2018
Te tāvinira’a fa’afāitera’a
Novema 2018


Te tāvinira’a fa’afāitera’a

Tē fa’a’ite pāpū nei au nō te orara’a hau o te vārua e tae mai nō te fa’afaitera’a i te Atua ’e i te tahi ’e te tahi, ’ia nava’i rā tō tātou marū ’e te itoito nō te tītau tāmau i te reira.

I te ’āva’e ’Ēperēra ra, i te vauvaura’a te peresideni Russell M. Nelson i te parau nō te aupurura’a, ’ua tūra’i ’oia i te parau ē e rāve’a te reira nō te ha’apa’o i nā fa’auera’a e here i te Atua ’e e here te tahi i te tahi.1 Mātou nei te mau feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, tē pōpō hua nei mātou ’e tē ha’apōpou nei mātou i tā ’outou pāhonora’a fa’ahiahia i te reira, tō ’outou ha’amatara’a i te reira. Māuruuru ia ’outou nō tō ’outou pe’era’a i tō tātou peropheta here i roto i teie tauto’ora’a rahi, ’e teie te tahi ri’i mana’o ia ’outou, ’eiaha e tīa’i e rave rahi atu ā mau arata’ira’a. ’A ’ōu’a i roto i te pape ’e ’a ’au. ’A ’au i te ta’ata i roto i te ’ati. ’Eiaha e fa’aea noa ma te feruri ē, mea nāhea, e ’au ānei i ni’a i te tua ’aore rā mai te ’ūrī te huru. Mai te mea e pe’e tātou i te mau parau tumu niu i ha’api’ihia, ’oia ho’i e fa’atū’ati i ni’a i te mau tāviri o te autahu’ara’a ’e e ’imi i te Vārua Maita’i nō te arata’i ia tātou, e’ita tātou e ’ō’ore (échouer).

I teie po’ipo’i, ’ua hina’aro vau e paraparau nō ni’a i te hō’ē huru aupurura’a nā tātou noa iho, ’aita e tonora’a, ’aita e tārena uiuira’a ’e ’aita e ta’ata e tītau i te parau fa’a’ite maori rā ’o te ra’i. E fa’a’ite atu vau i te hō’ē ’āamu ’ei hi’ora’a nō teie huru aupurura’a.

E tāne fa’aipoipo ’e e metua tāne itoito roa ’o Grant Morrell Bowen, ’e mai te ta’ata e rave rahi e ora ra i te ’ohipa fa’a’apu, ’ua fifi ’oia i te pae faufa’a i te ’orera’a i ’auhune maita’i te ’ūmara pūtētē. ’Ua rave rāua tāna vahine, ’o Norma, i te tahi atu tōro’a ’ohipa ’ē ’e i te hope’a ’ua fa’anu’u a’era i te tahi atu ’oire nō te ha’amata fa’ahou ā i te hō’ē orara’a au i te pae faufa’a. Teie noa rā, ’ua tupu te tahi fifi, ’ua ’ino’ino roa te taea’e Bowen i te hō’ē uiuira’a hiero, ’ua fē’a’a ri’i te ’episekōpo i te fa’a’itera’a te taea’e Morrell ē, e mea ’aufau ti’a ’oia i te tuha’a ’ahuru.

’Aita i pāpū iā’u tei ia vai ra te mau nūmera tano a’e i terā ra mahana, ’ua ’ite rā vau ’ua matara mai te tuahine Bowen mai tāna uiuira’a hiero ma te parau fa’ati’a hiero ’āpī, ’āre’a te taea’e Bowen, ’ua matara mai ïa ma te riri iti i fa’aātea iāna i te ’Ēkālesia e 15 matahiti te maoro.

Ta’a ’ē noa atu te parau nō te tuha’a ’ahuru, te mea pāpū, ’ua mo’e ia Morrell ’e i te ’episekōpo te a’o a te Fa’aora « ’ia pe’epe’e i te fa’aau i te parau i tō ta’ata tārahu »2 nā reira ato’a te parau a’o a Paulo « ’eiaha ’ia ma’iri te mahana i tō ’outou ririra’a ».3 ’Oia ïa, ’aita rāua i fa’aau i te parau ’e ’ua ma’iri iho te mahana i ni’a i te riri o te taea’e Bowen, e tau mahana, e tau hepetoma, e tau matahiti, ’ua tano ïa te parau pa’ari a te ta’ata nō Roma tahito ra, tei nā ’ō ē : « Te riri ’aita e tāmarūhia, ’ua hau atu ïa tāna [vāvahira’a] i tā te pēpē i fa’atupu i te riri ».4 Tē vai matara noa nei rā te semeio nō te fa’afaitera’a, ’e maoti tōna here i tōna ’utuāfare ’e i te ’Ēkālesia tāna i ’ite e parau mau, ’ua itoito fa’ahou roa mai Morrell Bowen i roto i te ’Ēkālesia. E fa’a’ite poto atu vau ia ’outou e mea nāhea te reira i te tupura’a.

E hoa rahi mātou te tamaiti a te taea’e Bowen, ’o Brad, e Hitu ’Ahuru ārea itoito e tāvini ra i Idaho ’Apato’a. 11 matahiti tō Brad i te tupura’a terā ’ohipa, 15 matahiti te maoro ’oia i te hi’ora’a i te pūai pae fa’aro’o o tōna metua tāne i te iti-noa-ra’a, ’ua ’ite tōna mata i te mā’a hotu nō te riri ’e te ta’a ’ore i ueuehia. Tītauhia ’ia rave i te hō’ē mea. Nō reira, tē fātata ra te ’ōro’a nō Thanksgiving i te matahiti 1977 ra, teie ’o Brad, e pīahi 26 matahiti i Brigham Young University ; ’e tāna vahine ’o Valerie ; ’e tā rāua ’aiū tamāroa ’o Mic, i roto tō rātou pere’o’o iti, ’e noa atu te au ’ore o te reva, tē tere atu ra i Billings (Montana). ’E ’aita ato’a te tahi ’ati purūmu i roto i te hiona nā ’ō i Yellostone Tō’o’a o te rā i tāpe’a i teie nau ta’ata to’otoru e rave i tā rātou fārereira’a tāvinira’a ’e ’o Bowen metua.

I te tāpaera’a rātou, ’ua ani Brad rāua tōna tuahine ’o Pam i te tahi ’āparaura’a ’e tō rāua metua tāne. « E metua tāne fa’ahiahia ’oe », ’ua ha’amata Brad ma te ’ā’au putapū, « ’ua ’ite noa mātou i tō ’oe here ia mātou. Tē vai nei rā te tahi ’ohipa hape, e mea maoro i teienei. Nō te māuiuira’a ’oe i te hō’ē taime, ’ua māuiui noa teie ’utuāfare e rave rahi matahiti. ’Ua ’āmahamaha tātou ’e ’o ’oe ana’e tē nehenehe e tātā’i ia tātou. Tē tāparu nei au ia ’oe, i teienei ’ua ma’iri terā mau matahiti, e ti’a ānei i tō ’oe ’ā’au ’ia vaiiho i te hiti i terā pe’ape’a i tupu ’e terā ’episekōpo, ’e ’ia arata’i fa’ahou ā ’oe i teie ’utuāfare i roto i te ’evanelia mai tei te mātāmua ra ?

’Ua vai mū noa ihora rātou. ’Ua hi’o a’era te taea’e Bowen i ni’a ia rāua, tāna nā tamari’i, rāua te ivi nō tōna ivi ’e te ’i’o ho’i nō tōna ’i’o,4 ua nā ’ō atura ma te marū : « ’Ē. E nā reira vau. »

Ma te ’ana’anatae ’e te māere ato’a i te pāhonora’a mana’o-’ore-hia, ’ua hi’o Brad Bowen ’e tōna ’utuāfare i tō rātou metua tāne ’e hoa fa’aipoipo ho’i ’ia haere e fārerei i tōna ’episekōpo ma te vārua fa’afāite nō te fa’a’āfaro i tōna orara’a. Pāhonora’a tano roa nō teie fārereira’a itoito ’e te mana’o ’ore roa, ’ua haru roa mai te ’episekōpo ia Morrell i roto i tōna rima, i ani noa ho’i ’oia i te taea’e Bowen ’ia ho’i mai, ’e ’ua tāpe’a noa ’oia iāna ’e ’ua vai maoro rāua mai te reira.

Ma’a hepetoma noa i muri iho—’aita e maoro—’ua ho’i pāpū roa mai te taea’e Bowen i roto i te ’Ēkālesia ’e ’ua ti’amā a’era ’oia nō te ho’i i te hiero. ’Aita i maoro roa, ’ua fāri’i ’oia i te pi’ira’a e peresideni i te hō’ē ’āma’a paruparu ri’i, e 25 melo, ’e ’ua pa’ari roa mai te reira ’ei ’āmuira’a 100 roa melo. Fātata e ’āfa tenetere teie ’ohipa i te tupura’a, te fa’ahope’ara’a rā nō te tāparura’a aupuru a te hō’ē tamaiti ’e a te hō’ē tamāhine i tō rāua iho metua tāne, nā reira ato’a te ineine o terā metua tāne ’ia fa’a’ore i te hapa ’e ’ia haere i mua, noa atu ā tō vetahi ’ē mau hapehape, ’ua tae mai ïa te mau ha’amaita’ira’a, ’e tē tāmau noa nei ho’i—’e e tae noa mai ho’i ē a muri noa atu—i roto i te ’utuāfare Bowen.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua ani Iesu ’ia tātou « e ora noa [tātou] i pīha’i iho te tahi i te tahi nā roto i te here »6 ’e « ’eiaha… ’ei mārō i rotopū ia ’outou ».7 « ’O tei roto iāna te vārua mārō ra, e ’ere ’oia i tā’u », ’o tāna ïa i fa’aara i te mau ’āti Nephi.8 I te fāito rahi mau ’aore rā i te hō’ē a’e pae, tō tātou aura’a te tahi ’e te tahi, tei te huru ïa tō tātou aura’a ’e te Mesia.

’Ua nā ’ō ’oia : « ’Ia hina’aro ho’i [’oe] i te haere mai iā’u, ’e ’ua mana’o ihora ’oe i reira, ’e e hara tā tō taea’e ia ’oe na—

« E mata na ’oe i te haere e faite [iāna], ’a haere mai ai ma te ’ā’au mau iā’u nei, ’e nā’u ïa e fāri’i ia ’oe ».9

E nehenehe iho ā ïa tā tātou e fa’ahiti e rave rahi roa pēpē tahito, te mau ’oto ’e te mau ha’amana’ora’a māuiui e ha’apau noa nei i te hau i te ’ā’au o te hō’ē ta’ata, i te hau o te hō’ē ’utuāfare ’e o te hō’ē ho’i veutupura’a (voisinage). Nā tātou ānei i fa’atupu i terā māuiui ’aore rā ’o tātou tei ro’ohia i te māuiui, tītauhia ’ia fa’aora i terā pēpē, ’ia ho’ona tō tātou orara’a mai tei ’ōpuahia e te Atua. E au te reira i te mā’a tā tō ’outou mau mo’otua e hi’opo’a nei i roto i te fa’ato’eto’era’a nō ’outou, ’ua hope a’ena te tai’o mahana nō te reira mau tūpāpa’u. ’Eiaha na e fa’aapiapi maoro atu ā i tō ’outou vārua i te reira. Mai tā Prospero i parau ia Alonso tātarahapa ra, i roto i te ha’uti The Tempest : « ’Eiaha na tō tāua ha’amana’ora’a ’ia teimaha i te teiaha tei ma’iri a’ena ».10

« E fa’a’ore atu i te hara, ’e e fa’a’orehia mai tā ’outou »,11 tā te Mesia ïa i ha’api’i i te tau o te Faufa’a ’Āpī. ’E i teie nei tau : « E fa’a’ore au, ’o te Fatu, i te hara a rātou tā’u i hina’aro i te fa’a’ore atu, ia ’outou rā ’ua tītauhia atu rā ’outou ’ia fa’a’ore i te hapa a te ta’ata ato’a ».12 Teie rā, e mea faufa’a nō vetahi o ’outou e ’ā’au fāfati mau, ’ia ta’a maita’i e aha tāna i ’ore i parau. ’Aita ’oia i parau ē : « E’ita e ti’a ia ’outou ’ia māuiui mau ’e ’ia ’oto mau i te ’ohipa tūparari tā te tahi atu rima i fa’atupu i ni’a ia ’outou ». ’Aita ato’a ’oia i parau ē : « Nō tē fa’a’ore hope roa i te hapa, tītauhia ’ia ho’i i terā hoara’a au ’ore ’aore rā i terā vaira’a hāmani ’ino ’e te ha’amou. » Noa atu rā te mau fa’a’inora’a rahi roa a’e e ro’ohia tātou, e roa’a ia tātou ’ia nā ni’a atu i tō tātou māuiui mai te peu noa rā e tu’u tātou i tō tātou ’āvae i ni’a i te ’ē’a nō te fa’aorara’a mau. Terā ’ē’a, ’o te ’ē’a ïa i haerehia e Iesu nō Nazareta, tei pi’i ia tātou tāta’itahi, « ’A haere mai… ’a pe’e mai… iā’u ».13

I roto i terā anira’a ’ia riro ’ei pipi nōna ’e ’ia tāmata i te rave mai tāna i rave, tē ani nei Iesu ’ia riro tātou ’ei mauha’a nō tōna aroha—’ia riro ’ei « ve’a nā te Mesia » i roto i te « tāvinira’a fa’afaitera’a », mai tā Paulo i fa’ata’a i tō Korinetia.14 Tē ani nei te Ta’ata fa’aora i te mau pēpē ato’a, ’oia e fa’a’āfaro nei i te mau hape ato’a, ’ia ha’a tātou ’e āna i roto i teie hōpoi’a fa’ahō’ū’ū (intimidant) nō te fa’atupura’a i te hau i roto i te hō’ē ao ’o tē ’ore e ’ite mai i te reira i te tahi atu rāve’a ’ē.

Nō reira, mai tā Phillips Brooks i pāpa’i : « ’Outou e tāpe’a noa nei i te mau pe’ape’a mai terā matahiti i terā matahiti, ma te mana’o e fa’a’āfaro i te hō’ē mahana ; ’outou e tahutahu noa nei i te mānianiara’a nō te ’orera’a tō ’outou mana’o e fāri’i nei ē, i teienei te mahana nō te fa’atusia i tō ’outou te’ote’o ’e e fa’a’āfaro ; ’outou e hi’o ’ē nei i te ta’ata i ni’a i te purūmu ma te paraparau ’ore ia rātou nō te hina’aro e ha’amāuiui… ’outou e… fa’atīa’i nei i te ’ā’au o te [hō’ē ta’ata] ’ia fa’aro’o i te hō’ē parau māuruuru ’e te au, ’o tā ’outou e mana’o ra e parau… i te hō’ē mahana… ’a haere rā ’e ’a rave i terā mea e’ita paha e taime-fa’ahou-hia nō te rave i te reira ».15

E au mau taea’e, e au mau tuahine, tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tei te pū o te fāito rahi o te tāra’ehara a Iesu Mesia te fa’a’orera’a ’e te ha’apaera’a i te mau fa’a’inora’a i ravehia i ni’a ia tātou, te mea tahito ’e te mea ’āpī. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e tae mai iho ā te reira tātā’ira’a pae vārua nā roto noa rā i tō tātou Fa’aora mo’a, ’oia e tāpapa nei e tauturu ia tātou « ma te ora [i raro a’e i tōna pererau] ».16 Tē ha’amāuruuru nei tātou iāna, ’e i tō tātou Metua i te Ao ra tei tono iāna, e ’ere noa ē, e noa’a mai te fa’a’āpīra’a ’e te fānaura’a ’āpī, te ti’a-mā-ra’a ananahi i te mau ’oto tahito ’e i te mau hape nō tahito ra, ’ua ho’o-a’ena-ato’a-hia rā te reira, ’ua ’aufauhia, i te ho’o ri’ari’a i fa’ahōho’ahia e te toto o te ’Ārenio i mani’i.

Nā roto i te ha’amanara’a ’āpōsetolo i hō-mai-hia mai iā’u e te Fa’aora o te ao, tē fa’a’ite pāpū nei au nō te orara’a hau o te vārua e tae mai nō te fa’faitera’a i te Atua ’e i te tahi ’e te tahi, ’ia nava’i rā tō tātou marū ’e te itoito nō te tītau tāmau i te reira. « ’A fa’aea na i te tātama’i atu te tahi i te tahi », ’ua tāparu te Fa’aora.17 Mai te mea ’e pēpē tahito tā ’outou i ’ite, ’a tātā’i i te reira. ’A ha’apa’o te tahi i te tahi nā roto i te here.

E au mau hoa here, i roto i tā tātou nei tāvinira’a fa’afaitera’a, tē ani nei au ia ’outou ’ia riro ’ei fa’atupu hau—’ia au ’outou i te hau, ’ia ’imi i te hau, ’ia fa’atupu i te hau ’e ’ia poihere i te hau. Tē rave nei au i teie ti’aorora’a nā roto i te i’oa o te Ari’i o te hau, ’oia tei ’ite roa i te hāmani-’ino-ra’a « i te fare o [tōna] mau hoa »,18 ’e ’ua noa’a rā iāna te pūai nō te fa’a’ore ’e nō te ha’amo’e i te hara—’e nō te fa’aora i te māuiui—’e ’ia ’oa’oa. Tē pure nei au nō te reira, nō ’outou ’e nō’u nei, i te i’oa o te Fatu Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i