ua haavarehia ra no te mau aamu ta’na i faaroo.

Ia ite a‘e ra râ oia, ia farii a‘e ra râ oia i te aniraa manihini a te mau pĭpĭ ia « haere mai a hi‘o », ua haere mai oia e hi‘o.

Ua farii tatou i te oaoa rahi na roto i te faaururaa a To’na ra Varua. Te hinaaro nei tatou ia fana‘o te mau taata atoa i taua haamaitairaa ra, e ia ani a‘e ra ratou e, « eaha te huru o teie mau taata ? » ua pahono atu tatou e, « Haere mai e hi‘o ».9

Ua pii mai… to’u Metua i te Ao ra ia‘u ia haere na te mau fenua e rave rahi, e ua hau i te hoê mirioni maire tei raterehia e au mai te taime a piihia ai au i roto i te faatereraa. Ua ratere au na te mau fenua e te mau anuvera e rave rahi, e i te mau vahi atoa ta’u i haere, ua farerei au i te mau taata maitai, e mau tamaiti e e mau tamahine na te Atua ora o te tia’i nei i te evanelia a Iesu Mesia, e te vai nei e rave rahi tauatini, e rave rahi hanere tauatini, e rave rahi mirioni o ratou, o te farii i te parau mau ahiri e, ua ite noa a‘e ratou i te mea ta tatou i ite.10

Te vai nei e rave rahi ekalesia maitai i te ao nei, e rave rahi mau tane e te mau vahine haapa‘o o te ora nei ia au i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra mai te au i ta ratou i ite ra.

Te mau taata atoa o te haapa‘o i te maramarama ta te Fatu i horo‘a mai ia ratou ra e o te imi ia’na na roto i te pure u‘ana, e putapû ïa to ratou aau, e faauruhia to ratou varua, e e horo‘ahia ia ratou te rave‘a ia ite e, ua paraparau faahou mai te Atua.11 [A hi‘o mana‘o tauturu 3 i te api 142.]

Te anaanatae nei tatou i te faaite i te evanelia no te mea te here nei tatou i to tatou mau taata tupu.

E riro paha to rapae i te feruri e, te vai ra i rotopu i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei te tahi anaanataeraa taa ê. I parau ai te hoê taata aita i maoro a‘e nei e : « E mea maere roa no’u ia ite ia outou ia faahaere ma te oaoa i ta outou ohipa i mua. Noa’tu e e paraparau vau i te hoê taure‘are‘a anei e aore râ, i te hoê taata paari anei, i te hoê taata haapa‘o aua anei e aore râ, i te hoê muto‘i anei i roto ia outou, e itehia te oaoa e te ti‘aturi i roto ia ratou e, te mau ra ratou i te evanelia a Iesu Mesia ».

… E mea maere anei ia vai te anaanatae i roto i ta tatou haamoriraa, ia vai te mana‘ona‘o rahi i roto ia tatou no te faaite i teie mau parau mau hanahana i to tatou mau taata tupu ? E maere anei tatou, ia tae mai te taime e piihia ai ta tatou mau tamaiti i roto i te misioni, e aore râ, a anihia ai ia tatou ia vaiiho i ta tatou mau ohipa e ia haere e ia riro ei mau tavini no te Atua ora, ma te ahuhia e te mana no ni‘a mai, ma te rave i te mana tei tuuhia mai i teie anotau hopea nei, ia ti‘a ia tatou ia faaite i te mau taata atoa i teie parau mau nehenehe tei faariro i to tatou oraraa ei oraraa tao‘a rahi… no reira tatou e pahono ai ma to tatou hinaaro mau e ma te oaoa ?12

O te Evanelia a Iesu Mesia teie ta tatou e mau nei. Te mea e ama nei i roto i to tatou aau o te hinaaro ïa i te faaora i te varua o te mau tamarii a te taata nei. E ere no te patu ia tatou iho ia riro mai ei mau taata puai i te pae faufaa ; e ere no te titau ia faahanahanahia to tatou i‘oa i ni‘a te fenua nei na roto i te mau ohipa ta tatou e rave nei ; ia faaroo râ te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua i te mau vahi atoa, i te Evanelia, oia te mana o te Atua no te faaoraraa i te mau taata atoa e ti‘aturi e e haapa‘o i ta’na mau parau. E o ratou o te ti‘aturi, e pee ïa ratou i te hoho‘a tei horo‘ahia e te Faaora a parau atu ai Oia i Ta’na mau pĭpĭ e, « tei ti‘aturi e ua bapetizohia e ora ïa ». [Mareko 16:16.]13

A feruri na i te hopoi‘a e vai nei i ni‘a iho ia tatou, mai te mea e, na roto i to tatou haapa‘o ore e aore râ, to tatou tau‘a ore a ora ai tatou i to tatou oraraa, ma te imi ore i te rave‘a ia faaite i te parau mau i te mau taata ta te Fatu e here nei mai ta’na e here nei ia tatou, e tei riro ei faufaa rahi i mua i to’na aro. Te mana‘o nei au e, e ti‘a i te mau melo o teie Ekalesia ia ara. Te mana‘o nei au e, e ti‘a ia ravehia te hoê tautoora rahi a‘e no te faaite i te mau tamarii a to tatou Metua i te mau parau mau atoa tei tuuhia mai i roto i teie Ekalesia.14

Ia pohehia te hoê taata i te ma‘i, mai te mea e, te faaea ra oia i te tahi pae i ô tatou, e utuutu ïa tatou ia’na ma te oaoa ; mai te mea e, e pohe te hoê taata i roto i to’na utuafare, e tamata ïa tatou i te tamahanahana ia’na. Tera râ, i te mau matahiti atoa, te faati‘a nei tatou ia’na ia haere na ni‘a i te mau e‘a o te haamou i te rave‘a e roaa ai ia’na te ora mure ore, e na piha‘i iho tatou ia’na te haere, mai te au ra e e taata faufaa ore oia.15

Te ite ra anei tatou e, ua hamanihia te mau tane atoa i te hoho‘a o te Atua e e tamaiti oia na te Atua, e te mau vahine atoa ta’na ïa tamahine ? Noa’tu te vahi tei reira ratou, e mau tamarii ratou na’na, e ua here oia ia ratou e te hinaaro nei oia i to ratou faaoraraa. E mea papû roa e, tatou te mau melo no ta’na Ekalesia e ore roa ïa e ti‘a ia tatou ia faaea noa ma te ohipa ore. Eita e ti‘a ia tatou ia farii i te maitai o to tatou Metua i te Ao ra tei horo‘ahia mai ia tatou nei, te ite i te ora mure ore, e ia tape‘a pipiri noa i te reira, ma te feruri e, e haamaitaihia tatou i reira. E ere na te mau mea ta tatou e farii e haafaufaa i to tatou mau oraraa, na te mau mea râ ta tatou e horo‘a nei.16

Ia anaanatae na tatou no te faaoraraa o te taata, ei reira ho’i tatou e faaohipa ai i te faaroo rahi no te faafariu ia ratou : ia nehenehe ho’i ia tatou ia oaoa i to ratou mauruuru e te here mure ore, e i te mauruuru o to tatou Metua i te Ao ra, no to tatou haapa‘oraa i Ta’na mau tamarii ma te pipiri ore.17

Ta tatou misioni no te mau tamarii a to tatou Metua… e misioni ïa no te hau, no te mana‘o maitai i te mau taata atoa. E hinaaro u‘ana e te anaanatae ia faaite i te mau tamarii atoa a to tatou Metua i te mau mea maitai ta’na i horo‘a hua mai ia tatou nei ; e te ti‘aturi nei tatou e, e maramarama ratou, a tuturi ai tatou i raro, i te mau mahana atoa, e ia pure ia putapû to ratou aau, e ia tomo mai te varua o te Atua i roto i to ratou varua, ia maramarama ratou i te parau mau tei horo‘ahia’tu ia ratou ra.18

Ia noaa i teie Ekalesia rahi, na roto i te mana tei horo‘ahia ia’na e te Atua, ia puhara vitiviti atu â i teie parau mau e ia faaora i te mau nunaa i te haamouraa. Te tupu vitiviti nei tatou i te rahi, ei hoê pŭpŭ, aita râ vau e oaoa rahi nei i to tatou tupuraa i te rahi i roto i te parau no te numera mai ta’u e oaoa nei i roto i te parau no te ti‘aturiraa e, te itehia nei to tatou huru ei huru maitai, e te faaroo nei te mau tamarii a to tatou Metua, mai apatoerau e tae atu i apatoa, e mai hitiaa-o-te râ e tae atu i tooa-o-te râ, i te parau poro‘i o te ora e te faaoraraa, ia ore râ te reira, e ore ïa ratou e nehenehe e parahi i mua i te aro o te Faaora o te taata nei.19 [A hi‘o mana‘o tauturu 4 i te api 142.]

E titau te Fatu ia tatou ia amo i te hopoi‘a no ta tatou mau tautooraa no te faaite i te horo‘a o te evanelia.

Ua farii tatou i te hoê horo‘a faahiahia, tera râ, na roto i taua horo‘a ra, ua topa atoa mai te hoê hopoi‘a rahi. Ua haamaitai te Fatu ia tatou hau atu i to tatou mau hoa, ma te horo‘a mai i te hoê iteraa, e na roto i taua iteraa ra ua topa atoa mai te titauraa ia opere tatou i te reira na Ta’na mau tamarii i te mau vahi atoa.20

I teie nei, aita vau e taa nei, te tavini nei tatou i te Atua ma to tatou puai atoa e te mo‘ehia nei ia tatou ta’na mau tamarii, e aore râ, e rahi a‘e to tatou taime i te haamaitairaa ia tatou iho, te haaputuraa i te mau mea o te oraraa nei, ma te vaiiho i ta’na mau tamarii i roto i te pouri, aita râ i arata‘i mai ia ratou i roto i te maramarama. To’u iteraa oia ho’i, ta’u misioni faufaa roa a‘e i roto i teie oraraa maori râ : a tahi, te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua, mai tei haapiihia mai ia‘u ; e i muri iho, te haapiiraa i te reira i te mau tamarii a to’u Metua tei ore e maramarama nei i te reira.21

Aita e Evanelia ê atu no te faaoraraa, e tei ia tatou, e au mau taea‘e e mau nei i te autahu‘araa, te hopoi‘a no te hopoi i taua parau poro‘i ra, eiaha i te mau nunaa ana‘e o te fenua nei, e faaite atoa râ i te reira i roto i to tatou oraraa e ia haapii i te reira i to tatou mau taata tupu, e ere i ta tatou haapa‘oraa. Te faaara nei au ia outou i teie mahana e, te titau nei te Fatu ia tatou ia ti‘aoro i Ta’na mau tamarii ia tatarahapa e ia haaparare i Ta’na parau mau. Mai te mea e, aita tatou e faaohipa i te mau rave‘a i horo‘ahia ia tatou no te haapii i teie Evanelia a to tatou Fatu, i te mau tamaiti e i te mau tamahine a te Atua, e ere i ta tatou haapa‘oraa, e te ora nei i rotopu ia tatou, e titau mai Oia ia tatou i ô mai i te paruru i te mau mea ta tatou i ore i rave.22

I muri a‘e, e titauhia ia tatou ia faaau ia tatou i ni‘a i to tatou parau, e mai te mea e, ua haapa‘o noa tatou, ua papû ia‘u e, e haamauruuru mai ïa to tatou Metua paatoa i te ao nei e, e haamaitai mai ho’i ia tatou no te arata‘iraa mai e rave rahi o ta’na mau tamaiti e ta’na mau tamahine ia maramarama i te tumu o te oraraa, e e nahea ia fana‘o i te reira i raro a‘e i te mana o to’na ra varua.23

Ia noaa ana‘e ia tatou te varua o te evanelia, to tatou hinaaro ia haapii ïa e rave rahi mau tamarii a to tatou Metua o te tae‘ahia ia tatou, i te mau parau mau hanahana i titauhia no to ratou faateiteiraa ; e ia tae mai ho’i te taime, e ia ti‘a tatou i mua i te aro o te Taraehara o te taata nei, e ia ti‘a ia tatou ia parau atu ia’na e : « Na roto i taua mana ra ta oe i horo‘a mai ia‘u nei, na roto i taua paari ra e taua iteraa ra ta oe i horo‘a mai ia‘u nei, ua imi au i te mau rave‘a atoa, ma te mărû e te here haavare ore, e ma te hinaaro mau e ma te maitai, ia arata‘i mai e rave rahi o ta oe mau tamarii i roto i te iteraa i te evanelia, o te ti‘a ia‘u ia arata‘i mai ».24 [A hi‘o mana‘o tauturu 5 i te api 142.]

Mai te mea e, e faaite tatou i te evanelia i te mau tamarii a te Atua, ta tatou haamauruururaa o te oaoa rahi ïa i piha‘i iho ia ratou i roto i te basileia tiretiera.

Te haamau‘a nei tatou i te rahiraa o to tatou taime, e rave rahi o tatou, i te imiraa i te mau mea o teie nei oraraa o te faahepohia ia tatou ia faaru‘e a vaiiho mai ai tatou i teie vahi, te vai noa ra ïa te mau varua tahuti ore e haati nei ia tatou o ta tatou e nehenehe e haapii e e faauru ia ma‘imi i te parau mau, mai te mea e, e hinaaro tatou, e ia tanu i roto i to ratou aau i te iteraa e te ora nei te Atua. Aue ïa tao‘a faufaa roa a‘e no tatou i te ao atoa nei, no te mea, e roaa ïa ia tatou ta ratou haamauruururaa i ô nei e to ratou mauruuru mure ore i roto i te ao amuri a‘e. O te hoê ïa misioni faufaa roa a‘e.25

A feruri na eaha te auraa, mai te mea e, e nehenehe tatou e tai‘o tatini e e tai‘o hanere i te rahiraa tane e te vahine ta tatou i faaitoito ia farii i te Evanelia a to tatou Fatu, aita râ tatou i tamata i te faaora noa i to tatou iho utuafare iti. Ei reira ïa tatou e ite ai i te haamaitairaa e e oaoa ai i to ratou here e to ratou mauruuru e amuri noa’tu.26

Aue ïa te oaoa e itehia i ô mai i te paruru, ia ite atu i teie mau tane e teie mau vahine maitai o te ora nei ia au i te maramara tei roaa ia ratou, ma te tamata i te rave i ta ratou hopoi‘a i te Atua, e na roto i te farereiraa tatou ia ratou, e na roto i to tatou mana‘ona‘o e to tatou hinaaro ia faaite ia ratou, e farii ïa ratou i te tahi atu mau haamaramaramaraa no ni‘a i te evanelia a to tatou Fatu e e farii ïa ratou i te mau oro‘a o To’na fare mo‘a e ia faaineine ia riro ei melo no te basileia tiretiera. Aue ïa to outou oaoa i te rahi mai te mea e, ia tae mai taua taime ra, a ti‘a ai outou i mua i te aro o te Haavâ nui no te horo‘a i te hoê aamu no te tahi mau matahiti rii o to outou oraraa i roto i te tahuti nei, e ia parau mai te mau tamarii a to tatou Metua Ta’na i here roa mai Ta’na e here nei ia tatou, i te ti‘araa i piha‘i iho ia tatou i te na-ô-raa e, « e te Metua i te Ao ra, na teie taata, na teie vahine i hopoi matamua mai ia‘u te haamaramaramaraa no ta Oe parau mau hanahana tei faatupu i roto ia‘u te hoê hinaaro ia imi itoito ia Oe hau atu i ta’u i rave na mua a‘e nei. Na teie tane e aore râ, teie vahine i rave i teie ohipa haamaitaihia no’u ». E ere râ te reira ana‘e.

Ia tae mai taua taime ra, ia haere outou i raro roa i te mau anotau o te tau mure ore, e tau roa, e farii outou i te here e te mauruuru o te tane e te vahine e te tamarii tata‘itahi no ratou oe i riro ai ei mauhaa no to ratou oaoa mure ore. E ere anei te reira i te mea faufaa ? Ua pau paha to tatou oraraa i te haaputuraa i te tahi tau hanere e aore râ te tahi tau tauatini tara, te vai ra paha ta tatou mau nănă, ta tatou mau tia’i nănă, te mau fare e te mau fenua, tera râ, eita ta tatou e nehenehe e hopoi i te reira mau mea na muri iho ia tatou i ô mai. Aita te reira e titauhia no te ora mure ore, e titau-noa-hia te reira no tatou i ô nei, tera râ, mai te mea e, ua roaa ia tatou te mauruuru e te here o te tahi atu mau tamarii a te Atua, e tahe mai ïa te reira e amuri noa’tu. A feruri na eaha te auraa o te reira ! Ia tae i te taime e tamâhia ai teie nei ao na roto i te auahi e ia riro mai ei basileia tiretiera, e ia hopoi-ê-hia ho’i te mau ino atoa, e te mau mea atoa aore e hinaarohia, aue ïa te mauruuru ia ite e, ua riro tatou ei hoa no te mau taata ta tatou i tavini i te tahuti ra, e fatu ai‘a tatou e e arata‘ihia e Iesu Mesia to tatou Fatu e amuri noa’tu—e ere anei te reira i te mea faufaa ? E ere anei te hoê taime oaoa rahi ?27 [A hi‘o mana‘o tauturu 6 i te api 142.]

Te mau Mana‘o Tauturu no te Tuatapaparaa e te Haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene e aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu mau tauturu, a hi‘o i te mau api v–viii.

  1. A tai‘o faahou « No roto mai i te oraraa o George Albert Smith » (te mau api 131–32). I to outou mana‘oraa no te aha te peresideni Smith i anaanatae rahi ai i te ohipa misionare ? Eaha te auraa no outou ia riro « ei misionare no te Ekalesia na mua roa » ?

  2. Eaha ta te evanelia i faaho‘ihia mai e horo‘a nei na to te ao nei taa ê atu i te « mau haapiiraa morare » o te horo‘a-atoa-hia nei i roto i te rahiraa o te mau faaroo ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 132–34.)

  3. A tai‘o i te tuhaa e haamata i te api 134 (a hi‘o atoa PH&PF 123:12). Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no te mau taata tei upooti‘a i ni‘a i te mau mana‘o hape no ni‘a i te Ekalesia na roto i te fariiraa i te aniraa manihini ia « haere mai e a hi‘o » ? Eaha te tahi mau rave‘a maitai no te faatae i taua huru aniraa manihini ra ?

  4. A tai‘o i te taatoaraa o te paratarafa toru i te api 137. I to outou mana‘oraa no te aha tatou e anaanatae ore ai i te tahi taime ia faaite i te evanelia i to tatou mau taata tupu ? A tuatapapa ai outou i te mau api 136–38, a feruri i te mea e ti‘a ia outou ia rave no te upooti‘a i ni‘a i te mana‘o anaanatae ore.

  5. A tai‘o ai outou i te tuhaa e haamata i te api 138, a feruri na e te haapa‘o ra anei outou i te mea ta te Fatu e hinaaro nei ia rave outou no te faaite i te evanelia. Na roto i te pure a feruri na e nahea outou i te haapa‘o hau atu i teie faaueraa.

  6. A tai‘o faahou i te tuhaa hopea o te mau haapiiraa (te mau api 140–41) e a feruri i te taata matamua tei faaite mai ia outou i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai. Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te faaite e aore râ no te parau i to outou mauruuru i taua taata ra ?

Te mau papa‘iraa mo‘a : Amosa 8:11–12 ; Mosia 28:1–3 ; Alama 26:28–30 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 4:4 ; 18:10–16

Tauturu haapiiraa : « E mea maitai a‘e ia rave i te tahi noa mau mana‘o maitai e ia faatupu i te aparauraa e te haapiiraa maitai i te rû noa, ma te tamata i te haapii atu i te mau parau atoa i roto i te buka haapiiraa. … Mai te mea e, e titau outou i te Varua o te Fatu ia parahi mai i roto i te piha haapiiraa, e mea ti‘a ïa ia vai mai te hoê huru rû ore i reira » (Jeffrey R. Holland, « Teaching and Learning in the Church », Ensign, tiunu 2007, 91).

Te mau nota

  1. Preston Nibley, « Sharing the Gospel with Others », Improvement Era, Eperera 1950, 270.

  2. Merlo J. Pusey, Builders of the Kingdom (1981), 240.

  3. In Conference Report, Tiunu 1919, 43.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1922, 54–55.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1922, 53.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1916, 47.

  7. I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 38.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1922, 53.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1949, 5.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1945, 120.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1935, 43–44.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1927, 46–47.

  13. I roto i te Proceedings at the Dedication of the Joseph Smith Memorial Monument, 55.

  14. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 28.

  15. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 50.

  16. I roto i te Conference Report, Eperera 1935, 46.

  17. « Greeting », Millennial Star, 10 no tiurai 1919, 441.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1927, 49.

  19. I roto i te Conference Report, Atopa 1922, 98.

  20. I roto i te Conference Report, Eperera 1922, 53.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 50.

  22. I roto i te Conference Report, Eperera 1916, 48.

  23. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, 7–8.

  24. I roto i te Deseret News, 20 no atete 1921, Church section, 7.

  25. I roto i te Conference Report, Atopa 1916, 50.

  26. I roto i te Conference Report, Atopa 1941, 102.

  27. Sharing the Gospel with Others, ma‘itiraa a Preston Nibley (1948), 214–16 ; a‘oraa i horo‘ahia i te 4 no novema 1945, i Washington, D.C.

« O te Evanelia ïa a Iesu Mesia ta tatou e mau nei. Te mea e ama nei i roto i to tatou aau o te hinaaro ïa i te faaora i te varua o te mau tamarii a te taata nei ».

« O ratou o te ti‘aturi e pee ïa ratou i te hoho‘a tei horo‘ahia e te Faaora a parau atu ai Oia i Ta’na mau pĭpĭ e, ‘Tei ti‘aturi e ua bapetizohia e ora ïa.’ »

« Ia noaa ana‘e ia tatou te varua o te evanelia, e tupu ïa to tatou hinaaro ia haapii e rave rahi mau tamarii a to tatou Metua o te tae‘ahia ia tatou ».

Nene’i