2013
Mau te mata i ni‘a i te hiero
Eperera 2013


Mau te mata i ni‘a i te hiero

Hōho’a
Elder Jairo Mazzagardi

No te mau taata maitai e rave rahi, e faaûru te hiero i te mau mana‘o e nehenehe e puta roa te aau.

Na mua a‘e to’u piiraa ei melo no te pŭpŭ piti o te Hitu Ahuru, e rave rahi matahiti to maua ta’u vahine taviniraa i roto i te mau hiero no Campinas e no São Paulo Brazil. I roto i na hiero e piti, ua maere noa vau i te mau taata e ratere na te hiero, e ua mau roa to ratou na mata i ni‘a i te hiero, e ua tape‘a roa, e ua tomo roa mai e uiui haere no ni‘a i te reira.

Ia tomo mai ratou, e faaara atura ïa matou ia ratou e, eita e nehenehe e haere atu â i mua ma te ore e farii i te faaineineraa tano. Ei reira, e faataa matou i te opuaraa o te hiero, e faaite i te tahi mau haapiiraa tumu o te evanelia e e titau manihini atu ai ia ratou ia farerei i te mau misionare. No te mau taata maitai e rave rahi, e misionare faahiahia mau te hiero iho no te mea e faaûru te reira i te mau mana‘o e nehenehe e puta roa te aau.

Ua ite mau ta’u vahine o Elizabeth i te puai o teie mau mana‘o matamua roa. Fatata a 40 matahiti i teie nei, teie te hoê hoa, e hoa ohipa atoa, e melo no te Ekalesia, ua haamata i te faahiti i te parau no te evanelia i roto i ta matou aparauraa. E te tahi mau taime rii, e tono mai oia i te mau misionare no te hahaere mai ia maua. Ua au roa maua i te mau misionare e ua farii i te mau paraparauraa, aita râ to maua hinaaro i tae roa i ni‘a i te mea ta raua e haapii mai nei.

Ua taui te reira i te ava‘e atopa 1978, ua titau manihini to’u hoa ohipa e rave rahi hoa ia haere, maua atoa nei, no te opani iriti o te hiero no São Paulo Brazil. Ua tarahu oia e rave rahi pereoo faautaraa taata, na’na i aufau, e ua nehenehe a‘era i to’na mau hoa ia amui mai ia’na i te hiero, e 50 maile (80 km) i te atea.

I to Elizabeth tomoraa i roto i te piha bapetizoraa, ua putapu oia i te hoê mea aita i putapu a‘enei, i muri iho roa ïa to’na iteraa e, o te Varua Maitai te reira. E mana‘o popou rahi tei roto to’na aau. I tera ra ihoa taime ua ite oia e, e parau mau te Ekalesia e o te reira te Ekalesia ta’na e hinaaro e tomo atu.

Ua tae atoa mai ia’u nei taua mana‘o ra i te hopea o te opani iriti, i te taime ua afa‘ihia matou i roto i te piha taatiraa e ua haapiihia mai i te haapiiraa tumu no te mau utuafare mure ore. Ua putapu roa vau i teie haapiiraa tumu. Ua manuia roa vau i roto i ta’u ohipa, teie noa râ, maoro roa te hoê apoo i to’u varua ra. Aita vau i ite eaha ra te nehenehe e faaî i teie apoo, ua puta rii mai râ te tahi mana‘o rii no te utuafare. I reira, i roto i te piha taatiraa, haamata te mau mana‘o e apapa i roto i to’u feruriraa e to’u aau.

Te tahi rii noa mahana i muri mai, ua farerei faahou mai te mau misionare ia maua. I tera râ taime, ua hinaaro roa ïa maua ia faaroo i ta raua poro‘i.

Ua faaitoito mai te mau misionare ia maua ia pure maite no ni‘a i te parau mau. Ua faaoti au e, o te reira ana‘e te rave‘a ua nehenehe ia’u ia pure. Ua ite na vau e, eita ta’u e nehenehe e rave i te fafauraa e tomo i roto i te Ekalesia maori râ, ua farii au i te hoê iteraa papû mau. Ua taiâ rii au ia haafaatata atu i te Metua i te Ao ra ma te ani i te hoê haapapûraa mai Ia’na ra, i te tahi râ pae, ua papû roa ia’u e, e pahono mai Oia. Ua faaite au Ia’na i te mau hiaai hohonu o to’u nei aau ma te ani Ia’na ia horo‘a mai i te hoê pahonoraa no te haapapû mai e, o te tomoraa i roto i te Ekalesia te e‘a ti‘a.

Te hepetoma i muri, i te Haapiiraa Sabati, teie to maua hoa tei titau manihini ia matou i te opani iriti, te parahi ra i muri ia’u. Ua pi‘o mai oia i mua no te paraparau mai ia’u. Te mau parau ta’na i parau mai, ua pahono roa ïa i te mea ta’u i pure atu. Aita atura to’u feaa i te mea e, te paraparau ra te Metua i te Ao ra ia’u na roto mai ia’na. I tera ra tau, e taata etaeta vau e te fati ore, are‘a râ, ua putapu roa to’u aau e ua tahe te roimata. I te otiraa te mau parau a to’u hoa, ua ani oia ia maua ta’u vahine ia bapetizo. Ua farii maua.

I te 31 no atopa 1978, aita e ava‘e i muri mai i te ohipa i te hiero no São Paulo, ua bapetizohia maua e ua haamauhia. Te mahana no muri mai, ua haere maua i te piti o te pureraa haamo‘araa no te hiero no São Paulo Brazil. Hoê matahiti i muri iho, ua ho‘i maua i te hiero e ta maua na tamarii e piti no te taati ia matou ei utuafare. Ua riro na taime e toru ei mau ohipa nehenehe mau e te haamana‘ohia. Ua tamau noa maua i te faatupu i teie mau mana‘o au na roto i te haamori-pinepine-raa i te hiero i te roaraa o te mau matahiti.

Piti ahura ma va‘u matahiti mai te mahana no to maua bapetizoraa, teie â maua ta’u vahine te ti‘a ra i roto i te hiero no São Paulo Brazil. Ua pii-apî-hia vau ei peresideni hiero. E ohipa faatupu mana‘o au teie no maua te haereraa na rotoroto i te mau piha o te fare o te Fatu ma te putapu apî atoa i te mau mana‘o au tei tura‘i i to maua faafariuraa.

Te tamau noa nei te hiero i te faatae mai i te oaoa rahi ia maua ta’u vahine. Ia ite maua i te tahi taata faaipoipo apî e tomo ra i roto i te hiero no te taati ia raua ei utuafare mure ore, e tiaturiraa rahi e tae mai ia maua.

E rave rahi taata na roto i te ao nei tei ineine no te faaroo i te poro‘i o te evanelia. Te vai ra to ratou poiha mai tera ta’u nei a 30 matahiti i teie nei. Ua ti‘a roa te puai o te hiero e ta’na mau oro‘a no te haamâhâ i te reira poiha e no te faaî i te apoo.

Hoho‘a na Laureni Fochetto

Nene’i