Pene 28
Te Purumu Hape o te Hamani Inoraa i te Taata
Eiaha roa tatou e faaino ia vetahi ê, e aroha râ e e poihere tatou i te mau taata atoa, te mau melo ihoa râ o to tatou utuafare.
Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith
E taata aroha rahi e te marû te Peresideni Joseph F. Smith. E oto oia ia ite oia i te hoê noa a’e huru faainoraa taata. Ua taa ia’na e faatupu te hamani-ino-raa i te taata i te hamani-ino raa. Ua riro to’na oraraa ei faaiteraa no te aroha, te faaoromai, te here, e te aau maitai.
I te hoê taime, ua parau te Peresideni Smith: “Ua ite au i te hoê mea tei tupu i teie avatea i roto i ta tatou pureraa i teie avatea, te parahi ra te hoê tamariii i pihai iho i to na’ metua vahine. Ua ta’e mai te hoê taata e ua faati’a oia i taua tamaiti ra e parahi atura i ni’a i to’na parahiraa a vaiiho ai i teie tamarii ia ti’a noa. Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou e au mau taea’e e au mau tuahine, ua mauiui roa to’u mafatu no te reira. Eita roa’tu vau e haamauiui i te mafatu o te hoê tamarii i roto i te fare o te Atua a tupu mai te mana’o i roto ia’na e, e vahi au ore te fare haamoriraa, e e mea maitai a’e eiaha e haere mai i roto, i te haere mai i roto e i te faainohia.”1
Ua a’o pinepine te Peresideni Smith i te mau taea’e e te mau tuahine ia aroha te tahi e te tahi. Aita roa oia e mana’o e, e ti’a i te taata ia faaino i te tahi e te tahi. E faatura te tane e te vahine ia raua iho e e haapii raua na roto i to raua hioraa maitai i te reira i ta raua mau tamarii e ia vetahi ê.
Haapiiraa na Joseph F. Smith
E faatura e e haamaitai tatou te tahi e te tahi.
E haavî tatou ia tatou iho, e ia oti te reira, a haere atu ai e haavî i te ino ta tatou e ite nei ati a’e ia tatou, ia au i te mara’a ia tatou. E rave tatou i te reira eiaha na roto i te haamani-ino-; e rave tatou i te reira eiaha na roto i te haruraa te ti’amaraa o te tane e o te vahine. E rave râ tatou i te reira na roto i te taparuraa, na roto i te faaoromai-noa-raa, na roto i te maru e te ha’ehaa, e na roto hoi i te here mau ra, e na reira hoi tatou i te afai mai i te mafatu, te hinaaro, e te varua o te tamarii a te taata nei i te parau mau ta te Atua i heheu mai ia tatou nei.2
Ua hamani te Atua ia tatou ia au i to’na huru e to’na hoho’a, e mau tane e mau vahine, e mau metua e mau tamarii. E mea ti’a ia tatou ia riro mai ia’na ra te huru—mai ia’na i te aroha, i te here, i te faaoreraa hara, i te faaoromairaa, i te maru e te ha’ehaa, i te vai parau-ti’araa i te mana’o e te ohipa, i te ite, e i te mau huru atoa o te Atua, iafaateiteihia tatou i mua i to’na aro.3
E mea ti’a i te mau metua ia here e ia faatura te tahi e te tahi, e ia faaite te tahi e te tahi i to raua faatura na roto i te mau peu faatura e te haapa’omaitai i te mau taime atoa. E faaite te tane i te faatura rahi e te auraro i ta’na vahine. Eita te tane e parau ino ia’na; eita atoa oia e parau i te parau ino no ni’a ia’na, e faaite râ oia i te faatura rahi no’na i roto i te utuafare, i mua i te mau tamarii…. E faaite atoa te vahine i te faatura e te hamani maitai rahi i ta’na tane. Eita oia e parau i ni’a ia’na te mau parau teimaha, te faaino e te au ore. Eiaha oia e faateoteo e e haavarevare. Eiaha hoi oia e haavîvî ia’na. Eiaha hoi oia e faatupu i te riri i roto ia’na e aore râ, e faatupu i te au ore i roto i te utuafare. E riro râ oia ei oaoaraa no ta’na tane, e ti’a ia’na ia vai oaoa noa i te fare ia oaoa atoa te utuafare, te vahi haamaitairaa taa ê roa hoi no ta’na tane i ni’a i te fenua. O teie ïa to te tane e to te vahine huru i roto i te vahi mo’a tei parauhia te utuafare.
Ia na reira te mau metua e mea ohie roa ïa no raua i te faatupu i roto i te mafatu o ta raua mau tamariieiaha te here ana’e no to ratou mau metua tane e to ratou mau metua vahine, eiaha te faatura i to ratou ana’e mau metua, e faatupu atoa râ i te faatura i rotopu i te mau tamarii ratou iho. E faatura te mau taea’e apî i to ratou mau tuahine apî. E faatura te mau tamaroa apî ia ratou iho. E faatura te mau tamahine ia ratou tataitahi. E te mau tamahine e te mau tamaroa, e faatura ïa ratou ia ratou tataitahi, e here ratou te tahi i te tahi, e faatura te mau tamarii i roto i te utuafare. Ei reira te niu o te haapiiraa tano e patuhia ai i roto i te aau e te feruriraa o te tamarii i te fare.4
E faaite te mau tane i te marû i ta ratou vahine.
A feruri na i te auraa o te parau e, e mau i te mau taviri o te mana—ta te Metua, te Tamaiti, e te Varua Maitai e faatura mai te mea e—e faaohipahia na roto i te paari e te parau-ti’a. Te faatura ra anei outou i teie autahu’araa?… I roto i to oe ti’a raa ei peresibutero i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia, te faaino ra anei oe i ta oe vahine e aore râ, i ta oe mau tamarii? E faarue anei oe i te metua vahine o ta oe mau tamarii, te vahine herehia e oe, te horo’a a te Atua ia oe na, o tei rahi atu i te faufaa i te ora iho? Inaha hoi, aita ra te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine i taa ê i te tane i te Fatu.5
Aita e taa ia’u te tumu te hoê tane e faaino ai i te hoê vahine hau roa’tu maite mea e, te vahine herehia ea’na, te metua vahine o ta’na mau tamarii e, ua parauhia mai ia’u e, te vai te tahi e mea ino roa, eita ïa ratou e parauhia e, e taata.6
Ia feruri ana’e vau i to tatou mau metua vahine, te mau metua vahine o ta tatou nei mau tamarii, e ia ite e, na roto i te faaururaa o te evanelia, te ora nei ratou i te hoê oraraa viivii ore, te mâ e te maitai, te faatura, te auraro i ta ratou mau tane, te here i ta ratou mau tamarii, te haapa’o i to ratou iteraa i te evanelia, te î nei to’u aau i te here rahi no ratou; aue ratou i te faahiahia, te hinaarohia, te titauhia no te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua e te faatupuraa i ta’na mau parau! E au mau taea’e, e nehenehe anei outou e faaino i to outou mau hoa, te metua vahine o ta outou mau tamarii? Eita anaei outou e faaite i to outou here e te marû? Eita anei outou e tamata ia fariro i to ratou oraraa ei oraraa au maitai e te oaoa, e haamama i ta ratou mau hopoi’a ma to outou puai, e faariro i to ratou oraraa ei mea oaoa no ratou e ta ratou mau tamarii i roto i to ratou nohoraa? No te aha e ore ai e ti’aia outou? Nahea e ore ai e ti’a i te hoê taata ia faatupu i te mana’o maitai no te metua vahine o ta’na ra mau tamarii, e no ta’na atoa iho mau tamarii? Mai te peu e, tei roto ia tatou te Varua o te Atua, aita ïa e ohipa ê atu ta tatou e rave. Ia faarue râ te mau taata i te varua tano, ia faarue ratou i ta ratou mau hopoi’a, ei reira ratou e farue ai e aore râ, e haafaufaa ore ai i te mau varua tei horo’ahia ia ratou ia haapa’o. Ua natihia ratou no te faatura i ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii.7
Te mau taata maramarama, te mau taata imi moni, te mau taata o te rave tamau nei i te mau ohipa o te oraraa nei, e horo’a nei i to ratou puai, to ratou mana’o i ta ratou ohipa e ta ratou mau hopoi’a, aita ratou e fana’o i te mau oaoa o te utuafare mai ta ratou e hinaaro area râ, mai te peu e, te vaira i roto ia ratou te varua o te Fatu i roto i ta ratou mau hopoi’a pa’e tino, eita ra ratou e faarue i te metua a ta ratou mau tamarii e ta ratou mau tamarii atoa.8
E te mau metua e te mau metua vahine, eiaha e faatea ê i ta outou mau tamarii ia outou.
E au mau taea’e e, a here i to outou mau utuafare, a here i ta outou vahine e ta outou mau tamarii. A haapii ia ratou i te e’a mau o te oraraa. Eiaha e vaiiho ia ratou ia faaatea roa ia outou iho, oi mo’ehia outou ia ratou, e aore râ, te mau parau tumu no te faatura, te parau-ti’a e te parau mau. Mai te mea e, e e tape’a fatata ta outou mau tamarii tamaroa i to outou aau i roto i to outou mau rima mai te mea e, e faaite outou i to outou here ia ratou, e o outou hoi to ratou mau metua, e o ratou ta outou mau tamarii, e ia tape’a ia ratou i pihai iho ia outou, eita ïa ratou e faatea roa ia outou e eita atoa ïa ratou e hara i te hara rahi. Ia tiahi râ outou ia ratou i rapae i to outou fare, ia faaere outou ia ratou i to outou here, ia tiahi atui ia ratou i roto i te pouri o te hoê totaiete ino e te hara, ia fiu ratou ia outou e aore râ, ia fiu outou i ta ratou mau maniania rii i te fare e ia parau outou ia ratou e “a haere na i ô”, tera te mau ohipa o te faaatea ia ratou ia outou.9
Mai ia tatou ta tatou mau tamarii, aita tatou i farii ia faahepohia tatou, aita tatou e farii ia faahepohia. Ua riro tatou atoa mai te tahi mau animala i matauhia e tatou nei i teie nei ao. E nehenehe ta outou e taparu ia ratou e nehenehe ta outou e arata’i ia ratou ma te titau tamau noa e ma te parau maru ia ratou, aita râ e ti’a ia tatou ia faahepo ia ratou. Aita ratou e farii ia faahepohia. Eita tatou e farii ia faahepohia tatou. Aita te taata i matau ia faahepohia ratou. E ere te reira to ratou huru.
Eita e ti’a ia outou ia faahepo i ta outou mau tamarii tamaroa e ta outou mau tamahine ia haere atu i te ra’i ra. E riro râ outou i te faahepo ia haere hade na roto i te faaohiparaa i te mau rave’a etaeta no te haamaitai ia ratou, e i te mea atoa hoi e, e ere outou i te mea maitai roa mai tei titauhia ia outou. Te taata o te riri i ta’na tamaiti e o te tamata i te faaafaro ia’na a riri noa ai oia, tei ia’na ra te hape rahi a’e; o oia te mea aroha a’e, e o oia tei hapa rahi a’e i te tamarii tei rave i te hape. E mea na roto noa i te taparuraa, te faaoromai-noa-raa, te maru e te haehaa, e te here outou e faatiti’aiforo ai i ta outou mau tamarii.10
E te mau metua tane e, mai te mea e, e hinaaro outou i ta outou mau tamarii ia haapiihia i te mau parau tumu no te evanelia, mai te mea e, e hinaaro outou ia here ratou e ia ta’a ratou i te parau mau, ia hinaaro outou ia faaroo e ia tahoê mai ratou ia outou ra, a here outou ia ratou. A faaite ia ratou e, te here nei outou ia ratou na roto i ta outou mau parau e ta outou mau ohipa atoa. No to outou iho maitai, no te here e ti’a ia faatupuhia i rotopu ia outou e ta outou mau tamaroa—noa’tu to ratou haapa’o ore, te hoê e aore râ, te tahi, ia paraparau outou ia ratou, eiaha e parau na roto i te riri, eiaha outou e parau tama’i na roto i te varua faautu’a ino ra. A paraparau ia ratou ma te maru; a faahaehaa ia ratou e a heva e o ratou mai te mea e titauhia, e a faata’i atoa ia ratou na muri ia outou ra. A tamaru i to ratou aau, a faatupu i to ratou here no outou. Eiaha e parutu e aore râ, e papa’i, e haafatata râ outou ia ratou na roto i te feruriraa paari, te taparuraa, e te here mau.11
Ia ora te mau metua tane o Iseraela mai tei titauhia ia ratou ia ora; ia faatura ratou i ta ratou mau vahine mai ia ratou e faatura nei ia ratou iho; ia faariro i to ratou mau utuafare ei vahi no te oaoa, ia haamama ratou i te hopoi’a a to ratou mau hoa ia au i te maraa ia ratou. Ia faaite ratou i te hoê hioraa maitai i mua i ta ratou mau tamarii, a haapii ia ratou i te amui mai no te pure i te poipoi e i te pô e i te mau taime atoa ratou e parahi i no te amu i te ma’a, no te haamauruuru i te Atua o tei horo’a mai i te ma’a no te amu, te aahu no te ahu, e no te faaite hua mai i te rima o te Atua i te mau mea atoa.12
Mana’o Tauturu i te Haapiiraa
-
Eaha te auraa o te parau “haavî ia tatou iho”? Nahea tatou ia “arata’i i te aau” o ta tatou mau tamarii e ia vetahi ê i te parau mau?
-
Nahea te mau tane e te vahine ia “faaite i te here rahi” e te “faatura rahi te tahi i te tahi”? Eaha te mau haamaitairaa ia na reira ana’e? Ia faatura te mau metua te tahi i te tahi, nahea te reira peu e taui ai i te huru o te mau tamarii?
-
Eaha te rave’a maitai a’e no te tautururaa ia vetahi ê i te ora na roto i te parau-ti’a. (PH&PF 121:41–44) Eaha te tahi mau peu faaino taata tei riro ei hape i mua i te a’o a te Fatu?
-
Eaha te tahi mau mea ta tatou e rave nei o te faaatea ê i ta tatou mau tamarii? Eaha te tupu i ni’a ia tatou e i ni’a i ta tatou mau tamarii ia faaatea ê tatou ia ratou?
-
No te aha e, tei ni’a i te metua riri te hara rahi a’e ia faatitiaifaro ana’e oia i te tamarii? E aha ta te metua e rave mai te peu e, ua riri oia i ta’na mau tamarii?
-
Nahea to te Faaora haapa’oraa i te mau tamarii rii? (A hi’o Mataio 19:13–15; 3 Nephi 17:11–24.) Eaha ta’na i parau no te mau taata o te hamani ino i te tamarii? (A hi’o Mataio 18:1–6.)
-
Nahea tatou ia tape’a i ta tatou mau tamarii i pihai iho ia tatou e i roto i te mau parau tumu o te evanelia? Eaha te mau haamaitairaa o te ta’e mai i ni’a i te mau taata o te tape’a fatata nei i ta ratou mau tamarii i roto i to ratou aau?
Iesu Mesia e te mau tamarii, hoho’a penihia e Harry Anderson. Ua here o Iesu Mesia i te mau tamarii rii e ua haapii e “area te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii i faaroo mai ia’u nei, e huru maitai a’e oia ia taamuhia te hoê ofai rahi mule i ni’a i tana a’i e ia taorahia oia i raro i te tai” (Mareko 9:42).