2009
Faufaa te Tia‘iraa
Atopa 2009


Faufaa te tia‘iraa

I to‘u tomoraa i roto i te Hiero no Buenos Aires e te feia apî o to‘u paroita no te rave i te mau bapetizoraa no te feia i pohe, ua tia‘i rii matou te tahi tau minuti i roto i te piha tia‘iraa. I muri iho ua ani mai te feia rave ohipa o te hiero ia haere matou i raro tei reira te mau parahiraa e rave rahi e ia tia‘i faahou.

E no te mea e mahana Maa, e rave rahi te taata tei haere mai i te hiero na te mau vahi atoa o Laparata. Ua tia‘i matou i reira e piti hora e te afa te maoro ma te parahi muhu ore noa. Ua haamata a‘era te tahi mau mana‘o auraa ore i te ô mai i roto i to‘u feruriraa: « No te aha ratou i faatia‘i ai ia matou i tera roaraa taime ? Ua rohirohi au, e mea maitai ahiri aita vau i haere mai, ua pau to‘u taime ».

Ua ti‘a a‘era vau i ni‘a e ua hamata i te haere. Aita i maoro ua haere maira te hoê rave ohipa e ua parau maira e: « e te feia apî, eiaha e inoino mai, faaoroma‘i â. Ua ite au e, ua tia‘i maoro noa outou, tera râ, ua ite anei outou i te tahi mea ? I roto i te ao varua e rave rahi milioni taata te tia‘i nei i teie taime e rave rahi tenetere te maoro, e e nehenehe ta‘u e parau atu ia outou e, te mana‘ona‘o nei ratou i te taime e tae mai ai i ni‘a ia ratou. Te bapetizo nei e te haamau nei te mau taea‘e, e eita ta ratou e nehenehe e rave hau atu i ta ratou e rave nei i teie taime ».

I to’na parauraa mai i teie mau parau, ua haama rii au. Ua ite a‘era vau e, ua aau pipiri au i te mea e, aita vau i hinaaro ia horo‘a i te tahi tau hora no taua mau taata ta tei tia‘i e rave rahi matahiti e aita ta ratou e rave‘a mai ta‘u no te faaroo i te parau no te Ekalesia mau e ia bapetizohia i ni‘a i te fenua nei.

Ua ho‘i faahou maira te rave ohipa, e ua haamata ihora oia i te pii i te mau i‘oa no roto mai i ta matou paroita. Ua horo‘a mai te hoê tuahine i te ahu uouo no matou, te mea tano e aora râ, te mea huru tano rii. Ia oti a‘era matou i te ahu i to matou ahu, ua taamu oia i to matou rouru i muri i te hoê ripene uouo.

I muri iho, ma te tiaa ore i te avae, ua haere atura matou i ni‘a i te mau parahiraa i roto i te piha bapetizoraa. E mea maru maitai te vauvau tahua e te me‘ume‘u, e au e, aita matou e haere ra i ni‘a i te tahua.

Ia tae mai to‘u taime, ua huru taia rii au, mai te huru ra e, o te mahana ïa o to‘u bapetizoraa. Tera râ, e mea maitai roa te mau rave ohipa e te vai mau ra te faaoromai i roto ia ratou i ni‘a ia matou tata‘itahi, e mea maere mau.

I to‘u haereraa mai i rapae i te pape, te tia‘i maira te hoê tuahine ia‘u e te hoê tauera rahi uouo ma te ataata. Ua taui au i to‘u ahu e ua haere i roto i te piha i reira to‘u haamau-raa-hia. Ua haere mai taua tuahine ra tei horo‘a mai i te tauera e ua haamauruuru mai ia‘u no to‘u raveraa i te ohipa a te Fatu.

I to‘u faaru‘eraa’tu i te hiero, ua ite a‘era vau e, o te hoê teie o te mau ohipa maitai roa a‘e o to‘u oraraa. E vahi mo‘a te hiero e tei reira te Varua o Fatu, i te faatereraa i Ta’na ohipa nehenehe. E faufaa maitai te tia‘iraa.

Faahoho‘araa na John Zamudio