Te mau uiraa e te mau pahonoraa
« I roto i to‘u utuafare, o vau te hopea e rave rahi matahiti te taa-ê-raa. E feruri tamau vau e, aita vau e tau‘ahia i roto i te mau ohipa e te mau aparauraa a to‘u mau tuaana. Eaha ta‘u e nehenehe e rave no te haamaitai i to matou auraa ? »
E nehenehe teie titauraa ia riro ei rave‘a faaiteraa i to oe mau taea‘e e mau tuahine e, te hinaaro nei oe e faao hau atu i roto i to ratou oraraa. Aita paha ratou i ite e, te feruri ra oe te tuuhia ra oe i te hiti. E nehenehe atoa ta oe e paraparau i te reira i to oe na metua. Te vai ra te tahi mau mana‘o maitai to raua.
A parau i to oe mau tuaana i te tahi mau ohipa o ta oe e nehenehe e rave e o ratou, e a feruri i te tahi mau tumu parau ta oe e nehenehe e paraparau ia ratou. Eiaha ia mo‘ehia ia oe ta ratou mau tarena ohipa e te mau mea e auhia e ratou a faaineine ai oe i te tahi mau rave‘a no te parahi i piha‘i iho ia ratou. Mai te mea e faaroo oe i ta ratou mau parau e e faaite i to oe anaanatae i te mau ohipa ta ratou e rave, e haamaitai te reira i to oe auraa e o ratou, eiaha râ o te reira ana‘e, e tauturu atoa râ te reira ia oe ia haapii mai. Te rave nei ratou i te mau ohipa o ta oe atoa e rave i te mau matahiti i muri nei.
Haamana‘o i te faufaa rahi o te utuafare i roto i te faanahonahoraa a te Metua i te Ao ra. Mai te mea e, e pure oe no te ani i Ta’na tauturu, e faauru mai Oia ia oe i te mau mana‘o e haamaitai i to oe auraa e to oe mau tuaana. A faaitoito ia rave i te mau faaururaa ta oe e farii.
A aparau e o ratou
I roto i to‘u utuafare, o vau atoa te tamarii hopea e rave rahi matahiti te taa-ê-raa tera râ te mea tei itehia ia‘u maori râ, ua hinaaro to‘u mau tuaana ia ite i to‘u huru mai ia‘u ho‘i e hinaaro ia ite i to ratou huru. E mea papû e, e oaoa roa to oe mau tuaana mai te mea e, e pii oe ia ratou no te paraparau rii e aora râ, no te ani ia ratou ia haere e tamaa i te hoê vahi i te tahi taime. A faaite ia ratou i te mau mea e tupu ra i roto i to oe oraraa. E mea faufaa roa no ratou ia ite ratou e, ua ti‘a ia oe ia faaite i to oe mau mana‘o ia ratou. A paraparau atoa ia ratou i te tahi mau tumu parau o te pae varua. Na te reira e tauturu ia oe ia haafatata eiaha i piha‘i iho ana‘e ia ratou, i piha‘i iho atoa râ i to oe Metua i te Ao ra.
Kelsey H., 16, Alberta, Canada
Ia Riro ei Hi‘oraa Maitai
Ua farerei atoa vau i teie huru fifi. Te mana‘o nei au e, te ohipa maitai roa a‘e o te ti‘a ia tatou ia rave o te riroraa ïa ei hi‘oraa maitai no to tatou mau taea‘e e te mau tuahine. Na roto i te reira, e nehenehe te here e te hau e parahi mai i rotopu ia tatou. E mea ti‘a ia tatou ia parau e, ua here roa tatou ia ratou, e e mea ti‘a ia tatou ia tamata ia riro ei utuafare tahoê. Te vai ra hoa te taime e ite ratou e, ua here roa tatou ia ratou. Ua ite au e, e manuïa maru noa teie mau mea.
Ádám B., 16, Gyor-Moson-Sopron, Hungary
A parahi amui ana‘e
I te tahi taime e ere i te mea ohie ia parahi amui e te mau tuane e te mau tuahine no te haapiiraa e no te tahi atu mau ohipa. Tera râ, mai te mea e, e nehenehe ta oe, a haere e paraparau ia ratou, a faaite ia ratou i te mau ohipa i tupu i teie mahana, e a ani eaha to ratou huru. Mai te mea e, te fifi ra i ni‘a i te tahi mea, e nehenehe ta oe e ani i to ratou mana‘o, e ite ïa ratou e, te haafaufaa ra oe i to ratou mana‘o. A faariro ia ratou mai te au i ta oe e hinaaro ia na reira ratou i ni‘a ia oe. E nehenehe ta oe e hauti e e parahi i piha‘i iho ia ratou – e mea maitai roa te reira. E ti‘a atoa ia oe ia faaite i to oe here ia ratou. Tera râ, te mea faufaa roa’tu maori râ, e pure. E tauturu mai hoa te Metua i te Ao ra ia oe.
Katherine M., 14, Idaho, USA
A Faaite i te Maitai i ni‘a ia Ratou
O vau te tamarii apî roa a‘e i roto i te utuafare, i te tahi taime e feruri au e, eita vau e fariihia i roto i te mau ohipa e te mau aparauraa a to‘u mau tuaana, e ua riro te reira ei mea mauiui roa no‘u. Tera râ, ia feruri ana‘e au ia Iesu Mesia, ua ite au e, na roto i te faaiteraa i te mau mea faufaa amui e to‘u utuafare, e nehenehe ta matou e haapaari e e faaitoito te tahi e te tahi. A faaite i te maitai e te tura i ni‘a i te taata tata‘itahi. A faaite i te anaanatae i roto ia ratou, e a faaite ia ratou e, te tau‘a ra outou ia ratou.
Joseph M., 16, Leyte, Philippines
A Oaoa i te mau Taime Atoa e Amui outou
I te tahi taime e au e, ua mo‘ehia vau no te mea, e ohipa ta to‘u mau tuahine, mai ta to‘u na metua. Ia ma‘iri te tau, ua ite a‘era vau e, ua here ratou paatoa ia‘u, e ere e, aita ratou e hinaaro e faaea i piha‘i iho ia‘u, no te mea râ, e taime to te mau mea atoa. E mea faufaa ia oaoa i te taatoaraa o te taime e parahi oe i piha‘i iho ia ratou, no te ata, no te faaite i te maitai, no te faaite i te aroha, e hau roa’tu, no te faaite e, ua here oe ia ratou. E mea faufaa roa ia pure oe e ia ani i te Metua ia tauturu mai ia oe ia haafatata i to oe mau taea‘e e te mau tuahine. E faaroo mai Oia ia oe e e tauturu mai Oia ia oe.
Roberto S., 18, Santiago, Chile
A Rave i te Taime no te Paraparau
O vau te tamarii apî roa a‘e i roto i na tamarii e hitu. I to‘u apîraa, ua vai te mana‘o i roto ia‘u e, aita vau e tau‘ahia, tera râ, ua ite atoa vau e, ua here ratou ia‘u, hau atu i ta‘u i feruri. Eita paha oe e tuati ia ratou i teie taime, tera râ, te taime maitai roa no‘u i piha‘i iho i to‘u mau tauaana o te taime aparaparauraa ïa. Ua ite a‘era vau e, e mea ti‘aturi roa ratou ia‘u, e mai te reira noa e tae roa mai i teie nei. No te paraparau ia ratou, e tamata vau i te tauturu ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa, e faaite au i te maitai i ni‘a ia ratou, eita vau e riri ia ratou, e amui au ia ratou oa nehenehe ia ratou ia tauturu ia‘u. Na te reira i tauturu ia‘u ia tau‘ahia mai e ia herehia.
Maria H., 19, Mexico City, Mexico