Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24 Te tāra’ehara a Iesu Mesia : Matara i te tā’āto’ara’a, hope’a ’ōmo’e rā


Pene 24

Te tāra’ehara a Iesu Mesia : Matara i te tā’āto’ara’a, hope’a ’ōmo’e rā

« Tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū [nō] ni’a i te tāra’ehara o te Fatu ia Iesu Mesia. ’Aita ana’e te reira, e mea faufa’a ’ore ïa te orara’a. ’O te ’ōfa’i fana ïa nō tō tātou nei orara’a ».

Nō roto mai i te orara’a o Gordon B. Hinckley

I te 1 nō tēnuare 2000, ’ua arata’i te peresideni Hinckley i te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo i te piara’a i tō rātou ’itera’a pāpū ’āmui nō ni’a i te Fa’aora. I roto i teie parau poro’i tei pi’ihia « Te Mesia Ora », ’ua parau rātou : « Tē pūpū atu nei mātou i tō mātou ’itera’a pāpū nō ni’a i te huru mau o Tōna orara’a fāito ’ore ’e te mā ’e te mana mure ’ore o Tāna tusia tāra’ehara rahi. ’Aita atu e mana tei ha’aputapū hōhonu i ni’a i te mau ta’ata ato’a ’o tei ora a’ena ’e ’o te ora ā i ni’a i te fenua ».1

I roto i te hō’ē a’ora’a i te ’āmuira’a rahi e toru ’āva’e i muri mai, ’ua fa’a’ite te peresideni Hinckley nō te mana rahi o te Fa’aora i roto i tōna iho orara’a. ’Ua paraparau mai ’oia ma te here ’e nōna iho, i te tahi taime ma te rūrūta’ina :

« Nō te mau mea ato’a tā’u e māuruuru nei i teie po’ipo’i, tē vai nei ïa te hō’ē ’o te ti’a ’ū’ana mai. ’O te hō’ē ïa ’itera’a pāpū ora nō ni’a ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua Mana Hope, te Ari’i nō te Hau, Tei Mo’a […]

« ’O Iesu tō’u hoa. ’Aita atu e ta’ata tei hōro’a rahi mai nō’u. ‘’Ia hōro’a te ta’ata i tōna iho ora nō tōna ra mau tau’a, ’aita roa e ta’ata aroha ’ē atu i tei reira’ (Ioane15:13). ’Ua hōro’a ’Oia i Tōna ora nō’u. ’Ua ’īriti ’Oia i te ’ē’a nō te ora mure ’ore. ’O te hō’ē ana’e Atua e nehenehe e rave i te reira. Tē ti’aturi nei au ē e mea parau ti’a vau nō te rirora’a ’ei hoa Nōna.

’O ’Oia tō’u hi’ora’a maita’i. Tōna huru orara’a, Tōna huru ’orera’a e ha’apa’o noa iāna iho, Tōna tauturu i te feiā i roto i te ’ati, Tāna tusia hope’a, ’ua riro ïa teie mau mea ato’a ’ei hi’ora’a nō’u. E’ita e noa’a iā’u e tāpiri atu i Tōna huru, e nehenehe rā tā’u e tāmata […]

’O ’Oia tō’u fa’aora. Tē māere nei au i Tāna mau semeio fa’ahiahia. ’E ’ua ’ite rā vau ē ’ua tupu mau te reira. Tē fāri’i nei au i te parau mau o teie mau mea nō te mea ’ua ’ite au ē ’o ’Oia te Fatu nō te ora ’e nō te pohe. Tē fa’a’ite mai nei te mau semeio nō Tāna tāvinira’a i te here, te aroha, ’e te huru ta’ata e mea fa’ahiahia ’ia hi’o atu.

’O ’Oia tō’u fa’atere. Tē ’oa’oa nei au ’ia riro ’ei hō’ē i roto i teie naho’a ta’ata ’o te here nei Iāna ’e tei pe’e Iāna i roto i nā piti tauasini matahiti mai Tōna fānaura’ahia […]

’O ’Oia tō’u Fa’aora ’e tō’u Tāra’ehara. Noa atu ē ’ua hōro’a ’Oia i Tōna ora nā roto i te māuiui ’e te ’ati rahi, ’ua pou mai rā ’Oia i raro roa nō te fa’ateitei iā’u ’e ia tātou tāta’itahi ’e te mau tamāroa ’e te mau tamāhine ato’a a te Atua mai roto mai i te ’āpo’o nō te pōuri mure ’ore i muri a’e i te pohera’a. ’Ua hōro’a mai ’Oia i te tahi mea maita’i a’e—te hō’ē vāhi nō te māramarama ’e te ’ite, te tupura’a ’e te nehenehe i reira tātou e nehenehe ai e haere nā ni’a i te purūmu e arata’i atu i te ora mure ’ore. ’Aita e ’ōti’a tō tō’u māuruuru. ’Aita e hope’ara’a tō tō’u māuruuru i tō’u Fatu.

’O ’Oia tō’u Atua ’e tō’u Ari’i. Mai tahito mai ā ē a muri noa atu, e fa’atere ari’i ’Oia ’ei Ari’i nō te mau Ari’i, ’e te Fatu nō te mau Fatu ra. ’Aita ïa e hope’ara’a i Tāna fa’aterera’a. ’Aita ïa e ru’i i Tōna ra hanahana.

« ’Aore roa e ta’ata ’ē atu e nehenehe e mono Iāna. E ’ore roa te tahi atu ta’ata e nā reira. Ma te vi’ivi’i ’ore ’e te hapa ’ore, ’o ’Oia te Arenio a te Atua, e pi’o atu vau i mua Iāna ’e nā roto atu Iāna e ha’afātata atu ai au i tō’u Metua i te Ao ra […]

« Ma te māuruuru, ’e te here fa’aiti-’ore-hia, tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō teie mau mea nā roto i Tōna ra i’oa Mo’a ».2

Hōho’a
Tē pure nei Iesu i Gesetemane

« Tei ni’a Iāna te mau mea ato’a—Tāna tusia tāra’ehara… ’O te ’ōfa’i fana ïa i roto i te ’ōpuara’a rahi [a] te Metua ».

Te mau ha’api’ira’a a Gordon B. Hinckley

1

’Ua fa’a’itehia mai te here o tō tātou Metua i te Ao ra nā roto i te hōro’ara’a i Tāna Tamaiti Fānau Tahi.

E putapū tō’u ’ā’au ’ia feruri au i te here rahi o tō’u Metua i te Ao ra. ’Auē ïa tō’u māuruuru i te ’itera’a ē ’ua here te Atua ia tātou. E ’itehia te hōhonura’a ta’a-’ore-hia nō taua here ra i roto i te hōro’ara’a a Tāna Tamaiti Fānau Tahi i haere mai i roto i te ao nei nō te ’āfa’i mai i te ti’aturira’a i roto i tō tātou ’ā’au, nō te ’āfa’i mai te marū ’e te maita’i i roto i tō tātou mau aura’a, ’e i ni’a atu i te mau mea ato’a nō te fa’aora ia tātou i tā tātou mau hara ’e nō te arata’i ia tātou nā ni’a i te ’ē’a ē tae atu ai i te ora mure ’ore ra.3

Te tāvinira’a a te Fa’aora i roto i te orara’a mātāmua

’Ua pūpū mai te Metua nō tātou pā’āto’a, nō tōna here ia tātou, Tāna mau tamari’i, i te hō’ē… ’ōpuara’a e fāri’i ai tātou i te ti’amāra’a ’ia mā’iti i te ’ē’a nō tō tātou orara’a. ’O Tāna Tamaiti Fānau Tahi, tō tātou Tua’ana, te tāviri nō taua ’ōpuara’a ra. E fāri’i ïa te ta’ata i tōna ti’amāra’a, ’e e ’āpitihia atu te hōpoi’a i taua ti’amāra’a ra. E haere ïa te ta’ata nā ni’a i te mau ’ē’a o te ao nei ’e e hara ’e e marua ’oia. E rave rā te Tamaiti a te Atua i ni’a iho Iāna i te ’i’o ’e e pūpū ’Oia Iāna iho ’ei tusia nō te ’aufau i te mau hara a te mau ta’ata ato’a. Nā roto i te māuiui e ’ore e noa’a i te fa’ahitihia, e riro mai ïa ’Oia te Tāra’ehara rahi, te Fa’aora nō te mau ta’ata ato’a.4

Te tāvinira’a a te Fa’aora i ni’a i te fenua nei

I roto i te tā’āto’ara’a o te ’ā’amu o te ao nei ’aore hanahana mai Tōna ra hanahana. ’Ua fāri’i ’Oia, ’o Iehova Mana Hope, ’ia fānauhia i roto i te orara’a tāhuti nei i roto i te hō’ē fare ’ānimara nō Betelehema. ’Ua pa’ari ’Oia mai te hō’ē tamāroa i Nazareta ’e ’ua « tupu atu ra i te rahi ’e te pa’ari, ’e te herehia mai e te Atua ’e te ta’ata ato’a » (Luka 2:52).

’Ua bāpetizohia ’Oia e Ioane i roto i te pape nō Ioridana, « e vētea a’era te ra’i iāna, hi’o a’era ’oia i te Vārua o te Atua i te poura’a mai mai te ’ū’upa ra, ’e i te taura’a mai i ni’a iho iāna :

« E inaha, ’o te reo mai ra nō te ra’i mai, i te nā-’ō-ra’a mai ē, Ta’u Tamaiti here teie, ’ua māuruuru roa vau Iāna » (Mataio 3:16–17).

I roto i nā matahiti e toru nō Tāna tāvinira’a i ni’a i te fenua nei, ’ua rave ’Oia i te mea tei ’ore roa atu i ravehia e te tahi ta’ata nā mua atu ; ’ua ha’api’i ’Oia i te mea tei ’ore roa atu i ha’api’ihia e te tahi ta’ata nā mua atu.

I muri iho ’ua tae mai Tōna taime ’ia pūpūhia atu ’Oia. Tē vai ra te tāmā’ara’a i te piha teitei, Tāna tāmā’ara’a hope’a ’e nā Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i roto i te orara’a tāhuti nei. ’A horoi ai ’Oia i tō rātou mau ’āvae, ’ua ha’api’i ’Oia i te hō’ē ha’api’ira’a nō ni’a i te ha’eha’a ’e te tāvinira’a e ’ore roa atu e mo’ehia ia rātou.5

Te mamae i te ’ō nō Getesemane

I muri mai ’o te mamae ïa i Getesemane, « nā te reira mamae rahi », mai Tāna i parau, « i fa’atupu i roto iā’u, ’oia ’o te Atua ’o tei hau a’e i te mau mea ato’a ra, i te rūrūta’ina nō te māuiui, ’e ’ua tahe mai ra te toto nā te mau poa ato’a, ’e ’ua māuiui i te tino ’e te vārua ato’a ho’i » (PH&PF 19:18).6

I te ’ō nō Getesemane, nō Tōna mamae rahi ’ua tahe rahi mai te toto ’a tāparu ai ’Oia i Tōna ra Metua. ’Ua riro rā te reira ’ei tufa’a nō Tāna tusia tāra’ehara rahi.7

[’Ua pārahi au i te hō’ē taime] i pīha’i iho i te hō’ē tumu ’ōlive pa’ari [i roto i te ’ō nō Getesemane] ’e ’ua tai’o vau i taua ’arora’a ri’ari’a ra a te Tamaiti a te Atua ’a fa’aruru ai ’Oia i te ’ohipa pāpū i mua iāna, ma te toto e tahe rahi mai ’e te purera’a i Tōna ra Metua ē ’ia hōpoi ’ē i te ’āu’a mai te mea e ti’a—ma te paraura’a rā, ’ia tupu rā tō ’Oe hina’aro, ’eiaha tō’u… ’Ua ’ite a’era vau i te mana’o pūai ē ’aita ’Oia e tāparu ra, ’aita Oia e fa’aruru ra i taua ’ati ra i te pae tino, ’ua fātata ra ’Oia i te fa’aruru atu i te fa’asataurora’a ri’ari’a ’e te taehae i ni’a i te satauro. E mea pāpū iā’u e tufa’a noa te reira. I tō’u mana’ora’a, ’ua riro te reira ’ei fa’a’itera’a Nāna nō Tāna ’ohipa i roto i te orara’a maita’i mure ’ore o te mau tamāroa ’e te mau tamāhine ato’a a te Atua, nō te mau u’i ato’a o te mau tau.

« Tei ni’a Iāna te mau mea ato’a—Tāna tusia tāra’ehara. ’O terā ïa te tāviri. ’O terā ïa te tufa’a faufa’a rahi o te ’ōpuara’a rahi tā te Metua i fa’atupu nō te ora mure ’ore o Tāna mau tamāroa ’e tamāhine. Nō te ri’ari’a i te fa’aruru atu, ’e te teiaha i te ’itera’a atu, ’ua fa’aruru ’Oia i te reira, ’ua rave fa’aoti i te reira, ’e ’ua riro ’ei mea māere ’e te ’ūmerehia. Tē ti’aturi nei au ē e’ita e noa’a ia tātou i te ta’a maita’i i te reira. ’Āre’a rā, ’ua ta’a ia tātou i te tahi tufa’a iti noa e ti’a ia tātou ’ia ha’api’i i te ’oa’oa fa’ahou atu ā i te reira.8

Tāpe’ara’a, fa’asataurora’a, ’e te pohera’a

’Ua haruhia ’Oia e te mau rima repo ’e te ’iriā, ’e i te pō, ma te fa’ahapa i te ture, ’ua ’āfa’ihia atu ’Oia i mua ia Ana ’e i muri iho i mua ia Kaiapha, te fa’atere rave rāma ’e te ’ino nō te Sunederi. I muri mai, i te po’ipo’i roa, te pitira’a ïa o Tōna fāra’a i mua i teie nei ta’ata ha’avare ’e te ino. I muri iho, ’ua ’āfa’ihia atu ’Oia ia Pilato ra, te tāvana rahi nō Roma mai, te ta’ata tā Tāna iho vahine fa’aipoipo i parau atu nō te fa’aara ē, « ’eiaha roa ’oe e rave iti noa atu i tēnēna ta’ata parau ti’a » (Mataio 27:19). Ma te mana’o ē e ’ape ’oia i te hōpoi’a, ’ua tono atu teie ta’ata Roma Iāna ia Heroda ra, te tāvana ha’avare, tai’ata ’e te ’ino nō Galilea. ’Ua hāmani-’ino-hia ’e ’ua tāparahihia te Mesia. ’Ua fa’akoronahia Tōna upo’o e te hei rā’au tāratara tei natihia ; ’ua tu’uhia atu te hō’ē ’ahu ’ura i ni’a i Tōna tua ma te toto e tahe ra. ’Ua ’āfa’i-fa’ahou-hia ’Oia i mua ia Pilato i reira te mau ta’ata i te pi’i-hua-ra’a atu ē, « e fa’asatauro atu i tenā, te fa’asatauro » (Luka 23:21).

Ma te marua i te mau ta’ahira’a ’ua haere ’āvae ’Oia nā ni’a i te purūmu nō Golagota, i reira Tōna tino puta te pātitira’ahia i ni’a i te satauro nā roto i te ravera’a tāparahira’a ta’ata ’e te fa’a’orera’a māuiui ’ino roa a’e tā te ferurira’a ta’ata e nehenehe e fa’anaho mai.

’E ’ua pi’i ’Oia « e ta’u Metua, e fa’a’ore mai i tā rātou hara, ’aore ho’i rātou i ’ite i tā rātou e rave nei » (Luka 23:34).9

’Aita atu e ’ohipa hau atu i te māuiui i roto i te ’ā’ai maori rā te ’ohipa tei tupu i ni’a ia Iesu i Getesemane ’e i ni’a i te satauro, ’ōna ana’e : te Tāra’ehara o te ta’ata, te Fa’aora o tō te ao, i te fa’atupura’a i te Tāra’ehara.

Tē ha’amana’o nei au i tō’u haerera’a nā muri i te peresideni Harold B. Lee… i te ’ō nō Gesetemane i Ierusalema. ’Ua nehenehe ’ia māua ’ia ’ite, noa atu e mea iti roa, te ’arora’a ri’ari’a tei tupu i reira, te hō’ē ’arora’a ’ū’ana, ’a ’aro ai Iesu ’ōna ana’e i roto i te vārua, ’e ’a tahe mai ai te toto nā te mau poa ato’a. (hi’o Luka 22:44 ; PH&PF 19:18). ’Ua ha’amana’o māua i te ha’avare a te hō’ē tei pi’ihia i te hō’ē ti’ara’a ti’aturihia. ’Ua ha’amana’o māua ’e ’ua tu’u te mau ta’ata ’ī’ino i tō rātou rima ’iriā i ni’a i te Tamaiti a te Atua. ’Ua ha’amana’o māua i te ta’ata ’ōtare i ni’a i te satauro, ’o tei tuō ma te horuhoru, « e ta’u Atua, e ta’u Atua, e aha ’oe i fa’aru’e mai ai iā’u ? » (Mataio 27:46). E ma te itoito, ’ua nu’u te Fa’aora o te ao i mua nō te fa’atupu i te tāra’ehara nō tātou.10

’Ua tere te mau hora ’a hope ai Tōna ora i roto i te māuiui. ’Ua ’āueue te fenua ; ’ua vētea te pāruru o te hiero. Mai Tōna ra ’utu marō ’ua matara mai te mau parau,« e ta’u Metua, tē tu’u atu nei au i ta’u vārua i tō rima na ; e oti a’era taua parau ra, pohe ihora » (Luka 23:46).

’Ua oti. ’Ua hope Tōna orara’a tāhuti nei. ’Ua pūpū ’Oia i te reira ’ei tāra’ehara nō te tā’āto’ara’a. ’Ua ’ore te ti’aturira’a o te mau ta’ata tei here Iāna. ’Ua mo’e ia rātou te mau fafaura’a Tāna i fafau. Ma te here ’ua tu’u-rū-hia Tōna tino i roto i te hō’ē mēnema tārahuhia nā mua noa a’e i te sābati ’āti Iuda.11

Ti’a-fa’ahou-ra’a

I te po’ipo’i roa nō te mahana sābati, ’ua tae atu ’o Maria Magadala ’e te tahi atu mau vahine i te mēnema. ’Ua uiui rātou ’a rū ai rātou, e nāhea rā te ’ōfa’i i te tūra’ira’ahia i mua i te ’ūputa o te mēnema. I tō rātou taera’a atu, ’ite a’era rātou i te hō’ē melahi tei parau mai ia rātou : « ’Ua ’ite ho’i au ē tē ’imi nei ’ōrua ia Iesu i fa’asataurohia nei.

« ’Aore ’oia i’ō nei, ’ua ti’afa’ahou a’enei ïa, Tāna i fa’a’ite ātea mai ra »(Mataio 28:5–6).

’Aita roa atu te reira i tupu noa a’e nā mua atu. ’Ua riro te mēnema ’aore e ta’ata ’ei pāhonora’a i te uira’a o te mau tau. Nō reira Paulo i parau maita’i ai : « E te pohe ē, teihea tō ’oe tara ? E hade ē, teihea tō ’oe rē ? » (1 Korinetia 15:55.)12

Hōho’a
mēnema ’aore e ta’ata

« ’Aore ’oia i’ō nei : ’ua ti’afa’ahou a’enei ïa » (Mataio 28:6)

2

Nā roto i te tusia tāra’ehara a te Fa’aora, e ti’afa’ahou mai te mau ta’ata ato’a mai te mēnema mai.

Te semeio nō taua po’ipo’i ra nō te ti’afa’ahoura’a… e semeio ïa nō te mau ta’ata ato’a. E semeio nō te mana o te Atua, ’e ’ua hōro’a Tāna Tamaiti Here i Tōna ora nō te ’aufau i te mau hara a te tā’āto’ara’a, te hō’ē tusia aroha nō te mau tamāroa ’e te mau tamāhine ato’a a te Atua. Nā roto i te ravera’a i te reira, ’ua ha’amatara ’Oia i te mau tā’amu nō te pohe.13

’Aita atu e mea e fāri’ihia e te tā’āto’ara’a maori rā te pohe, e ’aore e mea ’ana’ana a’e ma te ti’aturira’a ’e te fa’aro’o maori rā te ha’apāpūra’a nō te tāhuti ’ore. E tae mai te ’oto ’ū’ana i te pohera’a, nā roto e tāmarūhia te ’auēra’a e ’ape’e i te pohera’a o te hō’ē ta’ata tei herehia ana’e i te pāpūra’a o te ti’afa’ahoura’a o te Tamaiti a te Atua […]

I te mau taime ato’a e tā’iri te rima to’eto’e o te pohe, e ’ana’ana mai nā roto mai i te rumaruma ’e te pōuri o taua hora ra te hōho’a hanahana o te Fatu ra ’o Iesu Mesia, ’o ’Oia, te Tamaiti a te Atua, tei upo’oti’a i ni’a i te pohe nā roto i Tōna ra mana mure ’ore fāito ’ore. ’O ’Oia te tāra’ehara o te ao. ’Ua hōro’a ’Oia i Tōna ora nō tātou tāta’itahi. ’Ua rave fa’ahou ’Oia i te reira ’e ’ua riro ’ei mātāmeha’i nō te feiā tei ta’oto. ’Ei Ari’i nō te mau Ari’i, e ti’a hanahana mai ’Oia i ni’a i te mau ari’i ato’a. E ti’a mai ’Oia, mai te Mana Hope, i ni’a i te mau fa’atere ato’a. ’O ’Oia tō tātou tāmāhanahanara’a, tō tātou ana’e tāmāhanahanara’a, ’ia tae ana’e mai te pohe.

E ti’a mai Iesu te Mesia i ni’a a’e i te ta’ata ato’a.14

Tē ha’amana’o nei au i tō’u paraparaura’a i roto i te hō’ē ’ōro’a hunara’a o te hō’ē ta’ata maita’i, te maita’i o te hō’ē hoa tei tūra’i iā’u ’ia maita’i ri’i a’e. ’Ua ’ite au i tōna mau mata ’ata’ata nā roto i te mau matahiti e rave rahi, Tāna mau parau marū, te ravera’a a tōna ferurira’a māramarama, te rahira’a o tāna tāvinira’a ia vetahi ’ē. ’E i muri iho, ’o ’oia tei māramarama maita’i ’e tei hāmani maita’i i te ta’ata ’ua pohe tā’ue noa ’oia. ’Ua hi’o vau i tōna tino ’aore e ora. ’Aita e ’itera’a ’aore rā e ha’utira’a aore rā te tahi parau […]

’Ua hi’o vau i Tāna vahine ’ivi ’e Tāna mau tamari’i e heva ra. ’Ua ’ite rātou, mai tā’u i ’ite ē e’ita rātou e fa’aro’o fa’ahou i tōna reo i roto i te orara’a tāhuti nei. ’Ua ’āfa’i mai rā te hō’ē mana’o marū, e’ita e nehenehe e tātara, i te hau ’e te ha’apāpūra’a. E au ra tē parau mai nei, « ’a fa’atupua na, ’ia ’ite mai ē, ’o vau te Atua » (Salamo 46:10).

E au ē tē parau fa’ahou mai ra, « ’Eiaha e ha’ape’ape’a. E tufa’a ana’e teie mau mea nō ta’u ’ōpuara’a. ’Aore roa e ta’ata e nehenehe ’ia ’ape i te pohe. ’Ua pohe ato’a ta’u Tamaiti Here i ni’a i te satauro. Nā roto rā i te ravera’a i te reira, ’ua riro ’Oia ’ei mātāmeha’i hanahana nō te ti’afa’ahoura’a. ’Ua fa’a’ere ’Oia i te pohe tōna tara ’e i te hade Tāna rē.

’Ua nehenehe iā’u ’ia fa’aro’o i roto i tō’u ferurira’a i te Fatu i te paraura’a ia Mareta ’o te heva nei : « Tei iā’u te ti’afa’ahoura’a ’e te ora, ’o te fa’aro’o mai iā’u ra, pohe noa ā ’oia e ora ā ïa : E te ta’ata ora ato’a nei e fa’aro’o iā’u ra, e ’ore roa atu ïa e pohe » (Ioane 11:25–26).15

3

Nā roto i te tusia tāra’ehara a te Fa’aora, ’ua pūpūhia ia tātou te rave’a nō te fa’ateiteira’a ’e te ora mure ’ore.

Māuruuru i te Atua Mana Hope. ’Ua ha’amatara Tāna Tamaiti fa’ahanahanahia i te mau tā’amu nō te pohe, te rē rahi roa a’e o te mau rē ato’a… ’O ’Oia tō tātou Fatu hanahana. ’O ’Oia tō tātou Tāra’ehara, tei ’aufau nō tā tātou mau hara. Nā roto i Tāna tusia tāra’ehara, e ti’afa’ahou mai ïa te mau ta’ata ato’a mai te mēnema mai. ’Ua ’īriti ’oia i te ’ē’a e nehenehe ai ia tātou ’ia noa’a ’eiaha noa te tāhuti ’ore, te ora mure ato’a rā.16

Tē ’ite ri’i nei au i te aura’a nō Tāna Tāra’ehara. E’ita e nehenehe iā’u ’ia ta’a i te tā’āto’ara’a. Noa atu ē e noa’a te reira i te mau ta’ata ato’a, Tāna rā mau maita’i tei ni’a ïa ia tātou tāta’itahi e ’ore roa te reira e noa’a ia tātou i te hāro’aro’a.17

E’ita e noa’a ia tātou ’ia hāro’aro’a maita’i i te hanahana o te tāra’ehara. ’Ua ’ite au ē ’ua tupu te reira, nō’u ’e nō ’outou. Nō te rahi o te māuiui, te ’ū’ana o te mamae, e ’ore ai e nehenehe ia tātou ’ia hāro’aro’a i te reira ’a pūpū ai te Fa’aora Iāna iho nō te ’aufau i te mau hara a te ta’ata ato’a.

Nā roto atu Iāna e noa’a ai ia tātou te fa’a’orera’a hara. Nā roto atu Iāna e tae mai ai te fafaura’a pāpū ē e hōro’ahia ai i te ta’ata ato’a te mau ha’amaita’ira’a nō te fa’aorara’a, ’e te ti’afa’ahoura’a mai te pohe mai. E mea nā roto Iāna ’e Tāna tusia nō te tā’āto’ara’a i pūpūhia ai ia tātou te rāve’a nō te fa’ateiteira’a ’e te ora mure ’ore nā roto i te ha’apa’ora’a.18

E ’ere ānei tātou pā’āto’a e mau tamāroa ’e e mau tamāhine tei haere i te fenua roa ’o te hina’aro nei ’ia tātarahapa ’e ’ia fana’o i te aroha a tō tātou Metua i te Ao ra ’e ’ia pe’e i muri iho i Tōna ra hi’ora’a maita’i ?

’Ua aroha mai Tāna Tamaiti Here, tō tātou Tāra’ehara, ia tātou nā roto i te fa’a’orera’a hapa ’e te aroha, nō Tōna rā nā-reira-ra’a ’ua fa’aue ’Oia ’ia tātarahapa tātou.… ’Ua parau mai te Fatu—’e tē fa’ahiti nei au i te hō’ē heheura’a tei hōro’ahia i te peropheta Iosepha :

« Nō reira tē fa’aue atu nei au ia ’oe ’ia tātarahapa—’a tātarahapa, ’oi tā’iri atu vau ia ’oe i te rā’au o tō’u nei vaha, ’e i tō’u riri ’ū’ana, ’e i tō’u ’iriā ho’i, ’ia rahi ā tō ’oe mau mamae ra—te rahira’a o te reira mamae ’aore roa i ’itea ia ’oe, te huru mau o te reira mamae ’aore roa ho’i i ’itea ia ’oe, ’oia ïa, tā ’oe rāve’a fifi rahi nō te fa’a’oroma’i i te reira ’aore roa ho’i i ’iteā ia ’oe na.

« Nō te mea inaha, ’ua fa’a’oroma’i au, ’o te Atua, i teie nei mau mea nō te ta’ata atoa, ’ia ’ore rātou ’ia ro’ohia i te mamae mai te mea ē e tātarahapa rātou ;

« Terā rā, mai te mea ē ’aita rātou e tātarahapa ’ia ro’ohia rātou i te mamae rahi e ti’a ai ’ia au i tā’u i fa’a’oroma’i ra ;

« Nā te reira mamae rahi i fa’atupu i roto iā’u, ’oia o te Atua, ’o tei hau a’e i te mau mea ato’a ra, i te rūrūta’ina nō te māuiui, ’e ’ua tahe mai ra te toto nā te mau poa atoa, ’e ’ua māuiui i te tino ’e te vārua ato’a ho’i » […]

’Ua parau ’Oia : « ’A ha’api’i mai i te mau mea nō’u nei, ’e ’a fa’aro’o mai na i ta’u mau parau ; ’a hāhaere ho’i i roto i te marū o tō’u nei Vārua, ’e e noa’a ïa ia ’oe te hau i roto iā’u nei » (PH&PF 19:15–18, 23.)19

I te pae hope’a, ’ia hi’opo’a-ana’e-hia te tā’āto’ara’a o te ’ā’ai, ’ia oti ana’e te mau mana’o ta’ata i te hi’ohia, ’aita ïa e mea fa’ahiahia atu, te hanahana atu, te pūai atu mai teie ’ohipa aroha ’a hōro’a ai te Tamaiti a te Atua Mana Hope, te Tamaiti hui ari’i nō te ’utuāfare ari’i a Tōna Metua, ’o ’Oia tei parau i muta’a ihora mai ia Iehova, ’o ’Oia tei fāri’i i te pou mai i te fenua nei mai te hō’ē ’aiū i fānauhia i Betelehema, tei hōro’a i Tōna ora nā roto i te hō’ē rāve’a ha’amā ’e te māuiui ’ia nehenehe i te mau tamāroa ’e te mau tamāhine ato’a a te Atua nō te mau u’i ato’a o te mau tau, e pohe pā’āto’a ho’i rātou, ’ia haere fa’ahou ’e ’ia ora ē a muri noa atu. ’Ua rave ’Oia nō tātou i te mea e’ita e noa’a ia tātou ’ia rave nō tātou iho […]

’Ua parau te peropheta Isaia :

« ’Ua rave mau rā ’Oia i tō tātou paruparu, ’e ’ua hōpoi ’ē ’oia i tō tātou ’oto : […]

« I paruparu rā ’oia i tā tātou nei hara, i tā’irihia ’oia i tō tātou nei ’ino ; e te a’o i hauhia ai tō tātou, tei ni’a ïa iāna, ’e nō tōna paruparu e ora ai tātou ». (Isaia 53:4–5).

Teie te ’ā’amu mau ’e te māere nō te Noera. Te fānaura’a o Iesu i Betelehema nō Iudea e ’ōmuara’a ïa. Te toru matahiti tāvinira’a a te Fatu e ’ōpanira’a ïa. Te mea ’o te fa’atupu i te ’ā’amu nō Tāna tusia, ’o te hōro’ara’a ïa Iāna ’ia pohe i roto i te māuiui i ni’a i te satauro nō Kalavaria nō te ’aufau i tā tātou ato’a mau hara.

Te tuha’a hope’a ’o te semeio ïa nō te ti’afa’ahoura’a, ma te ’āfa’i mai i te ha’apāpūra’a ē « mai te ta’ata i hope i te pohe ia Adamu, e hope ato’a i te fa’aorahia i te Mesia » (1 Korinetia 15:22).

’Aore ïa e Noera mai te mea ’aore e Pāta. ’Ua riro ïa te ’aiū Iesu nō Betelehema mai te tahi atu ïa ’aiū e ’ere rā te Mesia fa’aora nō Gesetemane e Kalavaria, ’e te ’ohipa hanahana nō te ti’afa’ahoura’a.

Tē ti’aturi nei au i te Fatu ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua Mure ’Ore ’e te Ora. ’Aore roa e ta’ata rahi mai iāna i ora i ni’a i te fenua nei. ’Aore roa e ta’ata ’ē atu tei rave i teie huru tusia ’aore rā tei hōro’a mai i teie huru ha’amaita’ira’a. ’O ’Oia te Fa’aora ’e te Tāra’ehara nō te ao nei. Tē ti’aturi nei au Iāna. Tē parau nei au i Tōna hanahana ma te ha’avare ’ore ’aore rā te fa’aaura’a ’ore. Tē here nei au iāna. Tē fa’ahiti nei au i Tōna i’oa ma te tura ’e te māere. Tē ha’amori nei au Iāna mai tā’u e ha’amori i Tōna Metua, ma te vārua ’e te parau mau. Tē ha’amāuruuru nei au Iāna ’e tē tūturi nei au i mua i Tāna Tamaiti Here, tei aroha mai ’e tei parau mai ia tātou tāta’itahi, « e haere mai ’outou iā’u nei, e te feiā ato’a i ha’a rahi, ’e tei teiaha i te hōpoi’a, ’e nā’u ’outou e fa’aora » (Mataio 11:28)…

Tē hina’aro nei au nō ’outou tāta’itahi te hō’ē taime, penei a’e te hō’ē noa hora, ’o te ravehia i roto i te ferurira’a māniania ’ore ’e te hau nō ni’a i te ’ūmere ’e te hanahana o teie Tamaiti a te Atua.20

Tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō ni’a i te Tāra’ehara a te Fatu ia Iesu Mesia. ’Aita ana’e te reira, e mea faufa’a ’ore ïa te orara’a. ’O te ’ōfa’i fana ïa nō tō tātou nei orara’a. Tē ha’apāpū nei te reira ē i ora na tātou hou ’a fānauhia mai ai tātou i roto i te orara’a tāhuti. Te orara’a tāhuti ’o te hō’ē ïa ta’ahira’a nō te hō’ē orara’a mure ’ore hau atu i te hanahana i te mau tau i mua. E tāmarūhia te ’oto o te pohe ’e te fafaura’a nō te ti’afa’ahoura’a.21

’O Iesu te Mesia, te Tamaiti fa’atōro’a-’ātea-hia a te Atua tei fāri’i i te haere mai i te fenua nei, tei fānauhia i roto i te hō’ē vaira’a mā’a, i roto i te hō’ē nūna’a tei haruhia i rotopū i te hō’ē nūna’a fa’atītīhia, te Tamaiti a te Atua, te Tamaiti Fānau Tahi a te Metua i te tino nei, te Matahiapo a te Metua ’e te Tumu nō tō tātou ora. ’O ’Oia tō tātou Tāra’ehara, tō tātou Fa’aora, nā roto i Tōna tāra’ehara e noa’a ai te ora mure ’ore i te mau ta’ata ato’a ’o te ha’apa’o i Tāna mau ha’api’ira’a.22

Te mau mana’o tauturu nō te tuatāpapara’a ’e te ha’api’ira’a

Mau uira’a

  • Nō te aha tō tātou Metua i te Ao ra i hōro’a mai ai ia tātou te « hōro’ara’a o Tāna Tamaiti Fānau Tahi » ? (Hi’o te tuha’a 1). E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’a’ite i tō tātou māuruuru nō teie hōro’ara’a ? E aha tō ’outou mana’o ’a tai’o ai ’outou i te parau ha’apotora’a a te peresideni Hinckley nō te ’ohipa tā te Fa’aora i rave nō tātou ?

  • I roto i te tuha’a 2, ’a fa’aau i te mau parau tā te peresideni Hinckley i fa’a’ohipa nō te fa’a’ite i te pohe ’e te mau parau Tāna i fa’a’ohipa nō te fa’a’ite i te ti’afa’ahoura’a. E aha tā ’outou i ’apo mai nā roto i te mau huru-’ē-ra’a i roto i teie mau parau ? Nāhea tō ’outou ’itera’a pāpū nō ni’a i te ti’afa’ahoura’a o te Fa’aora i ha’amaita’i ai i tō ’outou nei orara’a ?

  • E aha tā ’outou i ha’api’i mai mai roto mai i te ’itera’a pāpū o te peresideni Hinckley nō ni’a i te Tāra’ehara a Iesu Mesia ? (Hi’o te tuha’a 3). Nāhea tō te tāra’ehara ha’amaita’ira’a ia ’outou iho ? E aha tō ’outou mana’o ’a feruri hōhonu ai ’outou i te tusia o te Fa’aora nō ’outou ? ’A fa’anaho i te hō’ē taime nō te « feruri ma te māniania ’ore ; e ma te hau » nō ni’a i te Fa’aora.

Te mau pāpa’ira’a mo’a

Isaia 53 ; Ioane 3:16 ; 11:25 ; 2 Nephi 9:6–13 ; Alama 7:11–13 ; 34:8–10 ; Helamana 14:13–19 ; PH&PF 18:10–12

Tauturu ha’api’ira’a

« ’A fa’aineine ai ’outou nā roto i te pure nō te ha’api’i e riro paha ’outou i te ha’apāpū i te tahi mau parau tumu. E ’itehia ia ’outou te rāve’a maita’i nō te vauvau atu i te tahi mau mana’o. E ’itehia ia ’outou te tahi mau fa’ahi’ora’a, te tumu parau o te mau ha’api’ira’a ’e te mau ’ā’amu maita’i i roto i te mau ’ohipa ’ōhie o te orara’a. E riro paha ’outou i te tūra’ihia e te vārua ’ia ani i terā ’e ’aore rā i terā ta’ata ’ia haere mai i te taime ha’api’ira’a. E nehenehe ’outou e fa’ati’a i te hō’ē ’ā’amu i orahia e ’outou i roto i tō ’outou orara’a » (Te Ha’api’ira’a : ’Aita e Pi’ira’a Teitei A’e [1999], 47–48).

Te mau Nota

  1. « Te Mesia Ora : Te ’Itera’a Pāpū o te mau ’Āpōsetolo », Ensign, ’Ēperēra 2000, 2.

  2. « My Testimony », Ensign, Mē 2000, 69, 71.

  3. « The Wondrous and True Story of Christmas », Ensign, Titema 2000, 2.

  4. « We Look to Christ », Ensign, Mē 2002, 90.

  5. « The Victory over Death », Ensign, ’Ēperēra 1997, 2.

  6. « The Victory over Death », 2.

  7. « Te mau mea tā’u i ’ite », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Mē 2007, 83–84.

  8. Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 29–30.

  9. « The Victory over Death », 2, 4.

  10. « Living with Our Convictions », Ensign, Setepa 2001, 2.

  11. « The Victory over Death », 4.

  12. « The Victory over Death », 4.

  13. « The Victory over Death », 4.

  14. « This Glorious Easter Morn », Ensign, Mē 1996, 67.

  15. « The Wondrous and True Story of Christmas », 2, 4.

  16. « He Is Not Here, but Is Risen », Ensign, Mē 1999, 72.

  17. « The Wondrous and True Story of Christmas », 2.

  18. « Te fa’a’orera’a hara », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Novema 2005, 84.

  19. « Of You It Is Required to Forgive », Ensign, Tiunu 1991, 5.

  20. « The Wondrous and True Story of Christmas », 4--5.

  21. « The Things of Which I Know », 84.

  22. I roto Sheri L. Dew, Go Forward with Faith : The Biography of Gordon B. Hinckley (1996), 560.

Nene’i